Guvernul Orban a elaborat și adoptat Strategia fiscal-bugetară 2020 – 2022, care însoțește bugetul. Aici se găsesc și exprimări vechi, ce se regăsesc și în documentele similare anterioare.

Principalii indicatori macroeconomiciFoto:

Vezi documentul

Cinci lucruri din document:

1. În primele pagini ale Strategiei fiscal-bugetare, documentul spune că „investițiile se majorează gradual ajungând la 3,83% din PIB în 2022”. Totuși, la câteva pagini mai jos se află un tabel care arată că în 2019 acestea se vor ridica la 4,15% din PIB, după care în 2020 de 4,3% din PIB, în 2021 de 4% din PIB, iar în 2022 de 3,83% din PIB.

Bineînțeles, din punct de vedere nominal acestea cresc de la 43,1 miliarde lei în 2019, la aproape 50 miliarde lei în 2022. (Cheltuielile pentru investiții cuprind cheltuielile aferente programelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuieli de capital și cheltuieli aferente programelor cu finanțare nerambursabilă).

În anul 2020 se constată o îmbunătățire a structurii cheltuielilor de investiții în sensul creșterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile la 1,75% din cadrul surselor de finanțare, față de 1,26% în 2019.

2. MFP va continua programul Tezaur pentru populație și va relansa Programul Fidelis. Conform documentului, programul Fidelis va asigura lărgirea canalelor de vânzare a acestor instrumente de economisire prin distribuirea titlurilor de stat către persoanele fizice prin intermediul băncilor și al societăților de servicii și investiții financiare participante în sistemul de burse și listarea acestora la BVB.

Prin programul Tezaur în 2019 s-au atras 3 miliarde lei, în 2019, titlurile fiind achiziționate de 61.000 de persoane fizice.

3. Trezoreria va menține rezerva financiară (buffer) în valută la o valoare echivalentă care acoperă necesitățile brute de finanțare, determinate de deficitul bugetar și refinanțarea datoriei publice pentru circa 4 luni.

4. Diminuarea nivelului accizelor începând cu 1 ianuarie 2020 pentru produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor, respectiv benzină și motorină.

5. „Riscurile sunt în general pozitive, pe plan intern”. Acest lucru scria și în documentul de anul trecut și se referă la riscurile asociate perspectivei economice pentru România. Relansarea cererii pe piața imobiliara, pe segmentul locuințelor, ar putea antrena o relansare a activității în construcții. Riscurile asociate inflației sunt date de apariția unor condiții meteorologice nefavorabile, cu efect asupra prețurilor produselor agroalimentare, în condițiile în care prognoza arată ani agricoli normali.

În anul 2020, veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 358,6 miliarde lei (31,8% din PIB). Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare le înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (34,3% din total), TVA (20,3%), accize (9,5%), venituri nefiscale (9%), sume primite de la UE (8,3%), impozit pe venit și salarii (7,1%).