​Financial report Nissan urgentează divorțul de Renault. Elveția, factor de mediere între Washington și Teheran. Problemele industriei pâinii din Serbia

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 13 ianuarie 2020, 4:14 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Nissan urgentează aplicarea planului privind un potențial divorț de Renault. Planurile includ separarea completă a celor doi producători dar și modificări ale componenței consiliului de administrație al Nissan ● Le Temps: Elveția, factor de mediere între Washington și Teheran. Rolul de curea de transmisie al Elveției este analizat în detaliu de presa americană ● Politika (Serbia): De ce frământăm pâinea în străinătate? Importul de pâine, surplusul de producție de pe piață și inexistența unei camere de comerț a producătorilor - principalele probleme ale domeniului panificației ●Știri pe scurt.

Financial Times: Nissan urgentează aplicarea planului privind un potențial divorț de Renault




Șefii Nissan vor să urgenteze planul secret privind o potențială scindare de Renault, după fuga din Japonia a fostului președinte Carlos Ghosn la sfârșitul lui decembrie.

Planurile includ separarea totală a celor doi producători auto dar și modificări ale componenței consiliului de administrație al Nissan, potrivit mai multor surse. În ciuda eforturilor de îmbunătățire a relațiilor dintre Nissan și Renault, parteneriatul - care produce circa 10 milioane de autoturisme anual- este acum considerat unul toxic, spun două persoane apropiate conducerii, japonezii considerând că partenerul francez este o frână în calea dezvoltării Nissan.

O scindare completă ar obliga, probabil, ambii producători auto să caute parteneri noi într-o industrie afectată de o scădere globală a vânzărilor și de creșterea costurilor pe care le presupune trecerea la vehicule electrice.

De asemenea, scindarea ar duce la scăderea cifrei de afaceri a fiecăruia dintre parteneri într-un moment în care rivalii cresc; Fiat Chrysler și PSA fuzionează, iar Volkswagen și Ford își formează propria alianță.

Discuțiile preliminare privind această separare vin într-un moment deosebit de sensibil pentru Renault și Nissan.

În săptămânile următoare, Jean-Dominique Senard, președintele Renault, urmează să dezvăluie mai multe proiecte comune menite să demonstreze că alianța poate funcționa în continuare. „Nu putem supraviețui dacă nu ne mișcăm rapid și dacă nu facem câteva schimbări”, a declarat Senard pentru FT într-un interviu luna trecută.

Domnul Senard, care și el se îndoia că parteneriatul cu Nissan va dura, spera însă că noua conducere a alianței formate din cele două companii va reseta o relație încordată în urma arestării domnului Ghosn la sfârșitul lui 2018.

O persoană apropiată conducerii Nissan a declarat că Makoto Uchida, directorul executiv nou numit, lucrează strâns cu domnul Senard pentru lansarea noilor proiecte.

Chiar și în perioada Ghosn, când alianța funcționa mult mai bine, oameni din interiorul Nissan spuneau că nemulțumirea din rândul inginerilor japonezi este în creștere.

Dar integrarea care a avut loc sub domnul Ghosn face ca separarea celor două companii să fie una dureroasă. Vânzările sunt complet combinate, iar Nissan tocmai se pregătește să lanseze în următorii trei ani autoturismul Ariya, un vehicul utilitar sport electric, folosind o nouă platformă dezvoltată cu Renault.

Reprezentanții Nissan și Renault au refuzat să comenteze.

Le Temps: Elveția, factor de mediere între Washington și Teheran





De la moartea lui Qassem Soleimani la riposta iraniană, rolul de curea de transmisie al Elveției este analizat în detaliu de presa americană.

Markus Leitner este un om foarte ocupat. De la lovitura americană care l-a ucis pe Qassem Soleimani pe 3 ianuarie la Bagdad, ambasadorul Elveției în Iran și-a asumat din plin mandatul de mesager între Teheran și Washington. Pe data de 3 ianuarie, în minutele care au urmat loviturii care a dus la moartea generalului Soleimani, Markus Leitner a primit o notă prin faxul criptat al reprezentanței Elveției. Statele Unite îi avertizează pe iranieni să nu escaladeze. Acest mesaj este depus de ambasador direct la ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif.

Patru zile mai târziu, diplomația elvețiană își joacă din nou rolul de curea de transmisie. După încheierea represaliilor iraniene – o serie de lovituri ce vizează baze din Irak în care staționează soldați americani, fără a produce victime - , Republica Islamică trimite un mesaj urgent: măsurile de retorsiune se vor opri aici, pentru moment.

«Americanii au fost șocați de rapiditatea comunicării», subliniază New York Times. Donald Trump și secretarul de stat Mike Pompeo au primit misiva iraniană la șapte minute după ce fusese transmisă reprezentanței elvețiene. Două minute pentru recepționarea mesajului, pentru trecerea lui prin faxul criptat, și alte cinci pentru a ajunge la Washington la Brian H. Hook, reprezentantul special american însărcinat cu Iranul.

