Financial Times: Andrew Bailey, viitorul guvernator al Băncii Angliei. Numirea va fi anunțată vineri ● La Libre Belgique: Procedura de destituire: Trump devine al treilea președinte al SUA “pus sub acuzare” ● RIA NOVOSTI: Selecţiuni din conferinţa de presă anuală a preşedintelui Rusiei Vladimir Putin ● Le Temps: Acuzată de lipsă de imparţialitate, BBC își vede finanțarea amenințată.
Financial Times: Andrew Bailey, viitorul guvernator al Băncii Angliei. Numirea va fi anunțată vineri
Andrew Bailey, șeful Financial Conduct Authority, a fost ales ca nou guvernator al Băncii Angliei, numirea urmând să fie anunțată încă de vineri.
Domnul Bailey - fost viceguvernator al băncii - era cotat drept un candidat extrem de calificat pentru acest post dar, cu toate acestea șansele sale păreau să fi fost diminuate de o serie de scandaluri financiare care au pus în ultimul an sub semnul întrebării eficacitatea FCA ca autoritate de reglementare.
Domnul Bailey va prelua funcția de la Mark Carney, titularul canadian al postului, la începutul lunii februarie, devenind astfel al 121-lea guvernator al băncii centrale a Marii Britanii. El va moșteni o bancă centrală aflată în mijlocul unor schimbări profunde ale economiei, cu o politică monetară aproape de limitele eficacității sale și cu un guvern care încearcă să impulsioneze economia printr-o extindere masivă a cheltuielilor cu infrastructura.
Ceilalți candidați care au ieșit din cursă sunt Minouche Shafik, directorul London School of Economics, Shriti Vadera, președintele Santander Marea Britanie și asistent al prim-ministrului Gordon Brown în timpul crizei financiare și Kevin Warsh, fost membru al Rezervei Federale a SUA.
Numirea următorului guvernator a fost un proces umbrit de Brexit, de schimbarea conducerii partidului conservator și de numirea unui nou cancelar în persoana domnului Sajid Javid.
Domnul Javid se pregătește să anunțe vineri numirea noului guvernator.
Surse apropiate procesului de numire au spus că Gerard Lyons, fost consilier economic al lui Boris Johnson pe când acesta era primarul Londrei nu s-a comportat bine la interviu a căzut la interviu și s-a considerat că nu îndeplinește cerințele din fișa postului.
Doamna Shafik a fost respinsă și ca urmare a opiniilor sale critice despre Brexit. Cei apropiați procesului au spus că pozițiile candidaților pe această temă au fost un factor cheie în acest proces.
La Libre Belgique: Procedura de destituire: Trump devine al treilea președinte al SUA “pus sub acuzare”
Președintele american, Donald Trump, a fost pus sub acuzare miercuri seară printr-un vot al Congresului sinonim cu un proces de destituire pentru fostul om de afaceri, care a denunțat imediat “ura” adversarilor săi politici.
Camera Reprezentanților, dominată de democrați, s-a pronunțat pentru "impeachement"-ul miliardarului american de 73 de ani pentru “abuz de putere”, cu 230 de voturi la 197. Îi revine acum Senatului rolul să-l judece pe Donald Trump, fără îndoială în ianuarie. Republicanii, care controlează camera superioară, au ferma intenție de a-l achita pe președintele lor. “Președintele are încredere în Senat să restabilească ordinea”, a reacționat Casa Albă. “El este pregătit pentru următoarele etape și are încredere în faptul că va fi disculpat total”. Votul de miercuri seară din Camera, dat cu un an înaintea scrutinului prezidențial, este, din toate punctele de vedere, istoric.
Doar alți doi președinți - Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998 – au fost puși sub acuzare. Republicanul Richard Nixon, implicat în scandalul Watergate, a preferat să demisioneze în 1974 înainte de a suferi o asemenea insultă.
Într-o spectaculoasă prezentare televizată, decizia a căzut în momentul în care Donald Trump era la tribuna unui miting de campanie la Battle Creek, în Michigan, la circa 1.000 km de Washington. Acuzând “stânga radicală” că este roasă de “invidie și ură”, el i-a acuzat pe democrați că încearcă “să anuleze votul a zeci de milioane de americani” încercând să-l dea afară de la Casa Albă. El a estimat că adversarii săi politici au comis o “sinucidere politică”.
“E tragic, dar acțiunile iresponsabile ale președintelui fac punerea sub acuzare necesară”, a răspuns Nancy Pelosi, șefa democraților din Congres. “El nu ne-a lăsat altă cale”, a adăugat ea.
Al 45-lea președinte al Statelor Unite, care intenționează să candideze pentru un al doilea mandat în noiembrie 2020, a fost pus sub acuzare și pentru obstrucționarea bunului mers al Congesului, din cauza refuzului lui de a participa la ancheta de destituire care îl viza. I se reproșează că a cerut Ucrainei să ancheteze în legătură cu unul din rivalii lui potențiali la președinție în 2020, Joe Biden.
"A proteja democrația"
Votul a urmat, cu câteva voturi diferență, strict direcții partizane. În opinia republicanilor, procedura de destituire este “o glumă absolută”, o “înșelătorie”, care nu se sprijină pe “niciun fapt” și este motivată de aversiunea democraților pentru un președinte care sparge codurile. Fals, au răspuns la unison parlamentarii democrați. Acuzarea președintelui nu are nimic de-a face cu considerații personale sau divergențe politice, au asigurat ei. Este vorba, în opinia lor, de “a proteja Constituția”, “democrația” sau “statul de drept” amenințate de un președinte care se crede deasupra legilor” ca “un monarh”.
A apărut un singur punct de acord între cele două tabere: această “tristă” zi va intra în cărțile de istorie. Mai trebuie văzut cum cooperează cele două camere ale Congresului pentru continuarea procedurii. “Acum problema este: își va face Senatul datoria? Își vor respecta senatorii jurământul?”, a avertizat Adam Schiff, care a supervizat ancheta împotriva miliardarului republican. Nancy Pelosi a lăsat să se înțeleagă că ar putea să nu transmită articolele de acuzare camerei superioare, ceea ce ar declanșa o nouă bătălie politică între cele două partide. “Era intenția noastră”, a declarat ea în conferința de presă. “Dar vom vedea ce se întâmplă”.
