Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a avut o declarație interesantă în conferința de presă de săptămâna trecută. El a spus, referindu-se la bugetul de stat pe anul 2019, că a conlucrat cu Guvernul pentru a nu exploda nici cursul și nici dobânzile. Pe lângă împrumuturile, în plus, pe care le-a făcut ministerul Finanțelor, s-a mai întâmplat un fenomen.
Primul lucru la care se gândește toată lumea când vine vorba despre acoperirea necesarului de finanțare (având în vedere că deficitul bugetar a urcat la 4,4% la finalul anului, asta însemnând un plus de peste 14,5 miliarde lei peste ținta de 3%), este că s-a intervenit din rezerva de bani a Finanțelor (celebrul buffer, care ar trebui să acopere 4 luni din necesarul brut de finanțare - vezi nota de subsol de la finalul articolului)
Buffer-ul acesta nu există într-un cont distinct. Există mai mult „pe hârtie”. Nu e un cont de economii. Practic, în contul în valută al Ministerului Finanțelor, aflat la BNR, ar trebui să existe mereu 5-6 miliarde euro. Bineînțeles, s-a mai întâmplat ca acest nivel să fluctueze de la o lună sau alta în funcție de necesitățile de finanțare.
E ca si cum aș păstra pe cardul de salariu o sumă minimă în care mă angajez să nu intru pentru a-i cheltui. Dacă însă intervine o urgență neprevăzută apelez totuși la acea rezervă, după care la primul salariu realimentez cardul cu suma lipsă. (explicația poate părea puerilă, dar cam așa funcționează).
Ministerul Finanțelor a împrumutat în jur de 17 miliarde lei în ultimele 2 luni din 2019. Cea mai mare sumă a fost în decembrie: circa 12 miliarde lei. Bineînțeles, pe lângă acești bani a mai avut nevoie și cheltuieli de funcționare (administratie) sau refinanțare datorie. Restul de bani se pare că au fost luați din rezervele BNR (care include și conturile MFP), potrivit mai multor surse oficiale convergente.
Dacă ne uităm la nivelul rezervelor valutare ale BNR, în decembrie acestea scăzuseră față de nivelul din octombrie cu aproape 2 miliarde lei. Bineînțeles, o influență a avut-o și rectificarea bugetară când s-a anunțat deficitul de peste 4%, iar cursul a trebuit apărat. Astfel, o sumă mare s-a folosit pentru asta.
Potrivit surselor noastre, se pare că Ministerul Finanțelor ar fi utilizat rezervele de la BNR pentru restul de bani necesari finanțării deficitului. E vorba de o sumă de până într-un miliard de euro.
Persoane apropiate acestor probleme spun că astfel de operațiuni au loc frecvent, chiar dacă sumele sunt de regulă mai mici. În decembrie sumele au fost mai mari, fiind o excepție.
Cel care a sugerat acest lucru a fost chiar Guvernatorul BNR în recenta conferință de presă prilejuită de decizia de politică monetară de săptămâna trecută.
"Mai întâi a trebuit să se clarifice situația bugetară pentru sfârșit de an și înteleg ca s-a clarificat în mare măsură. Am avut un deficit bugetar mult mai mare decât limita de 3%, apoi acel surplus de deficit, surplus nu în sens pozitiv, a trebuit să fie finanțat în două luni de zile și iată ca s-a atins acest obiectiv. Am conlucrat cu Guvernul pentru acest obiectiv și această conclucrare a însemnat ca nu a explodat nici cursul, nici dobânzile. Eu am trăit multe perioade de sfârșit de an în perioada în care am ocupat această funcție și pot să spun că un deficit suplimentar de peste 1 și ceva la sută în numai o lună și jumătate nu am prea văzut", a declarat miercuri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.
Interesant este și faptul că băncile au dorit să împrumute statul mai mult decât de obicei, fără să pună prea multe întrebări sau să ceară costuri mult mai ridicate. Altfel, astăzi vorbeam poate de un leu mai slab sau de dobânzi mai mari.
Ca o notă de subsol:
Ce spunea fostul viceguvernator BNR, Liviu Voinea, despre bufferul în valută – care face parte din rezerva internațională a României.
„Acesta a fost introdus prin acordul cu FMI, a inceput să fie constituit la sfârșitul anului 2010, a fost consolidat gradual, a ajuns în 2013-2014 la un nivel optim și continuă să fie în vigoare nu doar prin Legile de aprobare a Scrisorilor de Intenție cu FMI, ci și printr-un Ordin de Ministru pe care l-am semnat în 2013, în perioada în care un acord cu FMI se încheiase și acordul nou nu se semnase încă. Utilitatea acelui buffer a fost dovedită de mai multe ori în situații de criză pe piețele emergente. Desigur, aceia sunt bani albi pentru zile negre și nu trebuie cheltuiți pentru pensii și salarii (nici nu este voie), nici nu trebuie epuizați prin plata serviciului datoriei fără a fi puși la loc prin alte împrumuturi. Chiar dacă pare costisitor să te împrumuți preventiv, este cu siguranță mai ieftin decât să te împrumuți atunci când ai cu adevărat nevoie și piețele te penalizează cu o primă de risc mai mare”.
Cu alte cuvinte, atunci când se iau bani din buffer, așa cum s-a întâmplat frecvent, banii se pun înapoi. Ceea ce, mai mult ca sigur, se va întâmpla și în viitor.
9
3
