Les Echos: Coronavirusul- cum a organizat comunitatea științifică riposta ● The Guardian: Ce se va întâmpla în ziua Brexitului şi ce va urma? ● I Efimerida: Agenţia de Gestionare a Datoriei Publice a Greciei va realiza o emisiune de obligaţiuni cu o scadenţă de 15 ani, potrivit anunţului făcut luni, la prânz, la Bursa din Atena. ● Știri pe scurt.
Les Echos: Coronavirusul- cum a organizat comunitatea științifică riposta
Una dintre lecțiile majore ale noii epidemii cauzate de coronavirusul 2019-nCov (81 de morți în China, conform celui mai recent raport), este că modul de operare al comunității științifice - biologi, epidemiologi, virologi... - s-a schimbat radical de la criza anterioară , cea a Sindromului Respirator Acut (SARS) din 2002-2003. Comunitatea științifică și-a îmbunătățit considerabil viteza și, prin urmare eficiența, în această cursă contra cronometru reprezentată de virușii necunoscuți.
„Modul nostru de operare nu este deloc același cu cel de acum cincisprezece-douăzeci de ani”, explică Arnaud Fontanet, șeful unității de epidemiologie pentru boli emergente la Institutul Pasteur.
Pentru sutele de laboratoare implicate din întreaga lume, totul a început pe 30 decembrie, când au primit un e-mail de pe site-ul ProMED (Programul pentru monitorizarea bolilor emergente), un program de monitorizare epidemiologică care a jucat un rol cheie în criza SARS și care astăzi are aproape 80.000 de abonați în aproape toate țările globului.
Alerta i-a avertizat pe cercetători că au fost observate cazuri suspecte de pneumonie în orașul chinez Wuhan, legate probabil de o piață de animale din acest oraș. Cu o zi înainte, 29 decembrie, autoritățile chineze au informat direct Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Pe 10 ianuarie, deci la mai puțin de două săptămâni de la această primă alertă, echipele chineze au publicat pe virologic.org întreaga moștenire genetică (formată din ARN-ul și nu ADN-ul) a acestui virus, care până acum era complet necunoscut.
„Publicarea acestui genom într-un timp atât de scurt a fost lăudată de întreaga comunitate științifică”, spune Arnaud Fontanet. Practic, acest lucru oferă, în primul rând, posibilitatea de a dezvolta de urgență un test de diagnostic specific, care joacă un rol esențial în diagnosticul pacienților și triajul acestora, elemente cheie în ținerea sub control a epidemiei.
În afară de posibilitatea de a efectua diverse teste, genomul oferă un punct de pornire pentru cercetări mai adânci fiecărui laborator, în funcție de specializarea sa. Așa s-a stabilit că materialul genetic din 2019-nCov este 80% identic cu cel al virusului SARS (și 96% cu cel al unui alt coronavirus deja identificat la lilieci); se reconstruiește configurația spațială a noului agent infecțios; descoperim că poarta de intrare a virusului la om este un receptor specific numit ace2...
Pe măsură ce virusul se modifică, tulpinile noi sunt secvențiate, iar rezultatele acestor secvențieri succesive sunt postate imediat pe site-ul nextstrain.org („următoarea tulpină”). Contextualizate (pentru fiecare tulpină, sunt indicate locul și data descoperirii ei), aceste date genetice fac posibilă urmărirea, în timp real, a istoriei mutațiilor.
Se descoperă că prima contaminare umană a avut loc în noiembrie. Ceea ce, dacă comparăm această dată cu prima alertă lansată de autoritățile chineze, la sfârșitul lunii decembrie, arată că sistemul de supraveghere a sănătății din Republica Populară nu este foarte convingător ...
Site-urile specializate precum ProMED, virologic.org sau nextstrain.org nu au fost singurii actori în această mobilizare generală a comunității științifice mondiale. Un alt fenomen, care datează de câțiva ani și depășește cadrul biologiei, a jucat și el un rol foarte important: posibilitatea oricărei echipe de cercetare de a-și publica rezultatele preliminare fără a mai aștepta câteva luni de întârziere necesare publicării într-un jurnal de specialitate care ar fi presupus revizuiri succesive.
Această „pistă rapidă”, deschisă de site-uri precum BioRxiv sau medRxiv, a accelerat considerabil ritmul cercetării.
