Financial report: La ce să fim atenți la CES 2020: televizoarele 8K, mașini autonome și conceptul „totul inteligent”. Pentru angajații publici din Elveţia, călătoria la birou devine parte a programului de lucru. UE ia în calcul o taxă pe deșeurile din plastic

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 6 ianuarie 2020, 3:26 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: La ce să fim atenți la CES 2020: televizoarele 8K, mașini autonome și conceptul „totul inteligent” ● UE ia în calcul o taxă pe deșeurile din plastic pentru a acoperi „deficitul Brexit” din buget ● La Repubblica: Pentru angajații publici din Elveţia, călătoria până la birou devine parte a programului de lucru ● The Guardian: Premierul patetic al Australiei dezvăluie mult despre eforturile dreptei de a nega realitatea ● Știri pe scurt.

Financial Times: La ce să fim atenți la CES 2020: televizoarele 8K, mașini autonome și conceptul „totul inteligent”





Cel mai mare eveniment tehnologic din lume va începe la Las Vegas săptămâna viitoare, unele dintre cele mai cunoscute companii ale lumii alături de sute de start-up-uri încercând să definească următoarea generație de dispozitive inteligente și de servicii digitale.

CES, care a început ca un mic târg de gadgeturi în 1967, găzduiește acum tot mai mulți producători - de la mari grupuri de telecomunicații la importanți producători de mașini - fiecare încercând să contureze o imagine deseori exactă în privința viitorului tehnologiei.

Pentru 2020, 170.000 de vizitatori sunt așteptați pentru a vedea cele mai noi produse provenind de la 4.500 de companii din domenii, precum internetul lucrurilor, 5G și realitatea augmentată. Evenimentul a căpătat, de asemenea, un contur politic odată cu apariția planificată de Ivanka Trump, invitată să vorbească despre „viitorul muncii”.

Iată care sunt principalele teme care pot defini evenimentul din acest an:

Ochelari AR
Realitatea augmentată este azi tot mai prezentă în ofertele producătorilor, chiar dacă majoritatea experiențelor consumatorilor sunt limitate la ofertele din zona divertismentului, cum ar fi filtrele folosite în apelurile video sau jocul Pokémon Go.
Dar adevăratul potențial al industriei poate fi atins cu ajutorul ochelarilor AR - o tehnologie despre care mulți cred că într-o bună zi va înlocui telefoanele inteligente proiectând un ecran de telefon virtual în fața ochilor.

Astăzi, gadgeturile industriei AR par voluminoase și scumpe, dar până în 2023 piața generată de ele va urca la 31 miliarde de dolari, conform proiecțiilor celor de la Future Research Market. Kevin Westcott, șeful departamentului de telecom, media și divertisment de la Deloitte SUA a declarat că viteza mai rapidă de internet adusă de 5G poate fi un catalizator major pentru dezvoltarea funcționalității ochelarilor AR - începând de la jocurile online. „Gândește-te că joci unul din aceste jocuri multiplayer cu sute de mii de oameni care concurează în medii live”, a spus el.

Paul Travers, directorul executiv al Vuzix, o companie care vinde o varietate de ochelari inteligenți, a recunoscut că tehnologia promovată de ochelarii AR chiar dacă probabil nu va ajunge la îndemâna tuturor în 2-3 ani, va face loc dezvoltării de aplicații în viața reală. "Această revoluție este chiar după colț", a spus el. „Smartphone-urile se îndreaptă spre destinul păsării dodo.”

„Totul inteligent”
Cel puțin un sfert dintre americani dețin un difuzor inteligent activat prin voce, cum ar fi un dispozitiv Amazon Echo sau Google Home, potrivit Pew Research Center. Dar majoritatea utilizatorilor se bazează pe astfel de asistenți pentru sarcini limitate, cum ar fi setarea de alarme și redarea pieselor muzicale. Din 2021 este de așteptat ca tehnologia să devină și mai matură, tot mai multe „abilități” fiind adăugate la capabilitățile dispozitivelor, deoarece acestea fac parte din viața noastră din ce în ce mai mult.