Temperamentalul președinte septuagenar vrea să transforme această încercare în victorie politică. Obiectivul afișat? Să utilizeze această procedură pentru a-și mobiliza baza electorală și, grație reușitei economice americane, să obțină realegerea sa peste 11 luni. El afirmă, și republicanii împreună cu el, că procedura de destituire este din ce în ce mai puțin populară în rândurile americanilor. Dar sondajele arată că lucrurile s-au schimbat puțin. Potrivit unui sondaj NBC News/Wall Street Journal făcut public cu doar câteva ore înaintea votului din camera inferioară, 48% dintre americani sunt pentru destituirea lui Donald Trump și … 48% dintre americani i se opun.
"Nevinovat"?
La Battle Creek, în Michigan, suporterii lui arată o încredere de nezdruncinat în președintele lor. “Un om nevinovat este pe cale să fie judecat pe baza unei grămezi de absurdități”, regretă una din susţinătoarele sale, Wendy Timmerman. “N-am nicio îndoială: este o escrocherie!”, insistă un alt fan, Joe Bontrager. Dar în opinia democraților, fostul om de afaceri a trădat jurământul depus în funcția sa. “El era gata să sacrifice securitatea noastră națională (…) pentru a-și îmbunătăți șansele de realegere”, a acuzat Adam Schiff. Este vorba de un șantaj făcut de Donald Trump și câțiva dintre apropiații lui asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Pe 25 iulie, Donald Trump îi cere acestui președinte novice în politică, aflat în conflict cu Rusia, să anunțe o anchetă anticorupție împotriva democratului Joe Biden și a fiului acestuia, Hunter, fost membru al consiliului de administrație al unei companii ucrainene din domeniul gazelor. O serie de informații concordante și de mărturii par să ateste faptul că a fost făcută o legătură între o eventuală anunțare a acestor investigații și acordarea unui ajutor militar american pentru Ucraina.(RADOR)
RIA NOVOSTI: Selecţiuni din conferinţa de presă anuală a preşedintelui Rusiei Vladimir Putin
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, a deschis conferinţa de presă anuală a preşedintelui Rusiei Vladimir Putin, cu rugămintea ca întrebările adresate de reprezentanţii presei ruse şi străine să fie formulate cât se poate de concis şi jurnaliştii să nu ţină discursuri foarte lungi.
Locul de desfăşurare a conferinţei de presă din acest an, care a ajuns la ediţia a 15-a, este World Trade Center din Moscova, un centru de afaceri, situat în apropiere de Moscova City, care a fost construit în anul 1980, la iniţiativa Camerei de Comerţ şi Industrie a fostei Uniuni Sovietice. Suprafaţa centrului cuprinde 29 de săli de conferinţă şi o imensă sală multifuncţională, pentru congrese, unde se desfăşoară astăzi această conferinţă de presă a preşedintelui rus.
Vladimir Putin a intrat în sală, apoi a urcat la o tribună improvizată, care arată mai degrabă a birou, de unde i-a salutat pe cei aproape 2.000 de ziarişti.
Vladimir Putin: Buna ziua. Să începem. Vă rog!
Prima întrebare a fost adresată de jurnalistul de la postul de radio "Maiak", care s-a referit la anomaliile meteorologice şi daunele provocate Rusiei de schimbările climatice. O altă întrebare s-a referit în special la Acordul de la Paris în domeniul schimbărilor climatice.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat, între altele, că: "Rata creșterii temperaturii în Rusia este de 2,5 ori mai mare, comparativ cu media creşterii temperaturii de pe Planetă. "După cum bine știți, avem o țară nordică, 70% din teritoriile noastre se află în zona latitudinilor nordice. Avem orașe întregi situate dincolo de Cercul Polar Arctic, care sunt construite în zone cu terenuri de îngheţ permanent. Dacă începe să se topească, vă puteți imagina ce consecințe pot apărea pentru noi, pentru Rusia? Unele extrem de grave", a răspuns Putin. "Potrivit ONU, Statele Unite ocupă primul loc în emisiile de gaze cu efect de seră, apoi urmează China, apoi urmează țările UE și apoi Rusia, pe locul patru", a precizat Putin.
Președintele rus a răspuns şi la întrebarea unui jurnalist rus, care s-a referit la reducerea cu până la 60% a emisiilor atmosferice dăunătoare, în Rusia: "Acordul de la Paris în domeniul protecției climei prevede reducerea acestor emisii cu 25-30%, până în 2030". El a explicat că valorile-ţintă la nivelul cărora trebuie să fie reduse emisiile în Rusia, emisiile de oxizi de azot, până în anul 2020, potrivit Acordului de la Paris, la care Rusia a aderat, deci reducerea emisiilor dăunătoare ar trebui să fie într-adevăr de 25-30%, din perioada de bază pentru care a fost adoptată în1990".
"Dacă o luăm pentru 100%, minus 30%, vor rămâne doar 70% și dacă luăm în considerare capacitatea de absorbție a pădurilor noastre, atunci putem obţine 60%", a explicat Putin.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, le-a oferit apoi cuvântul şi microfonul ziariştilor din Kamciatka, care s-au plâns de preţurile mari la biletele de avion, care nu sunt accesibile tuturor cetăţenilor din peninsulă. Locuitorii din Kamciatka se tem că, din cauza tarifelor mari la biletele de avion, vor fi izolaţi de restul lumii, blocaţi pe insulă, de restul ţării.
Preşedintele rus, Vladimir Putin a menţionat faptul că Peninsula Kamciatka este o regiune extrem de importantă pentru Rusia, din punct de vedere economic, social şi militar. El a promis că în Rusia nu pot fi modificate tarifele speciale la biletele de avion pentru populaţia din zonele defavorizate. El a mai menţionat faptul că cei din compania aeriană rusă Aeroflot au însă unele rezerve legate de aceste tarife. Preşedintele rus a dat asigurări că programul naţional privind acordarea de bilete gratuite populaţiei din Kamciatka va fi extins. "Aeroflot pompează bani de la stat, stoarce bani de la Guvern pentru a asigura aceste zboruri. Vom continua să le facem. Mai mult, după cum știți, acest program se extinde, nu numai în Orientul Îndepărtat, ci și în alte regiuni. Și vom face ...", a dat asigurări Putin.
