​În România, din păcate, cea mai mare problemă în zona de recrutare este legată de discriminarea de vârstă, nu de sex sau de alte tipuri, a declarat Dorin Bodea, senior consultant & director general Result Development, într-o conferință organizată de Oxygen Events.

HotNews.roFoto: Hotnews

„Dacă ai 40 de ani, în anumite job-uri ești terminat. Dacă ne uităm la corporații, la 30 și ceva de ani deja nu mai ai perspectivă de evoluție în carieră. Sunt multe organizații de primă mână, corporații, în care media senior managementului e sub 35 de ani”, a spus el.

• Ca societate ar trebui să ne gândim ce fac aceste organizații, încotro merg, cât vor sta aici, câtă valoare produc, de ce se întâmplă acest fenomen?

„Eu nu pot să înțeleg o organizație, fără profit, să zic, care spune că este și valoroasă pe piață, că se plânge că nu-și găsește oameni. Nu pot să înțeleg acest lucru. Îi plătește, poate, foarte prost, trebuie să înțelegem motivele pentru care pleacă, cum e condusă acea organizație, de ce managementul nu găsește suficiente soluții pentru a produce valoare, a avea suficientă productivitate pentru a plăti în mod corect. Cred că așa se pot schimba lucrurile”, a precizat el.

El a mai afirmat că sunt câteva schimbări care transformă omul lumii de astăzi.

„Nu mai este același ca în urmă cu 100 de ani. Sunt niște perspective comune, dar unele sunt semnificativ schimbate. Nimeni nu știe cum va arăta viitorul dar trebuie să ne uităm să vedem ce se întâmplă peste tot în lumea asta. Aici sunt câteva schimbări”, arată Bodea.

Sunt 3 lucruri care se schimbă fundamental în toată lumea, spune el:

1. Etica muncii

2. Schimbarea omului, schimbarea valorilor pe care le împărtășește, dar nu numai, ci și schimbări neuro-fiziologice. Pentru prima oară în istoria cunoscută, mai ales în cazul tinerelor generații, sunt schimbări în modul în care își concentrează atenția.

3. Modalitatea în care se întâmplă managementul și modelele organizaționale.

„Revenind la 1. Etica muncii a eșuat peste tot în lumea modernă, în lumea occidentală. Asta însemna că munca este o valoare în sine, care te autoîmplinește. Este un bullshit. În mediul academic deja se vorbește foarte explicit despre asta. Munca, ca și banii, este o valoare instrumentală. Muncesc ca să obțin ceva. Dacă ne uităm la tinerele generații, ele muncesc foarte mult ca să se exprime, ca să trăiască experiențe frumoase, să-și exprime identitatea. Cei mai mulți, să-și construiască o carieră”, declară el.

• De la cei cu muncile de la firul ierbii nu putem să ne așteptăm să muncească pentru a-și construi o carieră.

„Etica muncii a eșuat. Munca și-a pierdut din semnificație pentru angajați peste tot în lume. În România este pe ultimul loc. Este îngrijorător. Nici în SUA sau Germania nu este foarte sus. Banii, peste tot în lumea occidentală sunt pe primul loc. Statistic vorbind, pentru 8 din 10 angajați români, mai ales dacă vorbim de studii superioare, banii sunt pe primul loc. Oamenii fac schimbări din motive financiare”, a mai spus Bodea.

Democratizarea cunoașterii

„Dacă știi un pic de engleză și să folosești câteva aplicații, toată cunoașterea este disponibilă. Cum faci legăturile, ce faci cu ele, asta e altceva. Într-un anumit viitor, ori specialiștii, așa cum erau ei pe timpuri, vor dispărea, ori toată lumea devine un specialist. Acest lucru cum afectează munca? Cunoștințele și competențele nu mai sunt importante. Sunt importante alte lucruri legate de implicarea oamenilor, încrederea pe care o au în organizație, de loializarea la organizație”, a mai spus directorul general Result Development.

• Diferența este făcută de management și de modul în care organizațiile fac profit și cum fac dezvoltarea afacerii. Acest lucru, din păcate, este aproape împietrit în urmă cu 150 de ani de când a luat ființă managementul. Managementul s-a schimbat cel mai puțin.

• Oamenii din ziua de azi din ce în ce mai mult nu mai vor să fie priviți ca o resursă. Multe companii nu reușesc să conceapă acest lucru. Relațiile de subordonare între management și subordonați s-au schimbat. Din ce în ce mai mulți subordonați nu concep să mai fie priviți ca subordonați. Ei vor să fie percepuți ca colegi, parteneri, cu care să construiască împreună viitorul.

„Trebuie să găsim soluții la cum să creștem semnificația muncii pentru noii angajați. Adică cum să se implice mai mult, să fie mai loiali să acorde mai multă încredere”, a mai arătat Bodea.