Potrivit domnului Westcott, 2020 marchează zorii conceptului „totul inteligent” - în cadrul căruia de la cele mai banale dispozitive și până la mașini, toate se vor conecta la internet, vor deveni inteligente și vor purta dialoguri cu utilizatorii.

„Nu cu mult timp înainte nimeni nu credea că vom avea aceste tipuri de servicii pe care le avem acum”, a adăugat el. „Suntem la vârful următoarei generații de inovație.”

Televizoare 8K
Pentru mulți, televizoarele nu au de ce să fie mai mari, mai ales atunci când îmbunătățirea rezoluției este adesea imposibil de sesizat de ochiul uman.
Dar acest lucru nu îi împiedică pe cei de la LG, Samsung și China TCL de a veni cu cele mai noi modele de 8K la eveniment, oferind de patru ori rezoluția unor televizoare Ultra HD sau 4K TV.

LG a anunțat deja că va expune opt astfel de televizoare, variind de la modelele de 65 inci până la 88 inch, fiecare echipat cu tehnologie AI.

Paolo Pescatore, analist la PP Foresight, a numit cele mai noi ecrane „orbitoare”, și a recunoscut că probabil costurile lor sunt prohibite pentru majoritatea consumatorilor. Chiar și cei cu buzunare adânci ar putea găsi limitată utilizarea acestora, mai ales că televizoarele 8k trebuie alimentate cu conținut filmat 8k, ceea ce puține companii de media produc la această oră. „Să nu uităm, majoritatea canalelor TV emit încă în HD, nici măcar în 4k”, a spus el.

The passenger economy
În ciuda faptului că CES nu este cunoscut pentru dezvăluirea de noi modele auto, târgul a devenit totuși unul dintre cele mai importante showuri auto pentru că acolo se prezintă cele mai noi apariții la intersecția dintre industria tehnologică și cea auto.

În acest an, o serie de mărci și furnizori urmează să își prezinte ultimele ”vrăjitorii” pentru vehicule autonome, cu Yandex, cel mai mare grup tehnologic din Rusia, care a anunțat că va oferi plimbări în mașinile sale autonome.

Un interes deosebit pentru industria mobilității este modul în care oamenii își vor petrece timpul în mașini atunci când nu au nevoie să le opereze. Intel a estimat că această „economie a pasagerilor” va fi o piață de 7 miliarde de dolari până în 2050, iar producătorii auto sunt dornici să își demonstreze disponibilitatea pentru aceasta.
BMW, de exemplu, intenționează să amenajeze interiorul unuia dintre vehiculele sale electrice i3 în stilul „hotel boutique”.

De asemenea, producătorul chinez de scutere Segway-Ninebot va prezenta în cadrul CES o versiune a transportorului său proiectat pentru mall-uri și aeroporturi. Denumit S-Pod, scuterul este inspirat de „girosfera” din filmul 2015 Jurassic World, putând călători cu până la 24 km/h.

Alte articole din FT:

UE ia în calcul o taxă pe deșeurile din plastic pentru a acoperi „deficitul Brexit” din buget


Bruxelles-ul speră să-și mărească veniturile printr-o taxă pe deșeurile nereciclate
și să revigoreze tranzacționarea carbonului.

Bruxelles-ul pregătește o nouă inițiativă menită a institui o taxă pe plastic la nivelul întregii UE și a utiliza profiturile rezultate din tranzacționarea carbonului pentru a depăși impasul legat de finanțarea următorului buget pe termen lung al blocului.
În timp ce UE27 se pregătește de negocieri tensionate privind următorul buget pe șapte ani (începând din 2021), oficiali și diplomați au declarat pentru Financial Times (FT) că statele membre sunt gata să convină asupra unei taxe pe reciclarea plasticului - primul venit obținut la nivel UE care va fi direcționat spre vistieria blocului, de la instituirea TVA-ului. „Avem un deficit Brexit. Statele membre știu asta și vor trebui în cele din urmă să accepte noi surse de venit”, a declarat un demnitar UE.

