Bancherii evaluează în continuare riscul provenind din cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar drept unul sever, considerându-l dificil de gestionat și cu un impact foarte ridicat asupra sistemului financiar, potrivit sondajului publicat luni de Banca Națională. Acest risc a fost menținut și în analiza efectuată de BNR în cadrul Raportului asupra stabilității financiare din decembrie 2019.

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR, urmareste ca inflatia sa nu depaseasca anul acesta 3,5%Foto: BNR

Guvernatorul a vorbit în repetate rânduri despre acest risc al legilor date după ureche, dând exemplu celebra OUG 114/2018, ”adoptată fără consultarea cu BNR, cu băncile, cu Banca Centrală Europeană, așa cum cer tratatele de aderare”, spunea Guvernatorul. BNR a solicitat Guvernului și a obținut, în cele din urmă, eliminarea legăturii dintre taxa pe active bancare și ROBOR, care afecta politica băncii centrale, reducerea taxei și eliminarea unor active din baza impozabilă, precizează Isărescu. “Forma la care s-a ajuns este mai degrabă o soluție de avarie. Riscul legislativ ridicat rezultă nu numai din faptul că Ordonanța a putut să apară așa, peste noapte, dar și din alte inițiative apărute. Seria de inițiative legislative care au fost declarate deja neconstituționale contribuie din plin la acest risc legislativ”, a adaugat Isărescu cu ocazia prezentării Raportului asupra stabilității.

Principalele 10 bănci pe care BNR le sondează periodic mai spun că al doilea risc ca importanță este cel privind tensionarea echilibrelor macroeconomice interne. Acesta este evaluat cu o probabilitate ridicată de apariție, un posibil impact peste medie și cu un grad de dificultate ridicat și neschimbat de la analiza precedentă. Totodată, conform celui mai recent Raport asupra stabilității financiare al BNR, acest risc reprezintă principalul element generator de risc sistemic la adresa stabilității financiare din România. În plus, pe fondul continuării presiunilor generate de deteriorarea deficitelor gemene, perspectivele asociate acestui risc pentru perioada următoare sunt de creștere.

Următoarele șase riscuri considerate la un nivel ridicat de către băncile românești sunt:

(1) riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente,

(2) riscul de creştere a costului de finanțare,

(3) riscul asociat inovației financiare și provocărilor la adresa securității cibernetice,

(4) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental,

(5) riscul de intensificare a legăturiidintre sectorul bancar şi sectorul public și

(6) riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială.

În cadrul exercițiului curent a avut loc o inversare din punct de vedere al importanței între riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente și cel de creștere a costului de finanțare, în sensul majorării importanței primului risc.

Totodată, comparativ cu exercițiul precedent, când riscurile (4), (5) și (6) făceau parte din categoria riscurilor moderate, în exercițiul curent acestea au urcat în categoria riscurilor ridicate. Însă, din punct de vedere al dificultății de gestionare, evaluarea tuturor riscurilor ridicate s-a menținut constantă comparativ cu exercițiul anterior.