Un jurnalist din Sankt Petersburg a abordat subiectul deşeurilor. "Rusia generează 70 de milioane de tone de gunoi, a menționat șeful statului, iar industria de prelucrare a deşeurilor este creată de la zero, în Rusia. În același timp, dialogul direct cu cetățenii pe acest subiect nu este unul satisfăcător", a subliniat el. "Schemele gri" din acest domeniu sunt inacceptabile, a precizat Putin. "Cetăţenii sunt, de asemenea, nemulțumiți de creșterea tarifelor pentru colectarea gunoiului, dar nu le este explicat în mod special pentru ce anume plătesc", a mai afirmat Putin.
Următoarea întrebare s-a referit la subiectul economia Rusiei. Un ziarist rus l-a întrebat pe şeful statului dacă sunt adevărate acuzaţiile, potrivit cărora Rusia există datorită economiei moştenite de la fosta Uniune Sovietică.
"Este evident faptul că nu putem să nu utilizăm ceea ce am moştenit de la statul rus, care există de mii de ani, inclusiv ceea ce am moştenit de la fosta perioadă sovietică, este evident acest fapt", a răspuns Putin. "Referitor la perioada actuală, acestor persoane, care presupun că nu s-a schimbat absolut nimic în Rusia, aş dori să le transmit doar câteva cuvinte. În primul rând, 75% din capacitatea tehnologică și cea industrială din industria prelucrătoare au fost create în Rusia, în anul 2000. Vârsta medie a utilajelor din industria prelucrătoare este de 12 ani. Ce denotă acest fapt? Acest fapt indică concret ceea ce s-a făcut în ultimul deceniu", a mai spus Putin.
"Cei care consideră că trăim de pe urma unor bunuri moștenite de la generațiile precedente se înșală", a afirmat Putin. "Acest fapt se poate afirma despre fiecare sector", a adăugat Putin. El a amintit despre realizările din sectorul energetic: "Am lansat opt noi reactoare energetice și am realizat un salt semnificativ în domeniul energiei hidroenergetice. Avem cea mai verde structură energetică din lume", a subliniat președintele Rusiei.
Putin a remarcat, de asemenea, creșterea exporturilor din sectorul zootehnic. 600 milioane de tone de marfă erau operate anual în porturile din fosta Uniune Sovietică, iar astăzi sunt operate peste un miliard de tone de marfă în porturile din Rusia, în anul 2019. Președintele a amintit că, în momentul de faţă, în Rusia există 600 de zăcăminte noi.
"Un alt exemplu concludent este agricultura. URSS a fost un important cumpărător de cereale, iar acum Rusia este un furnizor de grâu pe piața mondială, Moscova a depășit Statele Unite și Canada la vânzări. Exportul a crescut semnificativ, de câteva ori", a subliniat președintele.
Următorul subiect s-a referit la sănătatea publică şi domeniul medicină. Preşedintele rus, Vladimir Putin a precizat că pentru reformarea acestui sector, în special, pentru reforma asistenței primare va fi alocată suma de 550 de miliarde de ruble, a amintit şeful statului. "Banii vor fi alocaţi pentru achiziţionarea de echipamente şi transport", a precizat Putin. "Proiectul național pentru sănătate prevede fonduri pentru lupta împotriva cancerului", a adăugat Putin.
Un alt subiect abordat de ziariştii ruşi a fost excluderea sportivilor ruși din competițiile internaționale de către Agenţia Mondială Antidoping AMA/WADA.
"Motivul a fost nepotrivirea datelor de la Laboratorul de la Moscova cu datele transmise de unii "informatori" ai AMA/WADA. Sancțiunile vizează sportivi nevinovați. Ce urmează?", a întrebat retoric preşedintele rus, Vladimir Putin.
Putin a fost întrebat dacă urmează să crească salariile angajaţilor din domeniul sănătăţii. Putin consideră că problema poate fi rezolvată în două moduri: "Prin creșterea ratelor de asigurare medicală obligatorie sau prin modificarea parametrilor interni. Dar practic, nu avem ce să modificăm, majorarea tarifelor nu este cea mai bună opțiune. Este necesar să scăpăm de acea diferențiere nedreaptă și să modificăm salariile medicilor, să le majorăm. În niciun caz medicii nu ar trebui să fie lipsiți de sporuri pentru munca prestată de ei în zilele de sărbătoare și în weekend".
Putin a menționat faptul că nivelul salariilor în sectorul de sănătate şi medicină este mai mare decât în alte domenii, în Rusia. El a recunoscut că aceste cifre sunt unele medii. "Medicii șefi au cu adevărat salarii mai mari, comparativ cu chirurgii", a precizat el. Președintele consideră că această problemă trebuie rezolvată.
Jurnalistul de la Pervîi Kanal i-a adresat o întrebare despre situaţia din Ucraina, cum vede președintele perspectivele aşa-numitului "Format Normandia" și întâlnirile de la Minsk, ce soartă îi așteaptă pe cei din Donbas? Ce crede Putin despre omologul său ucrainean? Putin a răspuns, afirmând că el consideră că ar fi incorect să ofere caracteristici despre omologii săi. El a menționat că nu oferă o evaluare a acțiunilor nici măcar pentru politicienii pensionari. "Absolut toţi au şi calităţi, şi defecte!", consideră președintele.
"În ceea ce privește aşa-numitul "Format Normandia", Acordurile de la Minsk... nu există nimic altceva în afară de Acordurile de la Minsk ... Și am fost foarte alarmat de declarațiile președintelui Zelenski, după ce acesta a plecat de la Paris, în care susţinea că ele pot fi revizuite. Dacă se va începe o revizuire a Acordurilor de la Minsk, atunci absolut întreaga situație ar putea ajunge chiar într-un blocaj total, deoarece cheia acestor Acorduri de la Minsk este legea cu privire la statutul special al regiunii Donbas, care ar trebui să fie pusă în aplicare prin legea de bază din Ucraina, pe criterii de permanenţă", a mai spus Putin.
"Avem nevoie de un dialog direct cu Donbasul. Acesta nu există", a afirmat Putin, care consideră că reglementarea conflictului din Donbas nu este o cauză pierdută. "Dar din anumite motive, Kievul nu dorește să retragă trupele sale de la frontiere. Acest fapt este alarmant. Dar, cu toate acestea, activitatea în aşa-numitul "Format Normandia" este una favorabilă", a mai spus Putin.
