Indicele Global al Competitivității Muncii pentru anul 2020, lansat la Forumul Economic Mondial din Davos, arată că Elveția continuă să conducă în clasamentul competitivității, fiind pe primul loc din 2013, anul lansării Indicelui. În același timp, Statele Unite ale Americii au urcat de pe locul trei pe cel secund, lăsând Singapore cu un loc mai jos comparativ cu 2019. România se află la mijlocul clasamentului, fiind trași în jos ca punctaj de la capitolul atragere de persoane competente (legislația muncii pentru cetățeni străini, rigiditatea legislației muncii și mobilitatea internă a forței de muncă) și dezvoltarea resurselor umane (educație și învățare pe tot parcursul vieții).
Ce este acest indice?
Indicele Global al Competitivității Muncii este un instrument anual care poziționează țările și orașele mari conform abilității acestora de a dezvolta, atrage și reține persoanele competente. Raportul din acest an include 70 de variabile și acoperă 132 de țări și 155 de orașe, din toate grupurile de venit și niveluri de dezvoltare. IGCM e un indice complex, care se bazează pe un model de Input-Output intens, din care decidenții politici și liderii de business să poată învăța.
Ediția 2020 abordează rolul persoanelor competente în era Inteligenței Artificiale. Raportul își propune să exploreze modul în care dezvoltarea Inteligenței Artificiale (AI) nu doar schimbă natura muncii, dar și impune o re-evaluare a practicilor la locul de muncă, în structurile corporate și în ecosistemele de inovare. În timp ce mașinile și algoritmii continuă să afecteze o multitudine de sarcini și responsabilități, și aproape fiecare loc de muncă este reinventat, a devenit imperios necesar să avem persoanele potrivite nu doar să presteze noi responsabilități, dar de asemenea să capteze valoarea acestor tehnologii transformatoare. Acest subiect se află în mijlocul dezbaterii în perioada celei de-a patra revoluții industriale, deoarece AI a schimbat regulile jocului în toate industriile și sectoarele. Educația curentă și obținerea de noi abilități se vor schimba, astfel structurile de învățare formale și informale vor evolua pentru a face față nevoilor create de această lume controlată prin AI.
Principalele concluzii:
În general, țările cu venituri mari domină primele 25 de locuri, iar raportul arată că acestea se distanțează tot mai mult de restul lumii. Acest decalaj este intensificat de dezvoltarea Inteligenței Artificiale (AI) și abilitățile digitale asociate tot mai evidente între industrii, sectoare și națiuni.
România deține un punctaj bun pentru retenția persoanelor competente
Punctajul calculat pentru competitivitatea pieței muncii din România este format din indici care măsoară atragerea, capacitatea de retenție, dezvoltarea și mobilizarea forței de muncă. Chiar dacă punctajul general plasează România pe locul 64 (din 132) și Bucureștiul pe 86 (din 155), există vârfuri de excelență la ambele niveluri. România la nivel macro deține un punctaj surprinzător de bun pentru retenția populației și pentru forța de muncă cu competențe globale (inovație, leadership, adaptare la schimbare etc.). La polul opus, înregistrează un punctaj scăzut pentru atragerea de persoane competente (legislația muncii pentru cetățeni străini, rigiditatea legislației muncii și mobilitatea internă a forței de muncă) și dezvoltarea resurselor umane (educația formală, învățare pe tot parcursul vieții și accesul la oportunități de dezvoltare).
Bucureștiul ca destinație de muncă excelează (top 20 global) la capitolul climatului de business (oportunități de afaceri, R&D, infrastructura IT&C etc.). În același timp, capitala pierde serios puncte la capitolul atragerii de persoane competente și dezvoltarea resurselor umane.
Florin Godean, Cluster Manager România și Ungaria - Adecco Group, a detaliat: “Studiul GTCI ne oferă șansa, o dată pe an, să vedem cum se poziționează piața muncii din România comparativ cu alte țări din regiune, Europa sau din lume. Faptul că suntem în al 7-lea an de indexare a datelor ne ajută să vedem evoluții de la an la an, să tragem concluzii și să facem previziuni. Evoluțiile din clasament nu sunt spectaculoase. De fapt, ne ridică mai multe semne de îngrijorare. Piața muncii din România, dar și cele ale țărilor membre UE din regiune, pare să stagneze. Trendul pare să fie similar și pentru țări non-UE din regiune, dar în cazul lor (ex. Ucraina), poziția în clasament de anul acesta este mult mai bună decât în 2014.
Dacă nu se schimbă nimic în politicile publice sau cele de atragere a forței de muncă, România și alte țări din regiune riscă să se plafoneze la un nivel mediu de dezvoltare. Pe termen lung, acest lucru este foarte periculos. Corelând acest trend cu cel al decalajului crescător dintre țări menționat în studiul de anul acesta, riscăm să atingem statutul de economie dezvoltată abia peste 3-4 decenii.”
Raportul IGCM din acest an își îndreaptă atenția către persoanele cu competențe relevante în era AI. În particular, analiza identifică faptul că mai mult de jumătate din populația din țările în dezvoltare duce lipsă de abilitățile digitale de bază, iar decalajul acestor competențe devine tot mai mare. Puține țări progresează în mod rapid, în timp ce majoritatea țărilor în dezvoltare rămân în urmă.
Noi abordări sunt testate pentru a găsi echilibrul potrivit în care oamenii și tehnologia să colaboreze și să progreseze împreună la locul de muncă. În timp ce aceste cooperări continuă să se dezvolte, competitivitatea globală a persoanelor cu competențe relevante este redefinită, iar țările se luptă pentru a deveni lideri ai revoluției AI. În timp de decalajul abilităților digitale este semnificativ și continuă să se extindă, analiza a constatat că AI ar putea oferi oportunități semnificative pentru piețile emergente să „sară” peste liderii actuali.
De exemplu, analiza longitudinală a competitivității persoanelor competente arată că unele țări în dezvoltare precum China, Costa Rica și Malaysia dețin potențialul necesar să devină „campioni” în regiunile din care fac parte. În același timp, alte țări precum Ghana și India și-au îmbunătățit în ultimii ani capacitatea de a facilita, atrage, dezvolta și reține persoanele competente, având un statut de „motoare ale persoanelor calificate”.
Din perspectiva orașelor, New York e liderul acestui an, urmat de Londra, Singapore, San Francisco și Boston. Prima poziție în cazul New York-ului poate fi atribuită performanței puternice atinse în cazul a patru din cei cinci piloni măsurați în cercetare, anume în categoriile „Facilitare”, „Atragere”, „Creștere” și „Competențe de cunoaștere globală”.
În mod general, orașele ce au o capacitatea dovedită pentru „promptitudinea viitoare” s-au clasat mai sus, având activități în domenii precum AI, fintech și medtech, favorizând performanța talentelor. Multe orașe au devenit „laboratoare experimentale” pentru noi instrumente AI, cum ar fi recunoașterea facială, tele-supravegherea și mașinile autonome. Succesul acestora variază de la oraș la altul, dar cele care performează vor deveni hub-uri AI și vor avea o mai mare bază de selecție a persoanelor cu competențe relevante pentru a dezvolta în mod continuu soluții globale.
1
1