Ca parte a proiectului ei inițial de buget din 2018, Comisia Europeană propunea o taxă pe plasticul nereciclat, cu veniturile urmând a fi colectate la bugetul comun, iar nu la guvernul care o percepe. Suprataxa ar putea aduce estimativ 42 de miliarde de euro în intervalul bugetar ce se va încheia în 2027. Deși Comisia și Parlamentul European (EP) pledau în mod obișnuit pentru instituirea unor taxe pan-UE, la fel de obișnuită este și rezistența opusă de statele membre față de tentativele de redirecționare a veniturilor de la vistieria lor națională la cea de la Bruxelles.

Însă dezbaterea privind așa-zisele „resurse proprii” s-a transformat, în contextul în care actuala rundă de negocieri s-a dovedit a fi deosebit de tensionată din cauza găurii de 15 miliarde de euro pe care o lasă în buget plecarea Regatului Unit. Cinci guverne „frugale” - Germania, Olanda, Suedia, Danemarca și Austria - au declarat că doresc un buget nu mai mare de 1% din PIB-ul național, cu mult sub propunerea Comisiei de 1,1% și a PE de 1,3%.

Pe lângă taxa pe plastic, Comisia va încerca să convingă guvernele să accepte un plan chiar mai controversat, anume redirecționarea profiturilor ETS (sistemul UE de plafonare și tranzacționare a emisiilor de carbon) la bugetul comun.

Profiturile rezultate de la ETS sunt în prezent colectate de statele membre. Zece dintre cele mai sărace state UE - între care Polonia, Bulgaria, Ungaria și România - primesc o parte din profiturile ETS pentru a le investi în proiecte cu carbon redus.
Un oficial UE a declarat că Comisia va propune direcționarea la buget a unei părți considerabile a profiturilor ETS odată cu o altă propunere, de restructurare a ETS, urmând a fi formulată la jumătatea anului.

Comisia vrea ca ETS să devină o sursă mai profitabilă de fonduri noi, încercând să extindă sistemul pentru a include și industria maritimă și concomitent să reducă numărul cotelor gratuite acordate companiilor aeriene, în încercarea de mărire a prețului carbonului, conform cu al său Plan Verde European. Un demnitar a avertizat că negocierile pe marginea reformei ETS și a destinației profiturilor sale vor fi mult mai aprinse decât în cazul taxei pe plastic. „E întotdeauna mai ușor să creezi noi surse de venit decât să iei bani deja existenți, cum e cazul ETS”, a declarat persoana.

În 2018 Comisia a propus să preia la buget 20% din veniturile ETS. Zsolt Darvas de la grupul de reflecție Bruegel a declarat că suma de bani aflată în joc e neglijabilă, estimând-o la 2,1 miliarde de euro pe an, adică 14,7 miliarde în exercițiul bugetar 2021-27, depinzând de prețul carbonului și volumul tranzacționat.

Țările sărace care primesc o parte din fondurile ETS vor ridica probabil cele mai mari obiecții, afirmă unii diplomați. Ideea va trebui aprobată cu unanimitate.
Orice măsuri capabile a deschide calea pentru resurse proprii ale UE probabil va întâmpina de asemenea rezistență din partea țărilor sceptice în privința conferirii către UE a puterii de a colecta impozite.

Helen McEntee, ministrul irlandez pentru afaceri UE, declara pentru FT în decembrie că mai e de lucru la modalitatea de instituire a unei taxe pe deșeuri din plastic, iar în ce privește trecerea resurselor ETS la bugetul comun, țara ei nu este de acord.
„A spune că ar putea fi cumva implementată sau că am putea avea o propunere credibilă de acum până la anul pur și simplu nu este realist pentru noi”, a declarat dna McEntee. Dar diplomați ai guvernelor „frugale” care sunt contribuabili neți au afirmat că sunt pregătiți să accepte resurse proprii [ale UE - n.trad.], dacă astfel se va respecta plafonul de 1% din PIB propus de ele.