Putin și-a exprimat uimirea sa faţă de proiectul de descentralizare a Ucrainei: "Acesta ar fi în schimbul unui statut special?", a întrebat retoric președintele. El a amintit că astfel de măsuri ar trebui să fie convenite cu cele două republici. Soluţionarea crizei din Donbas ar trebui să se facă prin demararea unui dialog cu cetăţenii, nu la modul forţat", consideră Putin.
El a menţionat faptul că l-a întrebat pe Petro Poroşenko ce a căutat aviaţia militară în zonă? "Kievul nu a recunoscut că a utilizat aviaţia militară în Donbas. Kievul a fost cel care a separat, în mod independent, Donbasul, introducând o blocadă totală în acest teritoriu", a mai afirmat Putin.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a răspuns la o întrebare referitoare la prezenţa mercenarilor stăini, a militarilor străini, în regiunea Donbas. "Închiderea frontierelor ar trebui să se facă, după alegeri, care vor avea loc, după ce republicilor li se va acorda un statut special. În ceea ce privește trupele străine, ele nu există acolo", a declarat Putin. "Sunt mereu întreabat de unde au tancuri?" - a spus Putin. "Aceasta este tehnica lor, nu este străină", a subliniat președintele. "În ceea ce privește retragerea forţelor străine, nu există forţe militare străine. Există poliție locală, forțe de autoapărare, din care face parte populaţia locală", a răspuns Putin. "În ceea ce privește mercenarii, există francezi și germani, care luptă şi de o parte, și de alta. Hai să ne ocupăm de acești mercenari", a adăugat liderul de la Kremlin.
"Fostul președinte al Ucrainei, Poroşenko Petro Alekseievici, care a reprezentat Ucraina la negocierile de la Minsk, a insistat ca liderii acestor două republici nerecunoscute să semneze documentul", a spus Putin. "Reprezentanții acestor republici nerecunoscute au refuzat iniţial s-o facă, dar, în cele din urmă, i-am convins și și-au pus semnăturile pe acel act. Astfel, Ucraina a fost cea care a recunoscut că o astfel de putere există", a continuat preşedintele rus, Vladimir Putin.
Când vor fi desființate formaţiunile militare din autoproclamata republica populară Doneţk şi din autoproclamata republica populară Lugansk, a întrebat un jurnalist, prezent la conferinţă. Acesta a mai întrebat dacă va fi semnat un nou acord cu privire la tranzitul de gaze între Rusia și Ucraina.
Este vorba despre jurnalistul Agenţiei de presă ucraineană UNIAN, Roman Tîmbaliuk.
Referindu-se la problema volumului de tranzit de gaze naturale ruseşti prin Ucraina şi furnizarea lor către Europa, preşedintele rus, Vladimir Putin a specificat: "Nu vom încheia un acord în domeniul livrărilor de gaze pentru o anumită perioadă, ca mai apoi să renunţăm la el. Dorim să menţinem tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina şi chiar să acordăm şi o reducere...", a mai spus Putin. "Rusia va căuta o soluție în domeniul disputei privind livrarea gazelor naturale acceptabilă pentru absolut toată lumea, inclusiv pentru Ucraina", a mai spus președintele.
Președintele a răspuns şi la întrebarea referitoare la existenţa unui război în domeniul furnizării gazelor naturale ruseşti între Rusia şi Ucraina. Președintele a amintit despre eurobodnurile în valoare de trei miliarde de dolari pe care Ucraina le datorează Rusiei. Potrivit unei decizii a unui tribunal din Londra, Kievul trebuie să restituie banii, dar nu o face. Cu toate acestea, solicită Rusiei o sumă de trei miliarde de dolari, potrivit deciziei luate de Curtea Internaţională de Arbitraj de la Stockholm. În același timp, Putin a menționat că această decizie este "un fel de aiureală", ea fiind luată pe baza situației economice dificile din Ucraina. Acesta nu este un argument și indică faptul că decizia este una politică", a subliniat șeful statului. El a amintit că Moscova este gata să furnizeze gaze Kievului la un preţ redus. "Nimic nu se poate soluţiona prin recurgerea la forță", consideră președintele Rusiei.
Un alt subiect abordat de jurnalişti este cel legat de demografie şi de depopularea Rusiei.
"Depopularea are loc într-un ritm mult mai alert în Orientul Îndepărtat Rus", a explicat Putin.
"Astfel terenurile de pământ din Orientul Îndepărtat sunt oferite atât localnicilor din aceste regiuni, cât și celor care doresc să se mute acolo. Cu toate acestea, există probleme legate de programul de stat, în special, din cauza că în anumite zone nu există suficientă infrastructură. În primul rând, trebuie demarată punerea în aplicare a programului naţional, apoi extinderea lui în alte regiuni.
Un jurnalist din Omsk a pus o întrebare despre demografie și migrație. "Este bine că au introdus facilităţi, credite ipotecare în Extremul Orient și diverse beneficii. Cu toate acestea, cetăţenii preferă să plece din Siberia la Moscova. Poate merită să extindeți măsuri de sprijin a populaţiei din zona de după Munţii Urali, Omsk?", a raspuns preşedintele rus, Vladimir Putin
Alhazur Kerimov, postul de televiziune "Groznîi": A fost foarte plăcut să auzim rostind de către dvs. cuvinte amabile atât la adresa primului președinte al Republicii Cecenia, cât și la adresa actualului lider. Aș dori să subliniez, în primul rând, faptul că, astăzi, Republica Cecenă se dezvoltă dinamic din toate punctele de vedere. Anterior, preşedintele Republicii Cecenia a propus construirea unei magistrale feroviare de mare viteză între Krasnodar şi Grozny și conectarea acesteia cu proiectul feroviar de mare viteză "Moscova-Adler" deja existent. Acest lucru ar avea un efect pozitiv asupra nivelului de accesibilitate între republici. Cum evaluați dvs. acest proiect, în ansamblu? Ar trebui să ne bazăm și pe implementarea acestuia?