De asemenea a fost intens utilizat Twitter și alte canale de socializare pentru schimbul de informații între specialiști. „În fiecare dimineață, mă trezesc și mă uit peste ce scriu/spun colegii experți în virologie și modelarea matematică a epidemiilor. Vorbim între noi și comentăm rezultatele”, spune Arnaud Fontanet. , care își amintește că nu cu mult timp în urmă aceste schimburi între specialiști de pe cele cinci continente se făceau prin „apeluri la conferință” extrem de greoaie.
O astfel de cercetare intensă necesită un minim de coordonare. Pe plan mondial ea se face prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății, dar există structuri naționale care asigură local această coordonare. În Franța, acesta este rolul consorțiului REACTing, înființat în 2014 de Inserm și partenerii săi Aviesan (Alianța Națională pentru Științele Vieții și Sănătate )..
The Guardian: Ce se va întâmpla în ziua Brexitului şi ce va urma?
Vinerea aceasta, pe 31 ianuarie, marchează începutul cursei în vederea unui acord comercial care să fie finalizat până la sfârşitul anului.
Vineri, puţine festivităţi oficiale vor marca plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană, la ora 11 noaptea. Pe reşedinţa din Downing Street 10, va fi proiectat un ceas care va marca ultima oră a ţării în UE, iar Nigel Farage va fi gazda unor festivităţi în Piaţa Parlamentului, unde vor flutura drapelele Regatului Unit.
Dar nimic nu se va asemăna cu procesiunea cu torţe din noaptea de 1 ianuarie 1973, când premierul Edward Heath a fost urmat la Bruxelles de predecesorii săi, Harold Macmillan, Alec Douglas-Home şi de un întreg cor de politicieni de pe întreg eşichierul politic care au asistat la primirea Regatului Unit în Comunitatea Economică Europeană.
Ziua de vineri va marca începutul a ceea ce ar putea fi o grea bătălie în vederea finalizării unui acord comercial până la sfârşitul anului, ca să nu mai vorbim despre problemele "necomerciale" care vor trebui şi ele soluţionate, cum ar fi cooperarea în domeniul informaţiilor, în cel al pescuitului, în privinţa datelor, educaţiei şi a cooperării în domeniul cercetării.
Va schimba ceva data de 31 ianuarie?
Da. Deşi viaţa de zi cu zi va rămâne aceeaşi, iar Regatul Unit va rămâne în piaţa unică şi în uniunea vamală până la sfârşitul anului ca parte a înţelegerilor pe tema tranziţiei, acordul de retragere va deveni un tratat internaţional cu temeiuri legale. Asta impune sancţiuni pentru orice "regres sau jumătăţi de măsură", după cum sublinia la Londra, săptămâna trecută, Stefaan de Rynck, consilierul lui Michel Barnier.
Ce va urma?
Ştim puţine lucruri despre planurile negocierilor, iar o examinare a Brexitului din partea parlamentului a fost restricţionată. Potrivit unor surse, comisia pentru UE din Camera Lorzilor l-a invitat, dar nu a reuşit să îl convingă pe Stephen Barclay să vină şi să explice care vor fi următoarele etape.
"Regatul Unit mai are cinci zile până să intre într-un şir de negocieri extrem de complexe şi eventual prelungite", a declarat Brigid Fowler, cercetător principal la Hansard Society.
Deşi lumea afacerilor a cerut guvernului să-şi dezvăluie viziunea legată de Brexit dincolo de aspiraţiile legate de un acord fără taxe şi fără cote, despre obiectivele exacte ale lui Boris Johnson se ştiu puţine lucruri.
Cum va gestiona premierul faza următoare?
Johnson face tot ce poate ca să excludă cuvântul Brexit din lexiconul britanic. El a redus deja posibilitatea parlamentului de a urmări următoare fază, iar guvernului i s-au oferit doar nişte vagi indici despre obiective şi despre viitoarele puncte fierbinţi ale negocierilor. Înaintea intrării în tratative, ambele părţi publică de obicei obiectivele de dorit şi problemele în dispută. Până duminică, atunci când ministrul pentru Brexit, Stephen Barclay, i-a spus lui Andrew Marr de la BBC că ele vor fi publicate, nu se prea ştia exact dacă Johnson o să şi facă asta. Premierul ar urma să ofere mai multe clarificări într-un discurs major programat peste două săptămâni, dar implicarea parlamentului în aprobarea mandatului pentru negocieri a fost eliminată din legea Brexitului.
"În principal, guvernul pare să se bazeze pe pârghiile obişnuite în privinţa răspunderii ministeriale în faţa parlamentului. Asta face ca guvernul să fie cel care hotărăşte ce informaţii vor fi făcute publice şi când", a declarat dna Fowler.