Un diplomat a declarat că statele membre nu vor accepta ideea taxei pe plastic decât la un final încrâncenat de negocieri, ca tentativă de a convinge și PE. „Va fi iepurele pe care-l vom scoate din pălărie pentru a determina parlamentul să accepte”, a declarat diplomatul.(RADOR)

La Repubblica: Pentru angajații publici din Elveţia, călătoria până la birou devine parte a programului de lucru






Elveția are încredere deplină în navetiştii săi, motiv pentru care a decis să îi autorizeze să includă, în programul orelor de lucru, şi timpul călătoriei de acasă la birou. Cu condiția ca angajații navetişti să folosească trenul sau alte forme de transport în comun. Măsura a intrat în vigoare la începutul lunii ianuarie.

''În zilele noastre, flexibilitatea formelor de muncă a devenit o necesitate", a explicat Anand Jagtap, șeful resurselor umane al birourilor publice elvețiene adăugând însă că fiecare şef de birou va decide dacă să-i autorizeze sau nu pe proprii angajaţi, care în Elveţia sunt 38.000, să contabilizeze timpul petrecut în tren.

Foarte probabil normativa nu va fi contestată, având în vedere că în Elveția tendința, în special cea din sectorul privat, este de a permite oraruri din ce în ce mai flexibile. E destul să ne gândim la un singur aspect: fiecare cetățean elvețian care lucrează petrece, în medie, 62 de minute pe zi în drumul de acasă la birou și înapoi. O perioadă de timp care poate fi ocupată făcând o parte din muncă și reducând astfel timpul petrecut în spatele unui birou.

Un exemplu în acest sens a fost dat anul trecut de ministrul transporturilor de atunci, Doris Leuthard, imortalizat de smartphone-ul unui navetist în timp ce lucra, împreună cu secretarul său, în trenul Berna -Zurich.(RADOR)

The Guardian: Premierul patetic al Australiei dezvăluie mult despre eforturile dreptei de a nega realitatea






De la Scott Morrison la adepții Brexit-ului, există o reticență deliberată de a gestiona realitatea.

Există și conducători mai răi decât Scott Morrison. „Comunitatea internațională” include torționari, criminali în masă, epuratori etnici și cleptomani pe lângă care el pare aproape inofensiv. Însă nici un conducător din lume nu e mai abject decât premierul Australiei.

Lasă impresia unui personaj patetic. Un conducător trebuie să se adreseze sincer propriului popor în momente de criză. Tacticile viclene ale negării schimbării climei, falsele cuvinte de consolare cum că ar fi vorba de o panică neîntemeiată și viața poate merge înainte au făcut din vorbele lui Morrison ceva la fel de lipsit de înțeles ca și un zumzăit de fundal. Nimic din ce rostește el nu merită auzit.

Engleza australiană este foarte bogată în expresii care descriu netrebnicii: „la fel de folositor ca ugerul la bou”, „vijelie uscată”, „al treilea subraț”, „ușă de sticlă la latrină”, „buzunar la maiou”, „scrumieră pentru motocicletă”, „plasă de țânțari pentru submarin”, „bară de protecție la skateboard”. Morrison este toate acestea, însă o zicală britanică îl descrie cel mai bine: „pe jumate prea deștept” [iscusit, dar predispus la eșec din cauza îngâmfării - n.trad.]. Morrison a câștigat alegerile generale de anul trecut, deși lumea se aștepta ca Partidul Liberal condus de el să piardă, prin faptul că a mobilizat cu șiretenie opinia publică împotriva măririi impozitelor în general și a celor ecologice în special.

Negarea schimbării climei pe care o îmbrățișează el este o țintă în mișcare. În anii '90 grupuri de lobby finanțate de industria petrolieră au acționat ca și cum majoritatea copleșitoare a oamenilor de știință care înțeleg subiectul ar fi conspirat împotriva publicului. I-au acuzat pe autorii rapoartelor IPCC [organism climatic al ONU - n.trad.] că se fac vinovați de o „înșelătorie majoră” atunci când vorbesc despre influența omului asupra climei. Mulți încă au mai rămas în etapa acestui păcat originar al negării.