Vladimir Putin: Ştiţi, în sudul Rusiei, inclusiv în Republica Cecenia, există mai multe proiecte de dezvoltare a infrastructurii. Sunt toate în lucru și toate sunt analizate. Unele dintre ele se află într-o stare mai avansată, altele nu. Dar acum nu aș dori să intru în detalii, dar sunt informat despre aceste planuri. Recent, am discutat despre această chestiune în Guvern, am analizat diverse variante care leagă Republica Cecenia atât de Krasnodar, cât și de ţărmul Mării Negre. Toate trebuie doar să făcute la timpul lor. Acum nu există, deocamdată, planuri concrete, calculate. Deși această chestiune este oportună, nu voi ascunde.
A. Kerimov: Despre drumul spre Georgia? Vladimir Putin: Da, Georgia. Acolo, există într-adevăr o serie de probleme de legătură cu Georgia, mai ales în timpul iernii, când totul este acoperit acolo cu zăpadă. Sigur, știm asta. Dar ceea ce tocmai ați spus este o idee bună, dar deocamdată aceasta lipseşte din planurile practice ale Ministerului Transporturilor. Deși, repet încă o dată, această idee este cunoscută și, în principiu, este realizabilă. Oportunitatea implementării ei, desigur, există.
Dimitri Simes, din partea 1TV, emisiunea "Bolşaia Igra" (Marele Joc): Domnule președinte, în urmă cu două zile, Congresul SUA a aprobat proiectele de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei. Mai mult, cu o astfel de majoritate încât ar fi foarte dificil pentru președintele Trump să-și păstreze veto-ul. Și, după cum probabil știți, miercuri, Camera Reprezentanților a adoptat actul de impeachment. Aceasta este contextul în care el trebuie să ia decizii cu privire la politica externă în ansamblu și, mai precis, desigur, în privinţa Rusiei. În această situație, ce credeţi, ce posibilităţi aveți dvs. și Rusia să încercați să mențineți sau să consolidați dialogul cu Statele Unite ale Americii până la sfârșitul mandatului prezidenţial al lui Trump? Ce puteți face pentru stabilitatea strategică și, mai concret, pentru prelungirea Tratatului privind armele strategice ofensive START-3?
Vladimir Putin: În ceea ce privește continuarea dialogului nostru până la sfârșitul mandatului prezidenţial al lui Trump, dvs. parcă aţi ridica întrebarea cum se încheie acesta. Eu nu sunt sigur de asta. Problema trebuie să treacă încă prin Senat, unde republicanii, din câte știu eu, au o majoritate și este puțin probabil ca aceştia să vrea să-l înlăture pe reprezentantul partidului lor de la putere din motive care, după părerea mea, sunt absolut înventate. Aceasta este doar o continuare a luptei politice interne și, partidul care a pierdut alegerile, Partidul Democrat, încearcă să obțină astfel rezultate prin alte modalităţi, prin alte mijloace, acuzându-l pe Trump de complot cu Rusia, după care se va dovedi că nu a existat nicio conspirație şi că acest lucru nu poate sta la baza impeachment-ului. Acum au scornit presiunea asupra Ucrainei. Nu știu despre ce este vorba... Dar situaţia este mai vizibilă pentru congresmenii americani.
Referitor la acele decizii luate în privinţa Rusiei. Acestea sunt luate de oameni care, practic, nu poartă răspunderea pentru luarea acestor decizii. Acestea nu sunt organe executive, ci reprezentative, ele trebuie să adopte legi. De aceea iau astfel de decizii în privinţa Rusiei.
Fără îndoială, acest lucru afectează relațiile noastre interstatale. Cunoaștem abordarea generală, aceea că Statele Unite vor colabora cu noi doar acolo unde le este interesant și avantajos și, concomitent, vor constrânge Rusia cu ajutorul unor astfel de decizii. Şi noi, ştiind acest lucru, vom acționa în oglindă și asta este. Nu este nimic bun în acestea şi sunt acte absolut neprietenoase în relaţie cu Rusia.
Doresc să ajute Ucraina să mențină tranzitul. Doar ce am vorbit cu omologul meu din Ucraina: şi noi vrem să păstrăm tranzitul, în orice caz suntem interesați de acest lucru și vom face asta. Dacă ar vrea să ajute, mai bine le-ar da bani. De ce nu dau bani Ucrainei? Să le fi dat posibilitatea subvenționării. Iată, bani aproape că nu le dau, le oferă doar garanții la eventuale împrumuturi, dar acestea nu reprezintă bani reali - deci nu există un sprijin real. Iar FMI, în același timp, unde conduc Statele Unite ale Americii, cer anularea tuturor facilităţilor pentru resursele energetice, inclusiv la gaze. Fapt ce va duce la o nouă creştere pentru populație.
Alți occidentali, UE, cer ca "buştenii" să fie exportaţi și să se permită trimiterea lor în Europa. În curând nu va mai rămâne nimic în Carpați - doar stânci goale vor rămâne acolo, dacă vor fi exportaţi buştenii. Chipurile susțin actualul regim ucrainean, dar, în același timp, după părerea mea, aplică unele lovituri serioase. Acum cer să se înceapă vânzarea pământurilor. Pentru ucraineni, pământul are o semnificație sacră și pot să-i înțeleg - pentru ei acestea sunt pământuri "de aur". Desigur, opoziția a profitat imediat de acest lucru, iar acum începe să aplice lovituri politice interne asupra lui Zelenski.
Pe noi ne acuză de ceva în legătură cu Ucraina, ei chipurile vor să ajute, dar de fapt ceea ce vor să facă este ca Ucraina să-și rotunjească bugetul pe seama Rusiei. Daţi-le voi bani, ajutaţi-i, acordaţi-le împrumuturi bune cu dobânzi preferențiale pentru o perioadă lungă de time. Însă nu, nu se întâmplă asta.
Cu toate acestea, noi suntem interesaţi de dezvoltarea și menținerea relațiilor cu Statele Unite ale Americii și vom face acest lucru indiferent de cine se va afla la Casa Albă sau cine va controla ambele camere ale Congresului american.
Există perspective în aceasta? Eu cred că există. Dvs. singur ați menționat unul dintre acele fundamente pe care ar trebui să ne construim relațiile - acestea sunt probleme de securitate globală, inclusiv START-3. Am trimis propunerile noastre, am mai spus asta și vreau să repet încă o dată: până la sfârșitul anului suntem pregătiți să prelungim, pur și simplu doar să luăm și să prelungim actualul Tratat START-3. Dacă mâine ne vor trimite prin poștă, noi suntem gata să semnăm și să trimitem la Washington, iar liderii americani, inclusiv președintele, să-şi pună semnătura acolo, dacă sunt pregătiți pentru asta. Dar până acum nu avem niciun răspuns la toate propunerile noastre. Și dacă nu va exista START-3, nu va mai exista nimic în lume, care să țină în frâu cursa înarmării. Şi acest lucru, în opinia mea, este un lucru rău.
