Financial Times: Bani, troli, pierdere de vreme: impactul social media asupra serviciului ● Duma: Bulgaria ar putea da în judecată Parlamentul European din cauza Pachetului Mobilitate. Bulgaria va cădea victimă restricțiilor impuse transportatorilor ● Naftemporiki: Consum de "categoria a treia" în Grecia. Chiar dacă economia greacă îşi revine, rănile provocate de criză se vindecă greu ● Știri pe scurt din presa străină despre cei 30 de ani care au trecut de la răsturnarea dictaturii comuniste din ţara noastră.

HotNews.roFoto: Hotnews

• Financial Times: Bani, troli, pierdere de vreme: impactul social media asupra serviciului

Social media a transformat viața de muncă a lui Clemmie Hooper, cunoscută pe Instagram sub numele de Mama Fiicelor. Doamna Hooper era obstetrician, dar și un cunoscut blogger, specializat în parenting. Însă, după ce a recunoscut că a lăsat mesaje abuzive anonime pe conturile de Instagram rivale, a fost nevoită să și-l închidă pe al ei, iar unii au cerut să i se ridice dreptul de a mai practica meseria.

În timp ce doamna Hooper a semănat semințele propriilor dificultăți, alți influenceri s-au vazut asaltați de fani și chiar hărțuiți de aceștia. Jenna Drenten, profesor asistent de marketing la Quinlan School of Business din Chicago, Universitatea Loyola, spune că „deși platformele cum ar fi Instagram, nu încurajează discuțiile directe între utilizatori, dorința de monetizare încurajeazăasemenea interacțiuni ”.

Un studiu a arătat că unii influenceri femei de pe platformele de socializare se angajează în discuții cu cei care le hărțuiesc, postând emoji jucăuși, cum ar fi „lol”, în loc să le șteargă acestora comentariile. Chiar dacă aceste comentarii negative sau chiar agresive uneori le crește vizibilitatea și posibilitățile de monetizare.

Cu toate acestea, chiar și cei care nu sunt influenceri au fost afectați de social media. În 2013, Justine Sacco, un executiv din PR-ul american și-a pierdut locul de muncă după ce a postat un tweet ofensator.

În 2016, Angela Gibbins a fost demisă pentru o conduită necorespunzătoare după ce a publicat pe Facebook o postare ofensivă despre Prințul George, al treilea la succesiunea pe tronul britanic. În ciuda faptului că avea cele mai ridicate setări de confidențialitate pe profilul ei, postarea ei a apărut în presă. Un tribunal specializat în litigii de muncă a confirmat demiterea, considerând că ea a încălcat sfaturile angajatorului cu privire la utilizarea rețelelor de socializare. Angajatorul sfătuise întreg personalul să fie atent la ceea ce postează, chiar dacă angajații cred uneori că ceea ce comentează la alte posturi rămâne o chestiune privată.

Într-un articol academic publicat în acest an, intitulat „Mi-am pierdut locul de muncă pentru o postare pe Facebook - e corect?” Virginia Mantouvalou, profesoară în domeniul drepturilor omului și dreptului muncii la University College London, a scris că angajatorii britanici au motive întemeiate să fie atenți la postările de pe rețelele sociale ale angajaților, deoarece acestea pot provoca daune potențiale „performanței la locul de muncă, relațiilor de serviciu și reputației în afaceri”.

Cu toate acestea, acest tip de politică poate interfera cu dreptul angajaților la confidențialitate și pot masca „opinii moraliste despre modul în care angajații ar trebui să-și ducă viața”, potrivit doamnei Mantouvalou. Iar presupusele încălcări ale eticii profesionale pe rețelele de socializare ar putea oferi o scuză perfectă pentru a concedia pe cineva.

De asemenea, social media poate interfera cu jobul. Mark Haddon, autorul The Curious Incident of the Dog in the Night-Time, a scris în FT anul acesta că a luat o pauză de Twitter, după ce și-a dat seama că își petrecea prea mult timp acolo doar încercând să creeze replici ingenioase sau a stând și răspunzând tuturor comentariilor. „Pierdeam timp, energie și emoții. Mă angajam în discuții mărunte și ajunsesem să nu mai gândesc liber”.

