Consumăm mai puține cereale şi produse din cereale (în echivalent boabe) pe locuitor pe an (reculul e de 2,8 kg), dar am amplificat consumul de carne, în special carne de porc, ne spune Statistica într-o lucrare publicată luni. E drept, ne abținem de la zahăr, dar compensăm prin creșterea consumului de lapte gras și, drept urmare, consumul mediu de calorii e în creștere.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • ”De ce, de exemplu, oamenii se îndoapă cu alimente bogate în calorii care nu fac bine corpurilor noastre? Până ce nu examinăm obiceiurile alimentare ale strămoşilor noştri vânători-culegători, rămâne o enigmă de ce ne ghiftuim cu alimentele cele mai dulci şi mai grase pe care le putem găsi. În savanele şi pădurile în care locuiau aceştia, alimentele dulci bogate în calorii erau extrem de rare şi hrana era în general insuficientă. Un vânător tipic de acum 30.000 de ani avea acces la un singur fel de alimente dulci – fructele coapte. Dacă o femeie din Epoca de Piatră dădea peste un copac plin de smochine, cel mai înţelept lucru pe care îl putea face era să mănânce pe loc cât de multe smochine putea, înainte ca ceata locală de babuini să golească copacul de fructe. Instinctul de a ne îndopa cu alimente bogate în calorii s-a înrădăcinat astfel în genele noastre. Astăzi vom fi locuind în apartamente cu frigidere ticsite cu mâncare, însă ADN-ul nostru crede încă că suntem în savană. Asta ne face să înfulecăm câte o jumătate de kilogram de îngheţată Ben & Jerry’s când găsim cutia în frigider şi să o spălăm cu o sticlă mare de Coca-Cola”, scrie Yuval Harari în ”Sapiens. Scurtă istorie a omenirii” (Polirom, 2017).

De asemenea, mâncăm mai multe roșii și ceapă, dar mai puțină mazăre și fasole verde, arată datele INS publicate luni.

Consumul mediu anual de fructe (în echivalent fructe proaspete), pe locuitor, a crescut (+14,7 kg) în anul 2018, comparativ cu anul precedent, în principal datorită creşterii consumului mediu anual pe locuitor, de mere (+5,4 kg) și prune (+2,3 kg). Scăderi ale consumului mediu anual pe locuitor s-au înregistrat la piersici-nectarine .

Consumul mediu anual de zahăr (în echivalent zahăr rafinat), pe locuitor, a scăzut cu 0,3 kg în anul 2018 comparativ cu anul 2017.

Consumul mediu anual de carne, (în echivalent carne proaspătă), pe locuitor, a crescut cu 5,2 kg. S-au înregistrat creşteri ale consumurilor medii anuale, pe locuitor, la carne şi produse din carne de porcine (+2,2 kg), de pasăre (+2,0 kg). Scăderi s-au înregistrat la consumul mediu anual, pe locuitor, de carne şi produse din carne de ovine (-0,1 kg).

Consumul mediu anual, pe locuitor, de peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte proaspăt) a crescut cu 0,4 kg faţă de anul 2017.

Consumul mediu anual, pe locuitor, de lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5% grăsime (exclusiv unt) a crescut cu 6,7 litri în anul 2018.

Consumul mediu anual, pe locuitor, de ouă a scăzut cu 19 bucăţi faţă de anul precedent.

În anul 2018, consumul mediu zilnic de calorii a înregistrat o creştere (+52 calorii) faţă de anul precedent.

Calitatea consumului mediu net zilnic este dată de conţinutul în calorii şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Pentru realizarea funcţiilor vitale, organismul are nevoie de energie (calorii) şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Producerea de energie necesară organismului uman se realizează, în special, prin consumul de glucide şi lipide, proteinele având un rol deosebit în creştere.

Proporţia substanţelor nutritive într-o raţie calorică echilibrată (pentru adultul sănătos) trebuie să fie de:

25 - 30% (28% în medie) lipide;

15% (13% în medie) proteine;

65% (60% în medie) glucide.

Având în vedere aceste limite, consumul mediu zilnic de calorii pe locuitor în anul 2018, poate fi considerat echilibrat și s-a situat: - peste medie la proteine; proporţia caloriilor provenite din proteine în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 13,6%; - peste medie la lipide, depăşind uşor limita superioară; proporţia caloriilor provenite din lipide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 30,9%; - sub medie la glucide; proporţia caloriilor provenite din glucide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 55,5%.

Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în lume, vedem că Asia de Est și de Sud-Est este fruntașă în schimbarea obiceiurilor alimentare cu o creștere a caloriilor de origine animală consumate de peste 10 ori în mai puțin de 50 de ani.

Să mergem puțintel mai departe. Energia solară este stocată în principal de plante. Oamenii și animalele pe care oamenii le cresc consumă anual 40 de procente din această energie stocată mai ales în cereale. Articolul pe care tocmai l-am citat ne spune cum exploatarea agricolă intensivă a cerealelor conduce la erodarea solului și la scăderea productivității acestuia.

Și atunci, omenirea a trecut la nivelul următor: a inventat îngrășămintele agricole, bazate pe petrol.

Pentru fiecare calorie vegetală sunt necesare cel puțin 3 calorii din petrol. Dar, mai important, pentru fiecare calorie animală sunt necesare cam 10 calorii vegetale. De aici. Creșterea populației și schimbarea obiceiurilor alimentare de la început costă în prezent de 70 de ori mai mult petrol decât în anii '60.

Și asta nu e tot. Globalizarea a făcut normală apariția a aproape oricărui produs, aproape oriunde în lume.

Pentru o calorie de lăptucă transportată din Marea Britanie în Statele Unite se consumă 127 de calorii din petrol . Agricultura intensiva conduce la erodarea solului și anual se pierd 100.000 de kilometri pătrați de teren arabil. Cam cât teren arabil are România.

Iar atunci când vremea nu ține cu noi sau când prețul petrolului crește, atunci și prețurile cresc. Ce trebuie făcut ne spune acest studiu al FAO.

”Ultimii 500 de ani au fost martorii unei creşteri fenomenale şi fără precedent a puterii oamenilor. În anul 1500, existau circa 500 de milioane de Homo sapiens în întreaga lume. Astăzi sunt 7 miliarde. Valoarea totală a bunurilor şi serviciilor produse de umanitate în 1500 este estimată la 250 de miliarde în dolari actuali (cf Maddison, World Economy, pag 261, vol.I). În prezent, valoarea producţiei anuale a întregii umanităţi e aproape 60 de trilioane de dolari. În 1500, umanitatea consuma aproximativ 13 trilioane de calorii pe zi (Christian, Maps of Time, 141) Astăzi, consumăm 1.500 de trilioane de calorii pe zi (Christian, Maps of Time, 141.). Uitaţi-vă o secundă la aceste cifre – populaţia umană a crescut de 14 ori, producţia de 240 de ori, iar consumul de energie de 115 ori”, mai spune Harari.

Studiul Statisticii poate fi citit aici.