Proiectul de buget pe 2020, pe care Guvernul a anunțat că își va asuma răspunderea, a suferit mici modificări în anexa cu bugetele instituțiilor. Conform noului document, au fost diminuate veniturile pe total buget de stat de la 167,73 miliarde lei, la 167,7 miliarde lei, iar pe cheltuieli de la 215,25 miliarde, la 215,23 miliarde lei. Deficitul a urcat ușor cu 0,8 milioane, la 47,521 miliarde lei. Atenție, vorbim doar de buget de stat, nu bugetul general consolidat.
În ceea ce privește instituțiile finanțate de la buget, la câteva au apărut mici modificări. Pe zona de ministere importante, la Ministerul Economiei a fost mărit bugetul față de varianta inițială a proiectului. Pe zona de alte instituții, au apărut modificări la Servicii și Secretariatul General al Guvernului.
Bugetul Serviciului de Informații Externe pe 2020 a fost majorat, față de proiectul inițial, cu 35 milioane lei, iar cel al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), cu 50 milioane lei.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat recent, într-o conferință la Guvern, referindu-se la faptul că între timp au fost mărite bugetele STS și SIE: „Ambele instituții au proiecte de investiții în derulare. Sunt minimul din ce putem oferi. Au cerut mult mai mult. Nu s-a putut mai mult. Suntem în parteneriat cu NATO, suntem lângă Rusia, mi s-a explicat foarte bine că este nevoie de acești bani”.
*Precizăm că am luat în considerare alocarea de la buget, nu și veniturile proprii.
Ministere cu alocări mai mari decât anul trecut
Ministerul Muncii va primi de la bugetul de stat 41,9 miliarde lei, cu 32,7% peste suma din 2019. Din această sumă, 29 miliarde lei reprezintă asistența socială, cu 4,2% peste 2019. (la fel ca în varianta inițială)
Ministerul Transporturilor va primi 11,8 miliarde lei, cu 3,3% peste nivelul din acest an. (la fel ca în varianta inițială)
Bugetul Ministerului Apărării urcă cu aproape 18%, la 21,1 miliarde lei. (la fel ca în varianta inițială)
Ministerul Educației va primi mai mult cu aproape 3,76%, la 30,5 miliarde lei. (la fel ca în varianta inițială)
Bugetul Ministerului Afacerilor Interne va fi mai mare cu aproape 13,1%, la 19,4 miliarde lei. (la fel ca în varianta inițială)
Ministere care vor primi mai puțin de la buget, comparativ cu 2019
Bugetul Ministerului Sănătății va primi cu 23% mai puțin decât în 2019, respectiv 11,4 miliarde lei. (la fel ca în varianta inițială)
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va avea și el un buget diminuat cu 45,5%, la 5,5 miliarde lei. (la fel ca în varianta inițială)
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va avea un buget mai mic cu 14,3%, respectiv de 18,3 miliarde lei. (la fel ca în varianta inițială)
Ministerul Economiei va primi cu 3,1% mai puțin (decât în 2019), respectiv 1,125 miliarde lei (inițial suma era de 1,22 miliarde lei)
Ministerul Finanțelor va avea, de asemenea, un buget diminuat cu aproape 19%, la 5,27 miliarde lei (la fel ca în varianta inițială).
Ministerul Afacerilor Externe primește cu 16,4% mai puțin decât în 2019, respectiv 1,02 miliarde lei. (la fel ca în varianta inițială)
Alte instituții:
Secretariatul General al Guvernului primește cu 6,8% peste bugetul din 2019, respectiv 1,931 miliarde lei. (în varianta inițială a proiectului suma era de 1,89 miliarde lei)
Senatul va primi cu 1,57% mai mult, respectiv 214,6 milioane lei. (la fel ca în varianta inițială)
Camera Deputaților va primi 444,5 milioane lei, cu 4,6% peste nivelul din 2019. (la fel ca în varianta inițială)
Administrația Prezidențială va primi cu 4,4% mai mult, respectiv 67,8 milioane lei. (la fel ca în varianta inițială)
Serviciile:
Serviciul de Informații Externe va primi 355,2 milioane lei, cu 7,4% peste 2019. (anterior se prevedea un buget diminuat cu 3,15%, de 320,2 milioane lei de la buget).
Serviciul de Protecție și Pază va avea cu 19,5% mai mult, respectiv 272,7 milioane lei. (la fel ca în varianta inițială)
Serviciul de Telecomunicații Speciale va primi cu 14,5% în plus, la 680,3 milioane lei (în varianta inițială suma alocată de la buget era de 630,3 milioane lei)
Serviciul Român de Informații va primi cu 10,8% în plus, respectiv 2,67 miliarde lei (la fel ca în varianta inițială)
Instituțiile de presă:
Societatea Română de Radiodifuziune va primi cu 4% mai puțin, respectiv 377,5 milioane lei. (la fel ca în varianta inițială)
TVR va primi aceeași sumă ca în 2019, adică 389 milioane lei. (la fel ca în varianta inițială)
Agerpres va avea o sumă crescută cu 10,8%, la 26,8 milioane lei.(la fel ca în varianta inițială)
Măsuri pe care Guvernul își va asuma răspunderea
La elaborarea Bugetului au mai fost luate în considerare anumite măsuri care sunt prezente într-un alt proiect de lege, care se referă și la corectarea unor efecte apărute prin OUG 114. Iată ce conține proiectul:
• Amenzile de circulație: Se propune ca valoarea fixă a punctului amendă pentru amenzile contravenționale prevăzute de OUG 195/2002 să fie menținută în cursul anului 2020 la cuantumul din prezent, respectiv 145 lei.