Alții s-au plâns că devin atât de precauți să nu-și supere fanii de pe forumurile de socializare, încât ajung să se cenzureze, ceea ce le afectează și gândirea. Lorenzo Bizzi, profesor asistent de management la Universitatea de Stat din California, Fullerton, spune că avem tendința de a avea o viziune nesofisticată a social media când vine vorba de job, nereușind să facem diferența între utilizarea pasivă (defilarea printre feeduri) și utilizarea activă (când postăm conţinut). „Comportamentele de social media diferite generează reacții diferite”, spune el.

El subliniază, de asemenea, că diferite joburi predispun la utilizări diferite ale rețelelor de socializare. Într-un loc de muncă creativ, să zicem, la o agenție de publicitate, o pauză de câteva minute e binevenită pentru a posta ceva, ducând chiar la o creștere a productivității. Dar pentru cei care au un job plictisitor, unde fac mereu același lucru, rețelele de socializare devin o capcană în care utilizatorul abia așteaptă să intre.

Dacă jobul tău este plicticos și nu îți place ce faci, Instagramului se va dovedi mult mai atrăgător decât calculele în Excel. Roland Paulsen, profesor asociat în studiile organizaționale la Departamentul de Administrare a Afacerilor al Universității Lund, a scris într-o lucrare că angajații petrec în general 1,5 până la trei ore în activități non-profesionale, inclusiv media socială.

Alții consideră că media socială este benefică pentru cariera lor, de exemplu freelancerii, care apelează la ea pentru a combate izolarea și pentru a-și oferi interacțiuni sociale și bârfe care le lipsesc, ei nefiind într-un birou.

Răspunzând unui callout pe Twitter de către FT pe acest subiect, nn consultant al serviciului național de sănătate din Marea Britanie a spus că el folosește social media pentru a educa un public larg. „În loc să arăt [un studiu de caz medical] unei duzini de oameni într-o singură cameră, pot să răspândesc cunoștințele la alte zeci de mii, peste granițe, fusuri orare, ierarhii profesionale și sociale.”

Drept urmare, el a întâlnit astfel colegi noi în alte țări cu care colaborează profesional și, de asemenea, se angajează în discuții cu alți profesioniști din domeniul medical pe teme legate de muncă, de la cele minore - erori de recunoaștere a vorbirii - până la probleme de impozitare a pensiilor.

De asemenea, social media poate oferi o platformă pentru cei ale căror voci nu au putut fi auzite anterior. Tanusree Jain, profesor asistent în domeniul responsabilității sociale și de etică la Trinity College Dublin, a scris că: „Ca femeie de culoare, știu cantitatea de trolling la care pot fi expusă pe social media. Cu toate acestea, social mass-media ajută la amplificarea vocilor și a opiniilor care, din păcate nu pot fi auzite pe platformele mainstream” . Iar angajații Google au folosit hashtag-ul #Googlewalkout pentru coordonarea protestelor de anul trecut.

Dar, în timp, grupurile de pe Facebook au devenit inundate de fake news și disensiune. „Social media a devenit o parte din viața de zi cu zi și poate oferi lucruri pozitive: prietenie, camaraderie și informații utile. Dar poate să ne consume și bunăstarea emoțională și timpul, ceea ce ne afectează în raporturile cu jobul și cu colegii noștri. ”

Mod de gestionare a rețelelor de socializare: maxime și minime

Michelle Phan- pionier în ale vloggingului.

Doamna Phan a început să posteze pe YouTube în 2007. Acum are aproape 9m abonați la canalul său. În urmă cu doi ani, a făcut o pauză de doi ani de pe YouTube, reducând și ritmul postărilor pe rețelele de socializare. Apoi a revenit în septembrie.

Dna Phan spune că, înainte de a lua acea pauză, scria constant și des pe rețelele de socializare. „Eram epuizată. A început să îmi lipsească motivația, nu mai găseam nicio bucurie în ceea ce făceam. Când ești online, există endorfine care sunt lansate atunci când primiți like-uri și feedback. A fi online și a obține multă și mai multă validare este ca un medicament." Uneori, provoacă și stres fizic. "Aveam dureri în piept și greutăți în a respira".