Chiar în timp ce Australia ardea, săptămâna trecută, Tony Abbott, predecesorul conservator al lui Morrison, încă mai spunea că lumea a ajuns „sub controlul unei secte climatice”. Abbott a probat că e dispus să-i facă pe alții să sufere pentru credința sa deliberat ignorantă, abrogând o taxă pe carbon pe vremea când era la putere în Australia, în 2014. Acum începe să se întrevadă și o poziție de repliere. Ea acceptă realitatea schimbării climei provocate de om, însă își retrage concesiile imediat ce au fost făcute, și apoi le face pierdute într-o perdea de fum. Replierea finală și degradarea finală vor veni - prezic eu - pe la mijlocul anilor 2020, când dreapta va abandona complet negarea, va admite că schimbarea climei e catastrofală, dar va adăuga că e mult prea târziu pentru a se mai face ceva în privința ei, ceea ce ar putea foarte bine să și fie adevărat.

Scott Morrison s-a ancorat cu încăpățânare în faza a doua. El admite cu reticență existența schimbării climei provocate de om, dar apoi se grăbește să adauge că și alte cauze contribuie la ea. Clima a fost mereu schimbătoare, iar prețul combaterii unei culturi a poluării nu merită plătit. La alegerile de anul trecut a funcționat, însă astăzi sună absurd.

„Prin faptul că nu recunoști schimbarea climei drept o amenințare gravă, nu pregătești serviciile de urgență subapreciate și extenuate pentru incendii de vegetație mai mari și mai frecvente care devastează comunități”, i-a scris un fost mare simpatizant politic lui Morrison, după ce aflase adevărul despre conservatorism, în timp ce familia lui aștepta să fie evacuată de pe o plajă din statul New South Wales.

În ciuda eșecului ei, sau poate tocmai din cauza eșecurilor ei, incapabila dreaptă australiană rămâne admirată în toată lumea conservatoare. Alegerile din 2019 ar fi trebuit să aibă în centru schimbarea climei, și în principal uciderea Marii Bariere de Corali, seceta extremă și temperatura medie din timpul verii, ajunsă în Australia la 40 de grade Celsius. Însă Morrison și echipa sa de campanie au reușit să transforme scrutinul într-unul axat pe planurile fiscale ale Partidului Laburist australian.

Atât de impresionat a fost Boris Johnson, încât i-a angajat și el pe băieții lui Morrison pentru a câștiga alegerile generale din Regatul Unit. Presa i-a urmărit cu admirație pe copiii-minune digitali din Noua Zeelandă: Sean Topham, 28 de ani, și Ben Guerin, 24 de ani. În Australia, aceste celebrități își rafinaseră tactica de a bombarda rețelele sociale cu sute de variații stridente pe aceeași temă. Ei avertizau cum vor mări laburiștii impozitele și cum o propunere de încurajare a mașinilor electrice i-ar fi amenințat pe șoferi. Laburiștii vor să-i lovească pe „australienii care iubesc să se plimbe cu vehiculele lor pe patru roți”, declara Morrison, în vreme ce propagandiștii săi îi luau la țintă cu reclame pe proprietarii de Ford Ranger, Toyota Hilux și orice alt model popular, afirmând că laburiștii vor scumpi „cele mai populare mașini ale Australiei”. În Regatul Unit, aceeași echipă a tot repetat într-o mie de feluri mesajul strident că Johnson va „înfăptui Brexit-ul”.

Politicienii și jurnaliștii politici care-i tot elogiază pe acești operatori iscusiți și inteligenți nu sunt complet tâmpiți. Modul în care un partid câștigă o campanie electorală rămâne un lucru important. Dar nici unul dintre ei nu a adăugat, după ce toate laudele pentru supradotați și copii-minune s-au încheiat, că băieții campaniei lui Morrison au fost ca un Neville Chamberlain [premier britanic, exponent al conciliatorismului în fața agresivității naziste - n.trad.] pentru politica australiană, convingându-i pe cetățeni să ignore cea mai mare amenințare la adresa securității țării lor. E ca și cum un scriitor specializat în crime ar relata în detaliu despre iscusința criminalului, fără a pomeni măcar victimele lăsate să sângereze pe podea.

