Les Echos: Coronavirusul- cum a organizat comunitatea științifică riposta

Această „pistă rapidă”, deschisă de site-uri precum BioRxiv sau medRxiv, a accelerat considerabil ritmul cercetării.
De asemenea a fost intens utilizat Twitter și alte canale de socializare pentru schimbul de informații între specialiști. „În fiecare dimineață, mă trezesc și mă uit peste ce scriu/spun colegii experți în virologie și modelarea matematică a epidemiilor. Vorbim între noi și comentăm rezultatele”, spune Arnaud Fontanet. , care își amintește că nu cu mult timp în urmă aceste schimburi între specialiști de pe cele cinci continente se făceau prin „apeluri la conferință” extrem de greoaie.
O astfel de cercetare intensă necesită un minim de coordonare. Pe plan mondial ea se face prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății, dar există structuri naționale care asigură local această coordonare. În Franța, acesta este rolul consorțiului REACTing, înființat în 2014 de Inserm și partenerii săi Aviesan (Alianța Națională pentru Științele Vieții și Sănătate )..
The Guardian: Ce se va întâmpla în ziua Brexitului şi ce va urma?

Vinerea aceasta, pe 31 ianuarie, marchează începutul cursei în vederea unui acord comercial care să fie finalizat până la sfârşitul anului.
Va schimba ceva data de 31 ianuarie?
Da. Deşi viaţa de zi cu zi va rămâne aceeaşi, iar Regatul Unit va rămâne în piaţa unică şi în uniunea vamală până la sfârşitul anului ca parte a înţelegerilor pe tema tranziţiei, acordul de retragere va deveni un tratat internaţional cu temeiuri legale. Asta impune sancţiuni pentru orice "regres sau jumătăţi de măsură", după cum sublinia la Londra, săptămâna trecută, Stefaan de Rynck, consilierul lui Michel Barnier.
Ce va urma?
Deşi lumea afacerilor a cerut guvernului să-şi dezvăluie viziunea legată de Brexit dincolo de aspiraţiile legate de un acord fără taxe şi fără cote, despre obiectivele exacte ale lui Boris Johnson se ştiu puţine lucruri.
Cum va gestiona premierul faza următoare?
Când vor începe negocierile?
E de aşteptat un zăngănit de arme din partea ambelor părţi, dar e puţin probabil ca negocierile să înceapă înainte de luna martie. Înaintea Crăciunului, Comisia Europeană a stabilit 30 de etape în privinţa ratificării obiectivelor sale, iar ele urmează să fie parafate de statele membre în cadrul unei reuniuni programate pe 25 februarie.
Cine va negocia din partea Regatului Unit?
David Frost, care l-a înlocuit pe Oliver Robbins ca negociator-şef, ar urma să conducă o delegaţie de aproximativ 30 de persoane, formată din funcţionari publici şi experţi în comerţ. Unii au sugerat ca guvernul să angajeze în echipă cât mai mulţi experţi din echipa canadiană care a parafat noul acord al Canadei cu UE.
Cum rămâne cu Irlanda de Nord?
Asta rămâne cea mai contencioasă parte a acordului cu privire la Brexit din cauza eventualului control asupra produselor care traversează Marea Irlandei. săptămâna trecută, De Rynck a spus că Regatul Unit şi UE vor trebui să se arate "foarte disciplinate" dacă vor să ajungă la un nou sistem comercial în Irlanda de Nord, care să fie gata până pe 31 decembrie.
I Efimerida: Grecia iese pe pieţe cu obligaţiuni pe 15 ani