Când a făcut un pas înapoi de la postarea de videoclipuri, ceea ce i-a redus și frecvența postărilor pe Twitter și Instagram, s-a simțit ”normală”. M-am concentrat asupra vieții din afara lumii social media. După un an, s-a simțit întinerită. „Am și uitat cum e să trăiești normal. Aveam nevoie de liniște în viața mea. Există atât de mult zgomot [pe social media]. A trebuit să închid acest zgomot. Aveam nevoie de gândurile mele interioare. A fost un buton de resetare pentru ego-ul meu. Trebuie să vă păstrați ego-ul sub control”.

Bârfele și criticile online o afectaseră și ea. „Trebuie să îți lipsească empatia pentru a nu te lăsa rănit de trolli [și] comentarii negative. Erau mulți oameni care răspândeau bârfe despre mine, sunt foarte multe vloguri de bârfe. Bârfa este infotainment - oamenii adoră să fie distrați. Nu pot controla cum se simt oamenii despre mine - singurul lucru pe care îl pot controla este modul în care reacționez. Puțini oameni spun lucruri negative pe fața ei, spune ea. „La întâlniri și salutări, oamenii sunt atât de amabili - internetul nu reflectă lumea reală.” „Este mai bine ca oamenilor să le fie dor de tine, decât să fie obosiți de prezența ta”.

Marian Keyes, romancier și avid utilizator de Twitter

Doamna Keyes a fost prima persoană care a donat arhiva ei digitală Bibliotecii Naționale din Irlanda, care colectează videoclipuri, e-mailuri și postări din social media. „Când am început pe Twitter, treceam printr-o stare proastă a sănătății mele mintale și nu funcționam. Am petrecut mult timp pe Twitter. Ea a donat, de asemenea, variante mai vechi ale romanelor sale, cu comentarii ale editorului.

„Twitter are efecte negative asupra scrisului meu, deoarece pierd atât de mult timp acolo. Este o modalitate fantastică de a amâna ceea ce am de făcut. Ea a început să o folosească în 2012, după ce editorii ei au convins-o să se alăture platformei pentru a-și promova cărțile.

Instagram este „mai puțin interactiv. Mi se pare frustrant că nu pot avea conversații.

Social media a ajutat-o să fie la curent cu modul în care vorbesc oamenii - argoul și sintaxa, deosebit de utile pentru noua ei carte care are două personaje cu vârste între 30- și 22 de ani. Social media a influențat cartea ei, The Break, în care personajul ei lucra în PR, iar un alt personaj era un vlogger a cărei bunică devine o vedetă pe internet.

De ce Lush și-a șters contul de social media

În aprilie, Lush, compania de produse cosmetice, și-a închis conturile de social media din Marea Britanie. Înainte de a face acest lucru, a postat pe conturile Instagram, Facebook și Twitter: „Ne-am săturat să luptăm cu algoritmi și nu vrem să plătim pentru a apărea în fluxul dvs. de știri.” Un audit al conturilor sale de socializare a constatat că doar 6% din clienți au văzut postările companiei. Strategia companiei în Marea Britanie este acum să se concentreze pe propriile sale platforme.

Jack Constantine, directorul digital, spune că „poți fi indus în eroare crezând că ai milioane de potențiali clienți, dar de fapt am ajuns ai doar 6% dintre ei. Acum există un om care se ocupă de asta și nu un algoritm. Vrem să vedem dacă așa va funcționa mai bine”

Utilizarea hashtag-ului #lushcommunity a crescut cu 42% de când Lush a închis conturile. Voturile utilizatorilor pe platformele proprii ale lui Lush au fost mult mai populare decât cele anterioare pe Twitter și Instagram.

Până în prezent, închiderea conturilor nu a afectat vânzările, spune compania.