«Singurul canal viabil»

Contactat de Le Temps, Departamentul Federal de Externe de la Berna se mulțumește să indice că «acest canal de comunicație diplomatic între SUA și Iran este pus la dispoziție de Elveția și continuă să funcționeze în cadrul mandatului său». Acest mandat, care însărcinează Confederația de a reprezenta interesele americane în Iran din anul 1980, a făcut din Elveția «țara europeană cea mai importantă în timpul celor șapte zile ale acestei crize», scrie New York Times.

Reamintind de schimbul de prizonieri care a avut loc în luna decembrie pe aeroportul de la Zurich și la care a participat personal, fostul guvernator de New Mexico, Bill Richardson, confirmă pentru Wall Street Journal rolul esențial jucat de Berna: «Canalul de comunicare elvețian a căpătat o importanță enormă, deoarece permite reducerea tensiunilor pe termen scurt. Acesta este singurul canal viabil în acest moment.»(RADOR)

Politika (Serbia): De ce frământăm pâinea în străinătate?







Importul de pâine, surplusul de producție de pe piață și inexistența unei camere de comerț a producătorilor de profil reprezintă principalele probleme ale domeniului panificației.

Panificația din Serbia se confruntă cu un surplus de producție de circa 40%, pe lângă creșterea importului de pâine și al produselor de panificație, în paralel cu o lipsă a legislației în acest domeniu și a unei camere de comerț proprii - a declarat reprezentantul Uniunii producătorilor din domeniul panificației, Zoran Pralica.

„A crescut mult importul de pâine congelată și de produse de panificație și patiserie semipreparate, ca urmare a politicii de distribuție a marilor lanțuri de magazine și a practicii hotelurilor și a altor actori din domeniul HORECA, care preferă să se aprovizioneze cu panificație și patiserie congelată”, susține Pralica. Acesta consideră că una din principalele probleme ale panificației din Serbia o constituie numărul tot mai mare de brutării, care fragmentează piața și care adesea nu activează conform legislației în vigoare și angajează lucrători la negru.

„Se apreciază că în Serbia există circa 7.000 de mici afaceri de panificație, dar numărul exact al producătorilor din domeniu nu se cunoaște, deoarece nu toate sunt firme înregistrate cu acest domeniu de activitate. Cu toate acestea se poate vedea cu ochiul liber, în special la Belgrad, că există foarte multe brutării, cam cu 40% mai multe decât numărul optim în raport cu numărul de locuitori”, declară reprezentantul industriei de resort pentru Agenția BETA.

În plus, o mare problemă o reprezintă lipsa vânzătorilor specializați din brutării și lipsa lucrătorilor calificați din domeniu. „Industria sârbă de panificație are nevoie urgentă de o legiferare a domeniului, precum și de înființarea unei camere de comerț proprii, pentru o mai bună reglementare a domeniului”, a mai declarat Pralica.

Acesta a reamintit că în Serbia sunt produse zilnic 3,5 milioane de franzele (pâine albă). Anual, în Serbia se mănâncă în medie puțin peste 100 kilograme de pâine pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă de trei ori mai mult decât media europeană.
„Politika” a anunțat deja că în anul 2019, Serbia și-a dublat importurile de pâine și de produse de panificație: au fost importate 6.000 de tone de pâine, de produse de patiserie și pâine toast în valoare de 6,8 milioane de euro.

Cu un an în urmă, în 2018, importul a valorat 3,1 milioane de euro, și după cum a aflat „Politika”, cel mai mult s-a importat din România, Germania, Bulgaria și Croația. Aluatul sau semipreparatul este importat congelat, el fiind doar „copt”, în special în lanțurile de magazine comerciale, care apoi îl vând ca ”produs proaspăt de panificație”.(RADOR)

