Cazul nevăzătorului căruia i s-a refuzat deschiderea unui cont bancar de către o bancă nu e singular, spune Constantin Tomina, președintele Filialei interjudeţene Bucureşti - Ilfov - Ialomiţa – Călăraşi din Asociaţia Nevăzătorilor din România. ”Am avut nu un caz, ci mii de asemenea cazuri. ”Noi le-am propus celor din bănci să venim cu cineva care să-i citească nevăzătorului ce prevede contractul iar acesta la final să semneze. Nu s-a acceptat varianta asta. Am mai propus apoi să facă nevăzătorul o împuternicire pentru un prieten care vede și poate citi contractul, dar băncile au spus că atunci ele vor deschide cont pe numele celui împuternicit, nu pe numele nevăzătorului, ceea ce era perfect inutil”, mai spune Tomina.
Vă reamintim că ieri, un comunicat al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a transmis printr-un comunicat că a amendat o bancă comercială cu suma de 3.000 de lei pentru că a refuzat deschiderea unui cont pentru un nevăzător. Refuzul ar fi fost motivat de funcționarul bancar prin aceea că nevăzătorul nu poate citi contractul. ”Băncile trebuie să acorde posibilități alternative pentru persoanele cu dizabilități, de exemplu contract scris în limbaj Braille”, a mai spus CNDC.
”Totul a pornit de la o decizie a primarului Firea care a hotărât să dea o sumă de bani celor cu dizabilități. Cum nu putea să-i dea la plic, s-a decis să-i vireze în contul bancar. Numai că nu toți membri noștri aveau asemenea cont. Și au început problemele”, mai spune președintele filialei Asociației Nevăzătorilor. Cele mai ne-prietenoase bănci, mai spune Tomina, au fost Raiffeisen Bank, UniCredit, BCR și CEC Bank. Singura care nu ne-a pus nicio piedică a fost BRD.
”Bine, chiar și în interiorul rețelei aceleiași bănci au fost unități în care am fost refuzați și unități în care ni s-au deschis conturi fără nicio problemă. La CEC-urile din anumite sectoare nici nu voiau să audă, pe mtiv că membrii Asociației noastre nu pot citi contractual! Alte unități CEC au deschis aceste conturi. Noi le-am propus celor din bănci să venim cu câte o persoană care poate citi și care să-i explice nevăzătorului ce prevede contractual iar acesta la final să semneze. Nu s-a acceptat variant asta. Am mai propus să facă nevăzătorul o împuternicire pentru un prieten care vede și poate citi, dar băncile au spus că și ele vor deschide cont pe numele împuternicitului, nu al nevăzătorului, ceea ce era perfect inutil. Le-am explicat unor funcționari de la ghișee că și eu când am de semnat diferite documente în numele Asociației, notarul scrie la finalul documentului pe care îl am de semnat o mențiune în care precizează că mi s-a citit actul și că am înțeles despre ce e vorba acolo. Eu semnez și totul e în regulă”, mai spune Tomina.
El mai atrage atenția că probleme sunt nu doar la deschiderea unui cont banal. ”Gândiți-vă că avem membri tineri care ar vrea un împrumut. De cele mai multe ori să obții un credit e ceva utopic, nimeni nu te bagă în seamă dacă ești nevăzător. De parcă noi n-am fi oameni ca toți ceilalți! Găsesc că e absolut anormal să fim respinși de bănci doar pentru că nu vedem”, conchide Tomina.
Surse din interiorul Băncii Naționale, instituție care se ocupă de supravegherea prudențială a sistemului bancar, au transmis că potrivit legii, băncile pot refuza un client din motive întemeiate fără a-i comunica acestuia argumentele pentru care îl resping. ”În cazul de față ceea ce au făcut e o prostie. Foarte bine au făcut că i-au amendat! Nu e posibil să nu oferi variante alternative pentru asemenea persoane cu dizabilități”, spune un oficial din BNR. Potrivit acestuia, ar putea fi vorba mai degrabă de o greșeală a unor funcționari de la ghișeele băncilor și nu de o politică internă a vreunei bănci.
La rândul lor, reprezentanții comunității bancare au transmis HotNews.ro că vor continua să fie proactive pentru a preîntâmpina asemenea situații: ”CPBR a luat nota de comunicatul CNCD si a transmis aspectele cuprinse in acesta bancilor sale membre, cu rugamintea de a fi comunicate mai departe in cadrul retelelor acestora. Suntem convinsi ca bancile membre CPBR vor continua sa intreprinda in mod proactiv masuri, in conditiile legii, pentru a preveni astfel de situatii si a evita orice forma de discriminare ce ar putea surveni fata de clienti”, arată Consiliul Patronatelor Bancare din România, la solicitarea HotNews.ro.
Reprezentanți ai asociațiilor de protecție a consumatorilor admit că legislația românească nu este deosebit de consecventă cu legislația europeană în ceea ace privește garantarea drepturilor consumatorilor vulnerabili în relația cu comercianții și să le ofere acestora o protecție suplimentară.
”Blocarea accesului la servicii bancare unei persoane nevăzătoare este în mod vădit o practică incorectă și o încălcare a unor drepturi legitime ale persoanelor cu divizibilități. O persoană cu dizabilității este un consumator vulnerabil. Din păcate, legislația românească nu este deosebit de consecventă cu legislația europeană în ceea ace privește garantarea drepturilor consumatorilor vulnerabili în relația cu comercianții și să le ofere acestora o protecție suplimentară.
Nu este prima data când aflăm de astfel de situații în care persoanele cu dizabilități au fost puse de către bănci și nu este nici prima sancțiune pe care CNCD a aplicat-o băncilor în cazuri similare. Cu toate acestea, în loc să conceapă proceduri clare și simple pentru modul în care fiecare gen de consumatori poate avea acces la serviciile bancare și să le aducă la cunoștința publicului pe site-urile proprii, băncile perseverează în a ridica bariere în fața unor oameni care se confruntă, oricum, zilnic, cu mult mai multe dificultăți decât alți semeni ai lor. Chiar și nivelul amenzii este foarte redus față de numărul însemnat de persoane cu dizabilități care s-au confruntat cu aceste probleme.
Consumatorii din această categorie sunt expuși, astfel, unui risc de excluziune financiară, care se adaugă riscului mai crescut de sărăcie datorită posibilităților lor reduse de a munci, de a avea acces la educație și datorită costurilor sporite ale vieții de zi.
Pe de altă parte, accesul la un cont curent cu servicii de bază din care să se poată plăti prin direct debit utilități sau pentru plata online a facturilor prin instrumente de plată adaptate nevoilor acestor persoane ar ușura mult existența acestor consumatori, i-ar feri de diverse riscuri (de accidentare, de a fi înșelați de exemplu) pe care le implică pentru cei mai mulți deplasările de rutină. Dar băncile trebuie să se gândească și cum să conceapă produse pentru acești consumatori care au nevoie de credite pentru locuințe sau pentru adaptarea locuințelor la lor nevoile speciale, în condițiile în care acești consumatori au un venit, astfel încât dizabilitatea să nu fie pentru ei nici un stigmat social, dar nici unul economic.
Este regretabilă o astfel de atitudinea băncilor față de acești potențiali consumatori într-un moment în care sunt mai mult ca niciodată posibilități de a le face existența mai simplă și mai demnă”, a transmis HotNews.ro Calu Monica, Președinte Asociația Consumers United/Consumatorii Uniți.
4
1