Când vor începe negocierile?
E de aşteptat un zăngănit de arme din partea ambelor părţi, dar e puţin probabil ca negocierile să înceapă înainte de luna martie. Înaintea Crăciunului, Comisia Europeană a stabilit 30 de etape în privinţa ratificării obiectivelor sale, iar ele urmează să fie parafate de statele membre în cadrul unei reuniuni programate pe 25 februarie.
Cine va negocia din partea Regatului Unit?
David Frost, care l-a înlocuit pe Oliver Robbins ca negociator-şef, ar urma să conducă o delegaţie de aproximativ 30 de persoane, formată din funcţionari publici şi experţi în comerţ. Unii au sugerat ca guvernul să angajeze în echipă cât mai mulţi experţi din echipa canadiană care a parafat noul acord al Canadei cu UE.
Cum rămâne cu Irlanda de Nord?
Asta rămâne cea mai contencioasă parte a acordului cu privire la Brexit din cauza eventualului control asupra produselor care traversează Marea Irlandei. săptămâna trecută, De Rynck a spus că Regatul Unit şi UE vor trebui să se arate "foarte disciplinate" dacă vor să ajungă la un nou sistem comercial în Irlanda de Nord, care să fie gata până pe 31 decembrie.
Bruxelles-ul şi liderii irlandezi sunt deja alarmaţi de repetatele declaraţii ale lui Johnson potrivit cărora nu va exista niciun control al produselor care traversează Marea Irlandei, chiar dacă unele controale vor trebui să fie obligatorii.
Duminică, ministrul irlandez pentru afaceri europene, Helen McEntee, l-a contrazis în mod direct făcându-i lui Sophy Ridge de la Sky News următoarea declaraţie: "Nu va exista niciun fel de control pe Insula Irlanda, am spus foarte clar acest lucru". O comisie de specialitate şi un grup de consilieri, subsidiari ai comisiei mixte, va stabili protocolul vizând Irlanda de Nord. Oamenii de afaceri nord-irlandezi au cerut guvernului să stabilească urgent un grup de lucru, astfel încât controalele să fie precizate cât mai rapid.(RADOR)
I Efimerida: Grecia iese pe pieţe cu obligaţiuni pe 15 ani
Agenţia de Gestionare a Datoriei Publice a Greciei va realiza o emisiune de obligaţiuni cu o scadenţă de 15 ani, potrivit anunţului făcut luni, la prânz, la Bursa din Atena. După câte se pare, revizuirea în creştere a ratingului economiei greceşti de către agenţia Fitch, de la "BB minus" la "BB", a determinat organismul elen de administrare a datoriei publice să realizeze o emisiune de obligaţiuni pe 15 ani. Trebuie notat că este pentru prima dată când Grecia iese pe pieţe cu obligaţiuni a căror scadenţă depăşeşte anul 2032 - anul în care se încheie măsurile pe termen lung pentru reducerea datoriei publice greceşti. De emisiunea obligaţiunilor cu o scadenţă de 15 ani se ocupă Barclays, BNP Paribas, BofA Securities, Goldman Sachs International Bank, HSBC şi J.P. Morgan.
Potrivit informaţiilor deţinute de ziarul nostru, mesajele care ajung la Atena din tatonarea intenţiilor investitorilor sunt mai mult decât pozitive şi totul arată că Grecia ar putea obţine din emisiune între 2 şi 2,5 miliarde de euro.