Agenţia de Gestionare a Datoriei Publice a Greciei va realiza o emisiune de obligaţiuni cu o scadenţă de 15 ani, potrivit anunţului făcut luni, la prânz, la Bursa din Atena. După câte se pare, revizuirea în creştere a ratingului economiei greceşti de către agenţia Fitch, de la "BB minus" la "BB", a determinat organismul elen de administrare a datoriei publice să realizeze o emisiune de obligaţiuni pe 15 ani. Trebuie notat că este pentru prima dată când Grecia iese pe pieţe cu obligaţiuni a căror scadenţă depăşeşte anul 2032 - anul în care se încheie măsurile pe termen lung pentru reducerea datoriei publice greceşti. De emisiunea obligaţiunilor cu o scadenţă de 15 ani se ocupă Barclays, BNP Paribas, BofA Securities, Goldman Sachs International Bank, HSBC şi J.P. Morgan.
- Presa internaţională continuă să urmărească atent problema extinderii infecţiei cu coronavirus din China, dar şi apropiatul moment al ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. În contextul în care în China se înregistrează peste 2.700 de cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus, 461 fiind considerate în stare gravă, iar numărul deceselor depăşeşte 80, autorităţile de la Beijing au anunţat că extind până pe 2 februarie vacanţa prilejuită de Festivalul Primăverii şi amână deschiderea şcolilor, informează agenţia Xinhua. În acelaşi timp, în mai multe regiuni au fost aplicate restricţii în ceea ce priveşte transportul pentru a preveni extinderea epidemiei. Bursele din China, dar şi cele globale au înregistrat scăderi de până la două procente, pe fondul îngrijorărilor crescânde ale investitorilor că măsurile de prevenire a răspândirii bolii vor avea un impact negativ asupra economiei mondiale. Afectată deja de războiul comercial cu Statele Unite, economia chineză resimte îngrijorările investitorilor, fiind afectate sectoare precum producţia de bunuri de lux, transporturile aeriene sau turismul, arată Reuters. Pe fondul creşterii tot mai rapide a numărului de decese şi îmbolnăviri cu coronavirus, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a reevaluat nivelul ameninţării la nivel mondial, de la moderat la ridicat, arată Le Figaro. Totuşi, OMS îşi menţine estimarea că epidemia „nu constituie o urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional”. Potrivit ministrului francez al Sănătății, „Coronavirusul este foarte contagios, dar mai puțin grav decât credeam”, notează Le Nouvel Observateur. Responsabilul de la Paris a anunţat că Franţa va începe, de miercuri, să îşi repatrieze cetăţenii din oraşul chinezesc Wuhan, considerat epicentrul infecţiei cu coronavirus şi aflat sub carantină. O măsură similară va fi luată şi de autorităţile de la Tōkyō, după cum informează The Japan Times, în timp ce Mongolia devine prima ţară care anunţă că îşi închide frontiera cu China.
- Peste doar câteva zile, Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană şi va începe lungul proces de obţinere a unui acord comercial cu forul pe care tocmai îl părăseşte. Uniunea Europeană, prin vocea negociatorului şef Michel Barnier, avertizează contra unei rupturi brutale a schimburilor între Regatul Unit și Uniunea Europeană dacă părţile nu reușesc să se înțeleagă în acest an asupra viitoarei lor relații după Brexit, scrie La Libre Belgique. „Dl Barnier a subliniat că părțile dispun de foarte puțin timp pentru a reuși în perioada de tranziție, care merge până la sfârșitul lui 2020, așa cum dorește prim-ministrul britanic, Boris Johnson. În afara relației lor comerciale, cele două părți vor trebui să se înțeleagă pe securitate, energie, pescuit sau transporturi”, mai arată publicaţia belgiană.
- Tensiunile din estul Mării Mediterane, unde mai multe ţări, printre care Turcia şi Grecia, îşi dispută dreptul asupra resurselor energetice, se menţin în atenţia presei internaţionale. Josep Borrell, vicepreşedintele Comisiei Europene şi Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate, citat de publicaţia grecească To Vima, afirmă că acordul dintre Turcia şi guvernul Libiei privind zonele de influenţă maritimă „este ilegal şi inacceptabil” şi cere sancţiuni la adresa Turciei. Întrebat dacă UE poate juca un rol de mediator pentru atenuarea tensiunilor dintre Grecia şi Turcia, Borrell a spus că „relaţia UE cu Turcia s-a erodat semnificativ în ultimii ani”, subliniind că o astfel de încercare de mediere nu îşi are rostul. „Nu este vorba de o chestiune de mediere, este vorba despre o chestiune de respectare a dreptului internaţional”, a spus Josep Borrell, citat de To Vima. În schimb, ziarul turc Akşam opinează că Ankara nu poate rămâne în afara jocului exploatării hidrocarburilor şi că tentativele de a o exclude „nu au o altă raţionalitate decât exercitarea unei presiuni politice asupra Turciei”.
- La 75 de ani de la eliberare din lagărul de la Auschwitz, supravieţuitorii se reunesc pentru a trage un semnal de alarmă în privinţa amplificării antisemitismului şi urii, scrie The New York Times. „Supravieţuitorii lagărului morţii de la Auschwitz-Birkenau s-au reunit luni pentru a lua parte la comemorarea a 75 de ani de la eliberarea lagărului, folosind mărturiile supravieţuitorilor pentru a avertiza în privinţa indiciilor amplificării antisemitismului şi urii în lumea de azi”. „În preziua comemorării, supravieţuitorii, mulţi din ei sprijiniţi de copiii şi nepoţii lor, au mers pe jos prin locul în care fuseseră aduşi în vagoane pentru vite şi unde au suferit de foame, boli şi aproape au murit. Ei au spus că se află acolo pentru a-şi aminti, pentru a-şi împărtăşi istoriile lor altora şi pentru a face un gest de sfidare faţă de cei care au căutat să-i distrugă”, mai scrie The New York Times.(RADOR)