• Duma: Bulgaria ar putea da în judecată Parlamentul European din cauza Pachetului Mobilitate

Bulgaria va cădea victimă restricțiilor impuse transportatorilor

Întoarcerea camioanelor în țara de înmatriculare și odihna șoferilor - acestea sunt cele două aspecte controversate ale Pachetului de Mobilitate asupra cărora au ajuns la un acord Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE. Cu toate acestea, Bulgaria nu este mulțumită, iar ministrul transporturilor, Rosen Jeliazkov, a declarat că, dacă decizia devine realitate, Bulgaria o va contesta în fața Curții de Justiție a UE. Șoferii de camioane grele vor putea dormi nu mai mult de 45 de ore în cabine, iar în restul timpului, ei trebuie să stea la hotel, cheltuielile fiind achitate de angajator. În plus, șoferii trebuie să se întoarcă de oriunde s-ar afla în țara de înmatriculare a vehiculului cel puțin o dată la patru săptămâni. Camioanele vor trebui să se întoarcă în țara în care compania este înregistrată cel puțin o dată la 8 săptămâni.

Există, de asemenea, o condiţie legată de camioane și microbuze: să fie echipate cu așa-numitele tahografe inteligente pentru a contabiliza operațiunile din străinătate. Pentru camioane, termenul-limită este până în anul 2025, iar pentru microbuze - până în 2026. Bulgaria se numără printre țările care se opun întoarcerii camioanelor și odihnei şoferilor în afara cabinei.

Ministrul bulgar al transporturilor, Rosen Jeliazkov, a declarat că, atunci când modificările legislative ale Pachetului de Mobilitate vor deveni realitate, Bulgaria va intenta proces la Curtea de Justiție a UE. "Ne-am declarat clar intenția de a solicita arbitrajul instanței, deoarece măsurile propuse sunt disproporționate", a spus Jeliazkov după întâlnirea cu reprezentanți ai transportatorilor internaționali, Mă surprinde ceea ce au făcut Comisia pentru Transport și Parlamentul European, pentru că s-au lua unele decizii, dar restricțiile rămân pentru noi.

Scopul este acela de a sancţiona - înţelegându-se prin asta statele baltice, România, Bulgaria - ceea ce este regretabil" , a comentat Halil Letifov, președintele Comisiei pentru Transporturi din parlamentul bulgar. Se așteaptă ca, săptămâna viitoare, guvernul să poarte discuții pe această temă, el estimând că vor avea loc proteste ale transportatorilor.

Potrivit eurodeputatului Anghel Djambazki, adoptarea Pachetului de Mobilitate a fost „extrem de defectuoasă”. În prezent, UE protejează în mare măsură interesele Franței și Germaniei. "Mitul unei Europe cu două viteze este o realitate. Franța și Germania urmăresc interese pur economice și consideră celelalte țări ale Uniunii ca pe o periferie din care pot alunga forța de muncă. Aceasta este adevărata față a Bruxelles-ului", a adăugat Djambazki. (RADOR)

• Naftemporiki: Consum de "categoria a treia" în Grecia

Chiar dacă economia greacă îşi revine, rănile provocate de criză se vindecă greu. Consumul gospodăriilor greceşti rămâne la niveluri mai scăzute decât media UE, la fel ca şi PIB-ul pe cap de locuitor.

Decalajul dintre nord şi sud rămâne constant între ţările Uniunii Europene, după cum rezultă din ultimele date ale Eurostat cu privire la consumul privat real al gospodăriilor europene în 2018, înregistrându-se mari diferenţe între statele-membre, în condiţiile în care consumul casnic în ţări precum Luxemburgul depăşeşte cu mult media europeană, faţă de ţări precum Grecia, Italia şi Spania, unde procentele sunt sub media UE.

Cel mai înalt nivel al consumului privat real din UE a fost înregistrat în Luxemburg, unde a fost cu 34% peste media europeană, potrivit datelor Eurostat. Urmează Germania (cu 20% peste media UE) și țări precum Austria, Danemarca, Belgia, Olanda, Marea Britanie, Finlanda, Suedia și Franța, cu niveluri între 7% și 17% peste media europeană.

Consumul real pe cap de locuitor în 14 țări membre s-a situat anul trecut între media UE și 30% sub media europeană. În Italia, Irlanda și Cipru, consumul pe cap de locuitor a fost cu 10% sau chiar mai mic decât media europeană, în timp ce în Lituania, Portugalia, Cehia și Malta a fost cu 10% - 20% mai mic decât media europeană.

