​În ultima jumătate a anului 2019, Direcția Antifraudă din ANAF a desfășurat o campanie tematică care a vizat tratamentul fiscal din punct de vedere al impozitului pe venit și contribuțiilor sociale pentru tichetele cadou achiziționate de companii, potrivit Corinei Mîndoiu, partener EY România. Problema ține de ambiguitatea din legislație privind tratamentul fiscal pentru companiile care acordă angajaților parteneri tichete cadou pentru a stimula vânzările. Adică nu se știe cine trebuie să plătească contribuțiile: compania care a dat sau compania ai cărei angajați au primit tichetele? În aceste condiții, controalele vor continua și în 2020.

FiscalitateFoto: freepik.com

Cum s-a desfășurat acest control până acum

Inspectorii de la Direcția Antifraudă au trimis unor foarte mulți contribuabili o adresă care era identică. Solicitau o grămadă de informații pe perioada deschisă controlului, anume 2014-2018, spune Mîndoiu.

Următoarele informații erau solicitate:

  • Valoarea tichetelor achiziționate pe fiecare an
  • Cine este beneficiarul acestor tichete cadou, cu nume, prenume, CNP
  • Cine le este angajator
  • Care este tratamentul fiscal pe care l-ați aplicat
  • Ce relații comerciale sau de orice fel sunt cu angajatorii acestor persoane

S-au indentificat 2 spețe:

1. Tichete cadou acordate propriilor angajați

2. Tichete cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri pentru a stimula vânzările

„Pe prima speță nu au fost prea multe surprize pentru că, de ceva timp, tratamentul fiscal pentru această situație este cât de cât clar. Știm că tichetele cadou sunt venituri neimpozabile dacă sunt acordate angajaților proprii cu ocazii speciale (1 martie, 8 martie, Paște, Crăciun). Putem acorda tichete cadou fiind doar subiect de impozit pe venit atunci când respectăm prevederile legii tichetelor cadou”, spune reprezentanta EY.

Problema legislativă: tratament fiscal neclar

Direcția Antifraudă a identificat și aspectele privind tichetele cadou acordate partenerilor de afaceri, spune ea.

„Au venit fix pentru a ținti această zonă, deși tratamentul este neclar. Legislația este neclară pe acest subiect de foarte mulți ani, lucru cunoscut de Ministerul Finanțelor și, ca urmare, și de organele de control. Această neclaritate pornește de la faptul că în normele metodologice de la Codul fiscal există o singură propoziție care spune: „Avantajele de natură salariale care sunt subiect de impozit pe venit și contribuții sociale reprezintă orice foloase primite de angajat de la terți sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă sau a unei relații comerciale între părți”, a precizat ea.

Ministerul de Finanțe, organele de control sunt de părere că dacă eu, companie, remunerez angajații partenerilor de afaceri pentru a-mi spori vânzările, atunci acești angajați ai partenerilor mei de afaceri au primit avantaje de natură salarială de la mine, ca și cum ar fi primit un bonus.

„Cum tratăm din punct de vedere al taxelor salariale astfel de beneficiu? Au fost păreri, inclusiv din partea Ministerului de Finanțe, autorități locale. Acestea au considerat că o astfel de schemă intră în zona veniturilor din alte surse. Marea parte a contribuabililor au considerat că tratamentul fiscal corect este doar cu reținere impozit pe venit de 16%, respectiv 10% din 2016”, spune Mîndoiu.

Din păcate, spune ea, la nivel de Minister de Finanțe deși se știa care este problema pentru că întrebările care au fost adresate în scris nu au spus mai niciodată pentru ce sunt remunerați angajații partenerilor, nici ei nu au răspuns corect, în consecință.

  • În continuare avem întrebări vizavi de cum ar trebui efectiv să impozităm astfel de tichete.
  • Codul fiscal spune următorul lucru din perspectiva impozitului pe venit: Plătitorul, adică cel care acordă tichetul cadou, are obligația de a reține impozit pe venit. Pe de altă parte, când vorbim de contribuțiile sociale, termenul care se utlizează în Codul fiscal este „angajatorul”. Eu, companie care acord tichete cadou, nu sunt angajator, ca urmare nu am obligația de a reține contribuțiile sociale.

„Ce s-a întâmplat, totuși, ca o clarificare venită hopa-țopa, undeva în toamna anului trecut, când s-au întâmplat mai multe modificări la Declarația 112, care se depune lunar de angajator pentru salarii, s-a introdus subit o rubrică care se numește „avantaje primite de angajat dela terți”. Ne-a dus cu gândul că angajatorul ar trebui să afle cumva, de la partenerii de afaceri, că angajații săi au primit astfel de tichete și trebuie să rețină contribuții sociale și, probabil, și impozit pe venit. Trebuie să-și întrebe parenerul: Auzi, ați reținut impozit pe venit, ca eu să rețin doar contribuții sociale?”, a explicat reprezentanta EY România.

Ea susține că nu este foarte clar care este mecanismul de reținere a acestor taxe.

Controalele vor continua și în 2020

„Noi am crezut că aceste controale se încheie la sfârșitul anului 2019, dar avem cazuri de contribuabili care odată ce au primit procesul verbal vizavi de anumite nereguli, au primit și solicitare să prezinte documente și pentru anul 2019. Ne așteptăm clar, mai ales la persoanele juridice care sunt deja subiect de control pe această perioadă 2014-2018, să se extindă controlul”, a explicat Mîndoiu.

Potrivit acesteia, este o tematică foarte neclară și atrage multe fonduri la bugetul de stat și al asigurărilor sociale.