Yao Song, corespondent CCTV - corporaţie media din China: Eu am două întrebări. Prima întrebare este despre relaţiile ruso-chineze. Anul acesta s-au împlinit 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între țările noastre. Se poate spune că relațiile noastre bilaterale au intrat deja într-o nouă eră. Întrebarea mea este următoarea: ce rezultate ale parteneriatului nostru le considerați ca fiind cele mai semnificative și ce potențial de cooperare viitoare vedeți între țările noastre? Și cea de-a doua întrebare este despre situația internațională. În prezent, situația internațională este plină de incertitudine și instabilitate. Evident, unele țări desfăşoară o politică a unei lumi unipolare şi a protecţionismului, subminează fundamentele dreptului internațional și ale comerțului liber, iar China și Rusia sunt susținători ai unei lumi multipolare. În opinia dumneavoastră, ce măsuri din partea Chinei și a Rusiei ar putea să susțină principiile primordiale de funcţionare a sistemului lumii multipolare și al comerțului liber și cum să reacţionăm eficient la provocările externe? Mulţumesc mult.
Vladimir Putin: Cel mai important lucru este ceea ce am obținut, în ultimii ani, între Rusia și Republica Populară Chineză... Cel mai important lucru - nu sunt nici chiar cifrele, despre care voi vorbi chiar acum, și nici sectoarele în care cooperăm, cel mai important lucru este nivelul de încredere fără precedent, care s-a creat între țările noastre. Pe această bază facem progrese în domeniul economiei (avem deja un schimb comercial de peste 100 de miliarde și, cu siguranță, ne vom apropia de cifra de 200 de miliarde), cooperăm în sfera tehnologiilor înalte - atât în spațiu, în industria construcţiei de avioane, în transporturi, şi în general pe multe alte direcții.
Desigur, cooperarea ruso-chineză reprezintă un factor major al stabilităţii internaționale, inclusiv în respectarea dreptului internațional, inclusiv în crearea unei lumi multipolare. De fapt, aceasta a fost deja creată, o lume unipolară nu mai există. După prăbușirea Uniunii Sovietice, a apărut iluzia că această lume este posibilă și că ea va exista mult timp, dar a fost doar o iluzie, mereu am spus asta. Iar evenimentele cele mai recente ne arată acest lucru. Când aţi spus "unele țări", aţi avut în vedere, în primul rând, Statele Unite ale Americii. Această multipolaritate a lumii este un derivat al relațiilor economice.
După cel de-al Doilea Război Mondial, ponderea SUA în PIB-ul mondial a fost de 50 de procente. Iar acum cota Chinei este mai mare decât cea a SUA, mi-e teamă să greșesc, dar China a întrecut SUA în cota sa de PIB global. La fel şi în privinţa multor altor indicatori. Şi la paritatea puterii de cumpărare, economia chineză a depăşit cea americană. Acest lucru duce, inevitabil, la schimbări în foarte multe direcţii. Prin urmare, lumea nu poate fi construită unipolar, cu un singur centru, de unde este condusă întreaga comunitate mondială.
Rolul cooperării noastre cu China este foarte important în acest sens. Vom continua să consolidăm relaţiile noastre strategice multilaterale. Sunt convins că acest lucru va fi atât în favoarea poporului Chinei, dar şi a poporului Federației Ruse.
Christian Esch, biroul din Moscova al jurnalului "Der Spiegel": Bună ziua, Vladimir Vladimirovici!
Eu am o întrebare despre o problemă care îngrijorează foarte tare și enervează Germania - este vorba de problema uciderii unui cetățean din Georgia de naționalitate cecenă, Zelimhan Hangoşvili. Există divergenţe directe între informațiile de la Moscova și cele de la Berlin. Prin urmare, aş vrea să vă întreb, în primul rând, cu privire la criminal. Partea germană spune că nu a primit informații corecte din partea Rusiei. Se pare că, această persoană este aceeaşi cu cea care s-ar fi aflat, la un moment dat, într-o închisoare din Rusia. Deci date legate de această persoană ar trebui să existe. A doua întrebare se referă la persoana ucisă. Ați spus la Paris, în timpul conferinței de presă după întâlnirea în "format Normandia", că partea rusă a ridicat, în repetate rânduri, problema extrădării acestei persoane. Ministrul german de externe a reiterat, recent, că nu au existat cereri în acest sens din partea Rusiei, nici pe linia Ministerului de Interne, nici pe alte canale. Deci cine are dreptate, ministrul sau dvs.?
Vladimir Putin: Şi el, şi eu, deoarece aceste probleme au fost discutate de mai multe ori la nivelul serviciilor speciale. Într-adevăr nu a existat o cerere oficială prin intermediul Procuraturii, pentru că autoritățile noastre competente au considerat acest lucru ca fiind inutil, deoarece au primit un răspuns negativ. Încă o dată reamintesc ceea ce am spus la conferința de presă de la Paris. Acesta a fost un criminal cu sânge rece. Doar în timpul unei singure acţiuni în Caucaz, el a ucis 98 de persoane, şi gândiți-vă la această cifră - 98 de persoane. În multe țări, la mult mai puține victime se declară doliu național. El a participat, de asemenea, la organizarea unor explozii în metroul din Moscova. Și aceasta nu este lista completă a atrocităților sale. Am ridicat, în repetate rânduri, această problemă la nivelul serviciilor speciale, într-adevăr. În ceea ce privește cooperarea. În opinia mea, principalul lucru pe care ar trebui să-l înțelegem este că în acest domeniu cooperarea ar trebui să fie deplină și ar trebui să fie un drum cu două sensuri, în ambele direcții.