În Grecia, Slovenia, Polonia, Estonia, Slovacia și România, consumul casnic a fost cu 20% -30% sub media comunitară, în timp ce în patru țări europene - Letonia, Croația și Ungaria - consumul privat real a fost chiar mai mic (cu 30%- 40% sub media UE). Bulgaria ocupă ultima poziție în rândul țărilor europene, consumul privat pe cap de locuitor reprezentând aproape jumătate din media europeană.

Referitor la Grecia, consumul privat real se ridică la doar 77% din media UE, rămânând aproape stagnant în ultimii trei ani, după cum arată cifrele Eurostat.

De asemenea, se observă diferențe semnificative între țările membre în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Luxemburg este țara cu cea mai mare rată, 261%, în timp ce Bulgaria are cel mai mic PIB pe cap de locuitor (51% din media europeană). În Grecia, în ciuda ieșirii din criză, PIB-ul pe cap de locuitor a rămas sub media europeană (68%) în ultimii trei ani. Ba chiar, PIB-ul grecesc pe cap de locuitor este mai mic în comparație cu nivelurile din țări precum Polonia, Estonia sau Slovacia.(RADOR)

Știri pe scurt din presa străină despre cei 30 de ani care au trecut de la răsturnarea dictaturii comuniste din ţara noastră

• „România a început o serie de comemorări pentru a marca 30 de ani de la răsturnarea regimului tiranic al lui Nicolae Ceaușescu, organizând un „marș al libertății” în orașul Timișoara, leagănul revoluției din 1989”, relatează AFP.
• Agenţia spaniolă EFE consemnează că „preşedintele Klaus Iohannis a condamnat ‘chintesenţa răului absolut’ care potrivit lui a fost reprezentată de comunism”, în timpul discursului rostit în sesiunea din Parlament dedicată omagierii revoluţiei.
  
• „După aproape trei decenii de investigaţii, în această lună justiţia română a început procesul fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, acuzat de crime împotriva umanităţii”, cel care „a preluat puterea politică în ţară după fuga lui Ceauşescu din Bucureşti şi a condus tranziţia ca primul şef de stat democratic”, adaugă EFE.
  
• Ziarul belgian Le Soir menţionează că „într-o ţară în care urmele comunismului rămân vizibile”, „mai sunt răni care nu s-au închis încă”.
  
• Iar de la Londra, The Guardian aminteşte că „în ziua de Crăciun se vor împlini 30 de ani de la condamnarea într-un proces improvizat şi executarea prin împuşcare a lui Nicolae Ceauşescu, dictatorul megaloman şi izolaţionist al României, şi a soţiei sale”. „Execuţia a pus capăt la peste două decenii de regim care a adus sărăcie şi mizerie majorităţii populaţiei ţării”, aminteşte The Guardian. Iar printre victimele regimului s-au numărat şi copiii ajunşi în orfelinatele create de dictator „care au constituit imaginea definitorie a perioadei ulterioare revoluţiei – copii emaciaţi îmbrăcaţi în zdrenţe, privind spre cameră cu ochi disperaţi, pe fundalul mizeriei şi descompunerii din căminele” în care fuseseră instituţionalizaţi. În aceste sumbre instituţii au murit vreo 20.000 de minori, iar multe din aceste decese ar fi putut fi prevenite, apreciază The Guardian şi relevă că acum s-ar putea ca pentru suferinţele îndurate de copiii instituţionalizaţi să fie formulate acuzaţii.
  
• Deocamdată, Le Figaro informează despre pedepsele primite de vinovaţii de incendiul tragic izbucnit în clubul Colectiv în 2015 şi soldat cu 64 de morţi şi cu demisia premierului Victor Ponta. Sentinţa din prima instanţă vizează „responsabili politici locali și antreprenori inculpați pentru fapte de corupție ori de neglijență”, constată ziarul francez, cu menţiunea că acum „este în curs o a doua anchetă pentru stabilirea răspunderii salvatorilor și cadrelor medicale”, un fost ministru al sănătăţii fiind „acuzat că a împiedicat transferul în străinătate al mai multor arşi care au murit ulterior în spitale româneşti dotate necorespunzător”. (RADOR)