Acel Brexit pe care operatorii lui Morrison au reușit să-l „vândă” britanicilor este, la fel ca schimbarea climei, un exercițiu de negare în trei etape. Mai întâi vine refuzul de a admite că va exista durere. Apoi urmează o concesie reținută cum că ar putea exista „hârtoape în drum”. Și, se poate prezice, peste vreo doi ani, când va fi deja prea târziu pentru a mai salva fabricile de automobile și parcurile științifice, va veni recunoașterea faptului că tabăra pro-UE a avut dreptate, însă la acel moment nu va mai conta.

Atunci când Morrison a câștigat alegerile din Australia, iar „vestele galbene” l-au forțat pe Macron să renunțe la taxa propusă pe combustibil, liberalii au fost dăscăliți cu severitate cum că poporul nu e dispus să plătească prețul luptei cu schimbarea climei; argumentul era valid. După ce tabăra pro-Brexit a câștigat referendumul din 2016 și Johnson alegerile din 2019, au urmat după același calapod mustrări cum că alegătorii nu vor să li se spună că Regatul face o groaznică greșeală. Bineînțeles, și ele au fost corecte.

Dar tot adevărat este și că nu poți amâna la nesfârșit un rendez-vous cu realitatea. Oricâte lozinci va vehicula dreapta pe internet, oricâte strategii pentru rețelele sociale va adopta și oricâtă propagandă ar trâmbița, lecția pe care refugiații de pe plajele australiene au învățat-o mult prea bine este aceea că focul încă arde.(RADOR)

Știri pe scurt:

