În primele 11 luni din anul trecut contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9,92 miliarde euro, comparativ cu 8,2 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2018, arată datele publicate luni de Banca Națională.
Importurile masive au amplificat deficitul balanței bunurilor cu aproape 2,5 miliarde, serviciile au înregistrat un excedent mai mare cu 135 milioane euro, în timp ce balanța veniturilor primare și-a redus deficitul cu 485 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 134 milioane euro.
Guvernatorul BNR a repetat foarte des în ieșirile sale publice că deficitele mari ale României vor trebui la un moment dat corectate, corecția putând fi ori lină ori dură, făcută de piață.
O corecție lină s-ar putea face prin intermediul reformelor structurale, absolut necesare. Dacă aceste reforme nu se fac, corecția va veni fie prin intermediul cursului (prin devalorizarea leului) fie prin inflație. „Profesorul Costin Murgescu spunea în anii ’80, când se minţea cu producţia şi cu mai multe: Într-un singur loc nu poţi să minţi: la balanţa de plăţi”, spunea Isărescu într-o conferință la sediul BNR.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 5,145 miliarde euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 4,496 mld. euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 649 milioane euro.
În perioada ianuarie - noiembrie 2019, datoria externă totală a crescut cu 7,26 miliarde de euro.
- Datoria externă pe termen lung lung a însumat 72,97 mld. euro la 30 noiembrie 2019 (68,1% din totalul datoriei externe), în creștere cu 6,9% față de 31 decembrie 2018.
- Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2019 nivelul de 34,13 mld. euro (31,9% din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,2% față de 31 decembrie 2018.
- Rata serviciului datoriei externe pe termen lung (se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii) a fost 17,4%.
- Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2019 (se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii) a fost de 4,7 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.
- Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt (raportul între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt), calculată la valoarea reziduală a fost de 74%.
”Scenariul de bază prevede continuarea majorării soldului negativ al balanței comerciale, compensată doar parțial de evoluția sectorului servicii, având ca efect continuarea lărgirii deficitului de cont curent”, arată cel mai recent Raport privind inflația, publicat în noiembrie.
În consecință, indicatorul este de așteptat să depășească, încă din cursul anului curent, valoarea de tip „reper” de 4% din PIB stipulată de Comisia Europeană ca indicator multianual de dezechilibru macroeconomic pentru țările membre ale Uniunii Europene. ”Pe fondul acumulării într-un ritm mai rapid a dezechilibrelor în plan extern în cazul României comparativ cu economiile din regiune, această evoluție este de natură a amplifica o serie de vulnerabilități economice, cu impact inclusiv asupra gradualității și, respectiv, a consecințelor în plan macroeconomic ale ajustărilor viitoare necesare corectării acestor dezechilibre”, mai arată Raportul BNR.
0
1