Știri pe scurt

  • În Polonia, judecători din mai multe ţări ale Uniunii Europene au mărşăluit pe străzile Varşoviei, la sfârşit de săptămână, în semn de protest faţă de o serie de recente decizii politice ce vizează justiţia, scrie presa internaţională. „Mii de robe pe străzile din Varşovia, titrează publicaţia Poland In. Demonstraţia, a cărei principală temă a fost „Dreptul la Independenţă, dreptul la Europa”, a fost organizată de asociaţii reprezentând profesioniştii sistemului judiciar, reunind aproape 15.000 de participanţi, detaliază Poland In. Evenimentul a fost o demonstraţie de solidaritate a judecătorilor europeni cu omologii lor polonezi, scrie revista Time, explicând că noile propuneri legislative ale autorităţilor poloneze ar putea accentua marginalizarea Poloniei în UE şi ar putea duce chiar la o eventuală ieşire a ţării din blocul comunitar. Totodată, sute de judecători şi procurori români au semnat o scrisoare de sprijin necondiţionat faţă de colegii lor polonezi, menţionează The Guardian.
  • În acelaşi timp, la Bucureşti, cei mai înalţi oficiali din România afirmă că au în plan organizarea de alegeri anticipate, consemnează Bloomberg. Fără alegeri anticipate, subliniază publicaţia citată, administraţia liberală minoritară ar putea avea dificultăţi pentru a impune legi, problemele principale fiind cu deficitul bugetar, încetinirea economiei şi îndelungatele blocaje nerezolvate privind infrastructura, asistenţa medicală şi educaţia. Cel mai bun „scenariu” este considerat, pentru moment, organizarea de alegeri parlamentare şi locale în aceeaşi perioadă, în lunile mai-iunie, precizează Agenţia Athens-Macedonian News. Pentru acest an, deşi economia românească va continua să evolueze pe un teren pozitiv, chiar peste media europeană, ar putea exista o scădere a ritmului de creştere, estimează ziarul Capital din Grecia. Riscurile externe au legătură, în principal, cu încetinirea ritmului de creştere economică în Europa de Vest, dar şi cu evoluţiile pe plan global, care ar putea reprezenta un factor de instabilitate pentru economia românească, notează publicaţia elenă.
  • În Iran, presa semnalează amplele proteste ale populaţiei, după ce forţele armate ale ţării au recunoscut doborârea din greşeală a unei aeronave ucrainene. Iranienii şi-au exprimat furia pentru doborârea avionului şi pentru explicaţiile înşelătoare ale oficialilor lor, în urma tragediei, notează Stars and Stripes. „Ruşine”, apostrofează ziarul local Hamshahri şi critică „inducerea în eroare generală” a populaţiei şi întârzierea Teheranului în a-şi recunoaşte eroarea. Iranul se confruntă cu un val de critici externe, dar şi pe plan intern, după tragedia aviatică, scrie The Wall Street Journal. În plan diplomatic, Franţa, Regatul Unit şi Germania au solicitat Iranului să revină la respectarea deplină a obligaţiilor sale din acordul nuclear şi să se abţină de la orice noi violenţe, notează Le Monde. Londra, Berlinul şi Parisul subliniază în declaraţia lor comună că sunt dispuse să lucreze pentru detensionarea situaţiei şi pentru stabilitatea în regiune. În acelaşi timp, SUA au anunţat noi sancţiuni vizând Iranul, informează Stratfor. Donald Trump crede în războiul economic, iar elementul esenţial al strategiei sale pentru Iran este reprezentat de sancţiuni, însă acestea condamnă poporul iranian la suferinţă şi, deşi slăbesc sprijinul său faţă de regim, nu îl vor răsturna, deoarece el nu se bazează pe legitimitatea democratică, ci pe legitimarea teologică a unui stat poliţienesc, analizează Diario de Noticias. Tensiunile dintre SUA şi Iran au potenţialul de a genera probleme strategice în zonă, mai ales din perspectiva Irakului, atenţionează Sabah, subliniind că Turcia, care are frontieră comună cu zona de conflict ar putea avea un rol important în rezolvarea acestei crize, ca şi în cadrul activităţilor NATO în Orientul Mijlociu. La rândul său, Rusia s-a declarat dispusă să discute cu SUA despre criza americano-iraniană, dacă Washingtonul va manifesta interes în acest sens, a declarat, pentru RIA-Novosti, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov. Lumea are o problemă foarte importantă de gestionat cu Iranul, şi anume împiedicarea acestuia de a produce arme nucleare, comentează Diario de Noticias. Cu o asemenea capacitate militară, crede ziarul lusitan, regimul iranian ar fi o ameninţare îngrozitoare într-o regiune strategică, nu numai pentru că ar pune în pericol Israelul, ci şi pentru că Israelul, şi cu siguranţă Turcia, Arabia Saudită şi Egiptul ar face orice pentru a deţine acelaşi tip de capacitate militară, într-o escaladare care ar fi tot ceea ce Orientului Mijlociu nu-i este necesar. Orientul Mijlociu continuă să ardă într-un conflict mortal, care a distrus deja Libanul, Siria, Irakul şi Yemenul, şi este de aşteptat să continue să ardă mult după ce buletinele de ştiri se vor îndepărta de acest recent episod, pe care atât Trump, cât şi ayatollahii îl vor îngropa rapid, opinează în ampla sa analiză Diario de Noticias.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





14890 vizualizari

  • -1 (1 vot)    
    Renault ? (Marţi, 14 ianuarie 2020, 5:21)

    Observatory [utilizator]

    Un ultimi ani, a făcut progrese technice minuscule și au supraviețuit numai cu ajutorul de pa Nissan .
    Nissan a pierdut enorm !


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by