Acum, în Siria, asistăm la ceea ce se întâmplă acolo în taberele și închisorile, unde sunt militanții ISIS, cei mai mulţi dintre imigranții din Asia Centrală se află cel mai probabil acolo, pe locul doi - Rusia, dar există mulți imigranți şi în Europa Occidentale, inclusiv în Franța şi în Republica Federală Germania. Vedem că astfel de oameni, despre care tocmai ați vorbit, - teroriști, ucigași - se plimbă liber prin capitalele europene. Acesta, din câte știu eu, a fost ucis chiar în centrul Berlinului. Deci o astfel de persoană se plimbă liberă într-una din capitalele europene. Dar dacă la voi vor veni oameni care trăiesc în tabere, v-ar plăcea? Îi veţi lăsa, de asemenea, să se plimbe liber prin orașele voastre?
Pentru a nu se întâmpla acest lucru, este necesar să se stabilească o activitate comună, una reciprocă, foarte eficientă. La asta facem apel. Sperăm că aşa va fi. Dar asta nu înseamnă că acum nu există o astfel de activitate. Există. Dar nivelul acesteia și caracterul ei nu este, deocamdată, suficient. Apropo, la un moment dat, i-am avertizat pe americani despre cei doi frați Țarnaev, sau cum li se spune, le-am spus direct. În primul rând, i-am rugat să-i extrădeze, iar pe urmă le-am spus: țineți cont, sunt periculoși. Pur și simplu am fost ignorați, iar ei au comis atacul terorist din timpul maratonului de la Boston, au murit oameni. Înțelegeți în ce constă problema? Iar la voi astfel de bandiți se plimbă pe străzile Berlinului.
Hirofumi Sugizaki, Agenţia niponă "Kyodo Tsushin": Bună ziua, Vladimir Vladimirovici!
Aș dori să vă întreb nu despre insule, ci despre poziţia dvs., despre viziunea dvs., despre punctul dvs. de vedere privind războiul nuclear. Ați menționat că SUA nu doresc, cel puțin deocamdată, să prelungească START 3. Când acest tratat își va pierde valabilitatea, nu va exista nimic care să descurajeze o nouă cursă a înarmării și, poate, iminentul război nuclear. Ce credeţi despre asta?
Vladimir Putin: "Iminentul război nuclear"... Ce tot spuneţi?
Hirofumi Sugizaki: De fapt, suntem foarte îngrijorați, în ciuda faptului că știm bine că încercați tot posibilul să susțineți cel puțin status quo-ul, cerând Statelor Unite ale Americii să sprijine moratoriul și așa mai departe, cu toate acestea, spuneți adesea că răspunsul va fi în oglindă. Acest lucru este, în opinia mea, foarte înfricoșător. Cred că a căuta victoria într-un război nuclear este inadmisibil, iar din punct de vedere moral foarte rău. Ce părere aveți despre asta? Înţeleg, desigur, că periodic este nevoie de modernizarea tehnicii și a armamentului, dar încă există conceptul de raţiune suficientă. Puteți rămâne la acest concept pentru a menține un echilibru strategic. Cred că, probabil, într-o zi din viitorul apropiat, veți veni cu o inițiativă atotcuprinzătoare de pace. Poate analizaţi o astfel de posibilitate, să faceţi acest lucru din experienţa Hiroshima? Permiteţi-mi, din moment ce reprezint Japonia, dacă nu vă întreb despre asta, voi fi certat. Recent, negocierile pe marginea unui tratat de pace au intrat în impas, în special din cauză că Rusia își exprimă îngrijorarea cu privire la Tratatul de securitate dintre SUA și Japonia. V-ați exprimat de nenumărate ori pe marginea acestui acest subiect, nu mă voi repeta, nu voi intra în detalii. În ultima vreme, deoarece Tratatul INF (Tratatul privind rachetele cu rază medie şi scurtă de acţiune) și-a pierdut forța, acest lucru afectează relațiile noastre, deoarece ați spus mereu că Statele Unite și Japonia discută posibilitatea amplasării unor rachete de acest tip în Japonia. Pe de altă parte, la Soci ne-ați spus că ajutați China să creeze un sistem unic de avertizare timpurie. De aceea, se creează impresia că există deja, dacă nu o alianță militară, atunci relații de alianță foarte strânse, așa cum v-aţi exprimat, în domeniul tehnico-militar între Rusia și Statele Unite. Spuneți-mi vă rog, se creează cumva în Asia de Nord-Est o confruntare în bloc: Japonia, SUA, Coreea de Sud, pe de o parte şi Rusia, China, pe de altă parte. Și în această situație care se conturează acum, este posibil ca noi - Japonia și Rusia - să găsim un compromis pentru înțelegere reciprocă, pentru încredere reciprocă, pentru a putea semna un tratat de pace în viitor? Mulţumesc mult.
Vladimir Putin: În primul rând, în ceea ce privește cooperarea militară dintre Japonia și Statele Unite ale Americii. Practic, dvs. singur aţi răspuns la această întrebare. Până la urmă, nu noi am spus că Statele Unite caută să ajungă la un acord cu Japonia referitor la amplasarea de rachete cu rază medie. Acest lucru a fost rostit de sursele voastre, de cele americane. Cum putem ignora noi acest lucru? Inclusiv în contextul insulelor. Unde sunt garanțiile noastre că mâine nu vor apărea noi sisteme armate americane de atac pe aceste insule? Unde sunt aceste garanții? Iar acest lucru nu poate să nu fie subiectul discuţiei noastre. Dacă putem, totuși, să căutăm o cale de ieșire din această situaţie? Putem. Și facem acest lucru împreună cu actuala conducere japoneză. Avem relații bune și de încredere, şi vom discuta toate acestea în detaliu și cu sinceritate. Există o soluție acum? Încă nu. Dar ce este cel mai important? Cel mai important este, aşa cum am mai spus, faptul că vrem să găsim această soluție. Poate fi foarte diferită. Aşa cum am spus la un moment dat, prietenilor mei japonezi le-a plăcut, am spus că ar trebui să fie un "hikiwake - o remiză, dacă ar fi să mă exprim în terminologia judo-ului. Dar putem găsi o soluție care să satisfacă opinia publică? Timp de 70 de ani am căutat, încă nu am găsit. Dar suntem gata să înaintăm în această direcție.