Ca şi în cazul emisiunilor anterioare de obligaţiuni, problema majoră nu o reprezintă dobânda, întrucât dezideratul nu este neapărat şi exclusiv o rată scăzută a cuponului, care s-ar putea obţine cu participarea mai multor investitori "ofensivi". Prin urmare, o dobândă de 2% sau chiar puţin mai mult este considerată realistă, fără însă ca acest lucru să însemne că nu ar putea apărea şi o surpriză plăcută, cum s-a întâmplat la emisiunile anterioare. (RADOR)
Știri pe scurt:
- Presa internaţională continuă să urmărească atent problema extinderii infecţiei cu coronavirus din China, dar şi apropiatul moment al ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. În contextul în care în China se înregistrează peste 2.700 de cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus, 461 fiind considerate în stare gravă, iar numărul deceselor depăşeşte 80, autorităţile de la Beijing au anunţat că extind până pe 2 februarie vacanţa prilejuită de Festivalul Primăverii şi amână deschiderea şcolilor, informează agenţia Xinhua. În acelaşi timp, în mai multe regiuni au fost aplicate restricţii în ceea ce priveşte transportul pentru a preveni extinderea epidemiei. Bursele din China, dar şi cele globale au înregistrat scăderi de până la două procente, pe fondul îngrijorărilor crescânde ale investitorilor că măsurile de prevenire a răspândirii bolii vor avea un impact negativ asupra economiei mondiale. Afectată deja de războiul comercial cu Statele Unite, economia chineză resimte îngrijorările investitorilor, fiind afectate sectoare precum producţia de bunuri de lux, transporturile aeriene sau turismul, arată Reuters. Pe fondul creşterii tot mai rapide a numărului de decese şi îmbolnăviri cu coronavirus, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a reevaluat nivelul ameninţării la nivel mondial, de la moderat la ridicat, arată Le Figaro. Totuşi, OMS îşi menţine estimarea că epidemia „nu constituie o urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional”. Potrivit ministrului francez al Sănătății, „Coronavirusul este foarte contagios, dar mai puțin grav decât credeam”, notează Le Nouvel Observateur. Responsabilul de la Paris a anunţat că Franţa va începe, de miercuri, să îşi repatrieze cetăţenii din oraşul chinezesc Wuhan, considerat epicentrul infecţiei cu coronavirus şi aflat sub carantină. O măsură similară va fi luată şi de autorităţile de la Tōkyō, după cum informează The Japan Times, în timp ce Mongolia devine prima ţară care anunţă că îşi închide frontiera cu China.
- Peste doar câteva zile, Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană şi va începe lungul proces de obţinere a unui acord comercial cu forul pe care tocmai îl părăseşte. Uniunea Europeană, prin vocea negociatorului şef Michel Barnier, avertizează contra unei rupturi brutale a schimburilor între Regatul Unit și Uniunea Europeană dacă părţile nu reușesc să se înțeleagă în acest an asupra viitoarei lor relații după Brexit, scrie La Libre Belgique. „Dl Barnier a subliniat că părțile dispun de foarte puțin timp pentru a reuși în perioada de tranziție, care merge până la sfârșitul lui 2020, așa cum dorește prim-ministrul britanic, Boris Johnson. În afara relației lor comerciale, cele două părți vor trebui să se înțeleagă pe securitate, energie, pescuit sau transporturi”, mai arată publicaţia belgiană.
- Tensiunile din estul Mării Mediterane, unde mai multe ţări, printre care Turcia şi Grecia, îşi dispută dreptul asupra resurselor energetice, se menţin în atenţia presei internaţionale. Josep Borrell, vicepreşedintele Comisiei Europene şi Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate, citat de publicaţia grecească To Vima, afirmă că acordul dintre Turcia şi guvernul Libiei privind zonele de influenţă maritimă „este ilegal şi inacceptabil” şi cere sancţiuni la adresa Turciei. Întrebat dacă UE poate juca un rol de mediator pentru atenuarea tensiunilor dintre Grecia şi Turcia, Borrell a spus că „relaţia UE cu Turcia s-a erodat semnificativ în ultimii ani”, subliniind că o astfel de încercare de mediere nu îşi are rostul. „Nu este vorba de o chestiune de mediere, este vorba despre o chestiune de respectare a dreptului internaţional”, a spus Josep Borrell, citat de To Vima. În schimb, ziarul turc Akşam opinează că Ankara nu poate rămâne în afara jocului exploatării hidrocarburilor şi că tentativele de a o exclude „nu au o altă raţionalitate decât exercitarea unei presiuni politice asupra Turciei”.
- La 75 de ani de la eliberare din lagărul de la Auschwitz, supravieţuitorii se reunesc pentru a trage un semnal de alarmă în privinţa amplificării antisemitismului şi urii, scrie The New York Times. „Supravieţuitorii lagărului morţii de la Auschwitz-Birkenau s-au reunit luni pentru a lua parte la comemorarea a 75 de ani de la eliberarea lagărului, folosind mărturiile supravieţuitorilor pentru a avertiza în privinţa indiciilor amplificării antisemitismului şi urii în lumea de azi”. „În preziua comemorării, supravieţuitorii, mulţi din ei sprijiniţi de copiii şi nepoţii lor, au mers pe jos prin locul în care fuseseră aduşi în vagoane pentru vite şi unde au suferit de foame, boli şi aproape au murit. Ei au spus că se află acolo pentru a-şi aminti, pentru a-şi împărtăşi istoriile lor altora şi pentru a face un gest de sfidare faţă de cei care au căutat să-i distrugă”, mai scrie The New York Times.(RADOR)