• Casele de marcat electronice fiscale: Se prorogă cu 12 luni termenul pentru dotarea operatorilor economici cu case de marcat electronice fiscale pentru cei care efectuează livrări de bunuri sau prestări servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și acceptatoare de bancnote sau monede, după caz.
• Instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională nu vor trebui să publice informații precum salariile, sporuri, tichete de vacanță etc.
• La PNDL, în situația în care solicitările de transfer depășesc 80% din creditele bugetare disponibile pentru anul în curs, Ministerul Lucrărilor Publice va înștiința beneficiarii contractelor de finanțare cu privire la data limită și va efectua transferurile în limita creditelor bugetare.
După primirea înștiințării, beneficiarii dispun măsurile necesare evitării înregistrării de arierate, respectiv sistarea livrării de bunuri, prestarea de servicii, execuția de lucrări sau continuă implementarea obiectivelor de investiții din surse proprii sau alte surse legal constituite.
Începând cu 1 ianuarie 2020, beneficiarii nu mai transmit solicitări de finanțare pentru etapa a II-a a PNDL pentru alte obiective de investiții.
• Ministerul Tineretului și Sportului va primi 0,5% din accizele aplicate pentru țigări și băuturi alcoolice.
• Se instituie, de la 1 ianuarie 2020, Fondul Național pentru Prevenirea Criminalității, administrat de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Acesta se constituie prin virarea de către instituțiile publice a tuturor sumelor de bani confiscate, precum și a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor confiscate în proceduri penale. Sumele vor fi utilizate pentru implementarea de proiecte privind educația juridică, prevenirea criminalității și asistența victimelor infracțiunilor.
Anual sumele din fond se alocă astfel:
20% pentru Ministerul Educației
20% pentru Ministerul Sănătății
15% pentru Ministerul Afacerilor Interne
15% pentru Ministerul Public
15% pentru Ministerul Justiției
15% pentru Agenția pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor propuse de asociații și fundații cu obiect de activitate în domeniul social.
• Departamentul pentru eficiență energetică trece de la ANRE la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
• Ajutorul de stat pentru sprijinirea culturii de film și producției de film în România va fi suportat de Ministerul Economiei.
• Compania Națională de Investiții preia programul gROwth – investim în copii, investim în viitor de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Acesta e programul pentru construirea de grădinițe cu profil sportiv gândit de Darius Vâlcov pentru Ion Țiriac. Sumele necesare pentru acest program vor fi date de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.
• De asemenea, programul pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii balneare se transferă de la Comisia de Prognoză la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.
• Salvarea Pilonului 2 de pensii. Se renunţă la cerinţele legate de elaborarea suplimentară de capital pentru administratorii fondurilor de pensii, se reduc comisioanele de administrare pentru Casa de Pensii şi ASF, lăsând mai mulţi bani în conturile participanților la fondurile la pilonul 2 de pensii. Se elimină şi opţionalitatea participanţilor între pilonul 1 şi pilonul 2 de pensii.
• Desființarea mecanismului pervers de împrumuturi fictive prin Fondul de Dezvoltare și Investiții, o schemă de ocolire a deficitului bugetar. Avansul primit și neutilizat pana la data de 31 decembrie 2019 se returnează în contul Fondului. Valoarea împrumuturilor se stabilește la valoarea granturilor deja contractate, care se diminuează la valoarea cheltuielilor efectuate și recepționate. Va fi gestionat de Ministerul Lucrărilor Publice.
• În energie, taxarea de 2% din cifra de afaceri obținută din activități privind energia și plafonarea prețului la producătorii și furnizorii de gaze la 68 lei/MWh au fost abrogate. Au fost introduse prevederi tranzitorii. Până la data de 31 decembrie 2020, vor fi eliminate tarifele reglementate la energia electrică, iar până la 1 iulie la gazele naturale. Sumele strânse de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din taxa de 2% vor fi transferate la Ministerul Economiei, în vederea sprijinirii programelor de eficienţă energetică şi a programelor de protecţia consumatorului vulnerabil. Este vorba de suma de 600 milioane lei.
• Au fost abrogate şi prevederile din sectorul telecomunicaţiilor, atât în ce priveşte taxarea acestor companii, cât şi regimul contravenţiei în acest domeniu şi au fost abrogate prevederile legate de taxarea activelor bancare.
• Indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate vor fi înghețate în 2020 la nivelul lunii decembrie 2019. Indemnizația de hrană și de merit se păstrează la nivelul lui 2019.
• Beneficiarii dreptului de pensie pentru limită de vârstă sau pentru pensie anticipată, atât din sistemul public de pensii, cât şi din alte sisteme reglementate prin legi specifice, nu vor putea cumula pensia cu veniturile realizate în cadrul instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare al autorităţilor şi instituţiilor publice în care sunt angajaţi cu contract de muncă. Prevederile nu se aplică pentru persoanele care au durata mandatului stabilită prin Constituție.
• Regimul detașărilor a fost de asemenea reglementat. Nu vor mai fi permise detaşările din sectorul privat în instituţiile publice. Detaşările se vor putea face doar cu personal angajat în instituţii şi autorităţi publice.
• Sporul pe care îl primesc angajații din sectorul bugetar pentru „condiții vătămătoare” a fost regândit. Astfel, personalul bugetar poate primi un spor de 25% din salariul minim brut pe țară.
2
4