Despre alianţe. Nu avem o alianță militară cu China și nu intenționăm să o creăm. Faptul că Asia de Est încearcă să creeze această alianță militară, unele țări, le-aţi enumerat pe toate mai devreme: SUA, Japonia, Coreea de Sud. Vedem acest lucru, îl considerăm contraproductiv şi credem că nu va duce la nimic bun. Dar cooperarea noastră cu China se dezvoltă, inclusiv în domeniul tehnologiilor de apărare. În prezent, China este o țară cu înaltă tehnologie, dar există chestiuni care necesită timp și unul mare pentru implementarea unora sau a altor proiecte. Cred că Republica Chineză este şi singură capabilă să creeze un sistem de avertizare timpurie cu atac de rachete (EWR). Dar cu ajutorul nostru, ea o poate face mai repede. Acest lucru va influenţa calitativ capacitatea de apărare a partenerului nostru strategic. Dar acesta nu este un sistem de atac. L-aţi numit corect, am fost foarte surprins când aţi rostit, aţi făcut-o corect. Vorbim despre un sistem de avertizare timpurie a unui atac cu rachete, adică acest sistem funcționează atunci când sunteți atacat. Acesta este un sistem pur defensiv şi este adevărat că astfel de sisteme au până acum doar SUA și Rusia. Dar, repet, este un sistem care nu încurajează agresiunea, ci are ca scop apărarea propriului teritoriu. (RADOR)
Le Temps: Acuzată de lipsă de imparţialitate, BBC își vede finanțarea amenințată
Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, acuză BBC că a luat poziție împotriva conservatorilor cu ocazia alegerilor legislative. El l-a însărcinat deja pe secretarul trezoreriei să revizuiască finanțarea grupului audiovizual public. Uimitor, și laburiștii au atacat-o pe “Mătușica”.
Abia confirmat în funcția de prim-ministru, Boris Johnson atacă emblematicul grup audiovizual public BBC, pe care îl acuză că a luat poziție împotriva conservatorilor la alegerile legislative, amenințând să-i reducă subvențiile. Liderul conservator i-a cerut secretarului Trezoreriei, Rishi Sunak, să revizuiască finanțarea grupului public, a confirmat el în acestă duminică. Ținta: țaxa pentru radioteleviziune, principala sursă de venit a instituției, care are peste 2.000 de jurnaliști în toată lumea.
Renegocierea taxei în 2022
Boris Johnson, care dispune de acum de o largă majoritate în parlament, ar putea să determine scăderea sumei – actualmente de 154,50 lire pe an (adică 198 de franci) – cu ocazia următoarei renegocieri a acordului cu BBC, prevăzută în 2022. Până atunci, prim-ministrul a mai dorit și ca neplata acestei taxe, până acum considerată delict pasibil de o amendă de 1.000 de lire (1285 de franci), să fie recalificată ca infracțiune, atrăgând amenzi mai puțin ridicate.
Cu 6% din familiile britanice aflate în ilegalitate, acest lucru ar constitui o lipsă de 200 de milioane de lire (257 milioane de franci), estimează cotidianul “The Guardian”. Dar ar permite să se ușureze munca tribunalelor supraîncarcate, circa 130.000 de persoane fiind cercetate pentru acest capăt de acuzare.
”Acoperire exagerată” a anumitor evenimente
Foarte remontat, prim-ministrul reproșează în special instituției britanice cum a fost tratat în campania electorală, estimând că a fost lipsită de obiectivitate și a arătat clare preferințe editoriale, prin intermediul anumitor “acoperiri exagerate” a unor evenimente defavorabile conservatorilor.
Dar potrivit expertului în media Ivor Gaber, de la Universitstea Sussex, această șarjă contra BBC este în realitate o “răzbunare”, în special pentru “atacul ad hominem” lansat de jurnalistul politic vedetă al BBC Andrew Neil contra prim-ministrului, care s-a derobat de la un interviu cu acest redutabil realizator de interviuri, spre deosebire de ceilalți șefi de partid. De atunci, Boris Johnson le-ar fi interzis miniștrilor săi să meargă la emisiunea “Today”, emisiune matinală emblematică a BBC Radio 4.
Între două focuri
Adesea poreclită cu afecțiune “Auntie” (“Mătușica”) de britanici, BBC este o adevărată instituție în țară, ceea ce a făcut să fie adesea atacată.
“De pe vremea dnei Thatcher, guvernele conservatoare au încercat cu regularitate să taie finanțările”, a confirmat pentru AFP Jean Seaton, profesoară de istorie a media la Universitatea Westminster, “Dar ceea ce este periculos în acest moment este că Partidul Laburist atacă și el BBC”, adaugă ea, ceea ce ea consideră neobișnuit. Deputatul laburist Andy McDonald nu a ezitat de exemplu să acuze BBC că “a jucat un rol” în mod “deliberat” în greaua înfrângere a partidului său. “Dacă BBC crede că s-a comportat într-un mod imparțial, cred într-adevăr că trebuie să se uite în oglindă”, a afirmat el luni, în emisiunea matinală a unuia din radiourile sale.
Aceste acuzații sunt respinse de un prezentator, Huw Edwards, care a avertizat împotriva acestor “atacuri cu vitriol”, al căror “scop real (ar fi) să submineze încrederea” față de grupul audiovizual.
Războiul dezinformării
În vreme ce 20% dintre britanici cred că jurnaliștii BBC nu spun adevărul, potrivit unui sondaj Yougov apărut luni, atitudinea prim-ministrului este “periculoasă” în opinia lui Jean Seaton. “Suntem indiscutabil în centrul unui război de dezinformare, atunci de ce să ataci unul din instrumentele care permit să se lupte împotriva lui?”, întreabă cercetătoarea, care se teme că acest lucru servește interesele unor lobby-uri sau unor concurenți.
Cele 3,7 miliarde de lire (4,7 miliarde de franci) primite anul trecut de BBC constituie un venit de invidiat. “BBC nu poate justifica plata obligatorie a acestei taxe față de cei care folosesc rareori serviciile sale”, a atacat marți cotidianul conservator “The Times”, estimând că instituția, care se străduie să atragă ascultători mai tineri, ar trebui să se îndrepte spre un sistem de abonamente după 2027. Subliniind că modelul financiar al instituției “nu este perfect”, Jean Seaton avertizează totuși împotriva unei asemenea idei, estimând că promotorii ei “având în vedere toți banii aflați în joc, sunt mai puțin interesați de creșterea BBC decât de diminuarea sa”.(RADOR)