  • Situaţia tot mai tensionată din Orientul Mijlociu după uciderea de către SUA, într-un atac cu drone, a generalului iranian Qassem Soleimani este principalul subiect al presei internaţionale. În timp ce Statele Unite şi Iranul se întrec în ameninţări, ţări din regiunea Orientului Mijlociu dar şi din Europa încearcă să detensioneze situaţia. Făcând un succint portret al ofiţerului iranian, pentru a explica mizele şi consecinţele uciderii acestuia de către SUA, Rainews aminteşte că generalul Qassem Soleimani „este un personaj legendar, fiind omul care a reușit să reproiecteze atât de mult scenariile geopolitice din Orientul Mijlociu în favoarea Iranului, încât un fost agent CIA l-a descris ca fiind cea mai puternică persoană din zonă”. În acest context, ziarul turc Hürriyet scrie că nu este de mirare că Iranul a ameninţat că va riposta prin acţiuni îndreptate împotriva unor obiective americane importante. Un consilier al ayatollahului Ali Khamenei a acuzat Statele Unite că „au început războiul împotriva Iranului” şi a apreciat drept „ridicole şi absurde” declaraţiile preşedintelui american care avertiza că SUA vor ataca 52 de obiective importante din Iran dacă Teheranul va riposta militar după uciderea generalului Qassem Soleimani. În aceeaşi notă, şi ziarul turc Sabah contestă decizia luată de preşedintele american, întrebându-se retoric: „Când Trump este considerat nelegitim în propria ţară, cum poate lua această măsură împotriva Iranului?”. „Membrii Partidului Democrat, care reprezintă jumătate din populaţia SUA, îl consideră pe Trump un preşedinte nelegitim. Camera Reprezentanţilor, unde Democraţii sunt majoritari, a votat săptămâna trecută demiterea lui Trump. În timp ce se află în această situaţie în ţara sa, cum poate oare Trump să decidă uciderea cu rachete a unui general din altă ţară? În plus, pe ce logică se poate baza când susţine că această crimă a fost comisă pentru a menţine pacea?”, se mai întreabă ziarul turc Sabah.
  • Într-o şedinţă extraordinară, Parlamentul irakian a votat o rezoluţie prin care cere guvernului să pună capăt prezenţei forţelor militare străine pe teritoriul irakian. În rezoluţie se arată că „Guvernul irakian trebuie să pună capăt prezenţei tuturor forţelor străine în Irak şi să le interzică să utilizeze spaţiul terestru, aerian sau naval pentru orice motiv”, notează The Independent. Rezoluţia nu are un caracter obligatoriu pentru executivul irakian însă premierul Adel Abdul Mahdi şi-a reiterat susţinerea pentru interzicerea prezenţei militare străine. Citând un diplomat american, The Independent mai arată că retragerea trupelor SUA din Irak va duce la o creştere a influenţei iraniene în ţară. Şi după moartea lui Soleimani, Iranul „este încă o ameninţare”, opinează Haaretz. Qassem Soleimani „a planificat și pus în practică strategia și ideologia care aspirau să transforme Iranul într-o putere regională cu influență internațională. Acea aspirație nu a murit odată cu el. Organizația condusă de el, forța Quds a Gărzilor Revoluționare, cu toate capacitățile ei militare și economice, este numai o parte a ierarhiei politice și militare a Republicii Islamice. În fruntea ei se află conducătorul suprem al Iranului, ayatolahul Ali Khamenei, care nu intenționează să renunțe la obiectivele sale și va continua să lupte pentru supraviețuirea și materializarea planurilor sale. Acum se adaugă acelor obiective intenția declarată a Iranului de a trece la represalii cu o ‘răzbunare zdrobitoare’ pentru asasinarea vârfului său de lance”, arată Haaretz.
  • Uciderea generalului iranian a dus la o creştere rapidă a preţului petrolului, pe bursele mondiale fiind înregistrate creşteri între 3 şi 4%, notează la Libre Belgique. Pe fondul acestei creşteri a preţului internaţional al petrolului, Grecia şi Macedonia de Nord au început să primească gaze naturale din Rusia, prin gazoductul Turkish Stream. Într-un interviu acordat postului public de radio din Bulgaria, BNR, directorul general al Bulgartransgaz, Vladimir Malinov, a declarat că Bulgaria nu mai primeşte gaze prin conducta Trans Balkan, care traversează România şi Ucraina. Reuters notează că Rusia doreşte să reducă livrările de gaze spre Europa prin Ucraina în contextul conflictului din Donbas. Astfel Rusia a construit magistrala Turkish Stream, care traversează Marea Neagră spre Turcia, şi doreşte să îşi majoreze capacitatea de export prin gazoductul North Stream, spre Germania, prin Marea Baltică. „Deși Rusia și Ucraina au semnat la sfârșitul lui 2019 un acord pe cinci ani privind tranzitul gazelor către Europa, volumul acestuia va scădea de la 65 de miliarde de metri cubi în 2020, la 40 de miliarde anual în perioada 2021-2024. Cândva aliate, relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat în urma anexării Crimeii în martie 2014 și a capturării unei porțiuni din estul Ucrainei de către separatiști pro-Kremlin”, aminteşte Reuters.
  • Cu mai puţin de o lună înainte de separarea Marii Britanii de Uniunea Europeană, moment ce ar urma să aibă loc pe 31 ianuarie, numărul persoanelor care încearcă să traverseze ilegal Canalul Mânecii cunoaşte o creştere rapidă. „Teama de Brexit îi lansează pe migranţi în voiaje periculoase ca să ajungă în Marea Britanie înainte de închiderea graniţelor”, titrează Newsweek. După ce în 2018, doar câteva sute de imigranţi ilegali au încercat să ajungă în Marea Britanie la bordul unor mici ambarcaţiuni, numărul acestora a depăşit 1.000 în 2019, potrivit poliţiei de frontieră. „Traficanţii s-au pus pe treabă, grăbindu-se să le transmită migranţilor şi azilanţilor că frontierele Marii Britanii sunt „pe cale să se închidă” de îndată ce ţara va ieşi din Uniunea Europeană. Puterea de convingere a traficanţilor pare să fi fost eficientă, migranţii ajungând să plătească între £6.000 şi £10.000 ca să traverseze canalul în mici ambarcaţiuni pentru a ajunge în Regatul Unit. Cum preţurile sunt ridicate, nu de puţine ori, migranţii ajung să accepte să se împrumute de la traficanţi, ulterior ei devenind nişte sclavi imediat ce pun piciorul în Marea Britanie”, mai arată Newsweek. (RADOR)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





11044 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by