CCR îi mai explică o dată senatorului Zamfir: modificările aduse Legii dării în plată sunt NE-CON-STI-TU-ȚI-O-NA-LE: Textul nu reglementează nimic în privinţa persistenţei în timp a riscului valutar

de DP     HotNews.ro
Joi, 30 ianuarie 2020, 17:46 Economie | Finanţe & Bănci


Daniel Zamfir
Foto: Agerpres
​​Textul de lege nu reglementează nimic în privinţa persistenţei în timp a riscului valutar în sensul caracterului său constant, continuu, ireversibil, iar, pe de altă parte, condiţionează atragerea impreviziunii de o fluctuaţie de curs de 20% în raport cu data contractării creditului, ceea ce, din perspectiva cuantumului fluctuației, nu se poate subsuma riscului supraadăugat, arată Curtea de Conturi în analiza publicată pe site-ul propriu, referitoare le proiectul de modificare a Legii dării în plată concepută de tandemul Daniel Zamfir-Gheorghe Piperea. Modificările propuse sunt neconstituționale, concluzionează CCR.

Reamintim că aproape toate proiectele concepute de Zamfir&Piperea pe zona financiară au fost declarate neconstituționale. În martie 2019 pachetul de legi al senatorului Daniel Zamfir și care a fusese votat de plenul Camerei Deputaților, a fost declarat neconstituțional de către judecătorii CCR. Pachetul includea trei legi. Prima, prevede ca dobânda maximă la creditele ipotecare să nu poată depăși de 2.5 ori dobânda cheie a BNR (care acum e de 2.5%), iar cea pentru creditele de consum să fie de maxim 18%. A doua era un fel de dare în plată pentru leasing iar al treilea proiect se referea la răscumpărarea creanțelor cesionate, limitată la cel mult dublul prețului cesiunii. Deciziile au fost luate cu unanimitate de voturi și au fost publicate de CCR.

Zamfir și-a făcut un renume printre clienții băncilor, ale căror interese pare că le apără. În realitate, așa cum spun cunoscătorii mediului bancar, mai mult încurcă lucrurile. ”Dupa ce am scris despre inca o lege a tandemului Zamfir-Piperea respinsa de CCR, am realizat ca am omis sa discut cea mai grava consecinta a acribiei cu care cei doi se lupta cu principiile de drept, in general, si cu drepturile normale ale creditorilor, in special.
Exista un cost insemnat al acestor initiative, pe care il platesc TOTI cei care se imprumuta: prima de risc. Nicaieri in lume nu sunt conepute legi atat de inepte, sau, cel putin, ele nu ajung sa treaca de parlament si sa fie oprite in extremis, de curtea constitutionala. Daca ar intra in vigoare, legi de asemenea factura ar produce pierderi mari sistemului financiar al tarii - care nu au corespondent in nicio alta tara civilizata. De aceea, bancile sunt obligate sa ia in calcul probabilitatea ca asemenea legi sa intre in vigoare (cum a fost, de altfel, cazul legii privind darea in plata, declarata neconstitutionala dupa 6 luni cat a produs efecte). Si cum iau in calcul asta? Stabilesc o prima speciala de risc. Care se adauga la costul creditului.
Culmea nerusinarii este ca tocmai autorii monstruozitatilor legislative care genereaza prima de risc sunt cei care plang cu lacrimi de crocodil pe umerii debitorilor, pe care ii spoliaza bancile. E ca in bancul in care impingi o baba pe scari si o intrebi de ce se grabeste...
Asa incat, cetateni care mergeti sa luati un imprumut de la banca, tineti minte ca, atunci cand veti plati dobanda la credit, 20-30-50 de lei din rata lunara se datoresc incompetentei sau poate relei credinte a celor doi care sustin fara rusine ca va apara pe voi. Nu va apara! Va cocoseaza mai rau!”, a scris pe contul său de Facebook Eugen Rădulesc, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Centrală.

“Curtea constată că legiuitorul a identificat în mod corect diferențele de curs valutar apărute pe perioada de executare a contractului, ca un factor generator al impreviziunii, rămânând, însă, de analizat consistența valorică și persistența în timp a acestor fluctuații de curs în economia contractului”, se arată în motivarea CCR, potrivit Profit.ro. De altfel, Curtea dă și indicații despre cum ar trebui procedat pentru ca un astfel de prag de variație de la care impreviziunea să fie prezumată să poată fi acceptat din punct de vedere constituțional. Fluctuația valutară ar trebui să fie “majoră”, “continuă”, “să aibă o anumită constanță în timp” și să reflecte “o dezechilibrare majoră a prestațiilor părților”, adică să fie prea oneroasă pentru una dintre părțile contractante, mai scriu ziariștii de la Profit.ro.

Reamintim că senatorul Daniel Zamfir adăugase următoarele condiţii pentru a putea da în plată:
  • în cazul devalorizării cu mai mult de 50% faţă de valoarea iniţiată evaluată a imobilului cu destinaţia de locuinţă ipotecat;
  • în cazul în care cursul de schimb al monedei creditului a depăşit cu cel puţin 20% nivelul cursului din data contractării creditului; în cazul în care gradul de îndatorare a debitorului l-a depăşit pe cel luat în considerare la momentul acordării creditului;
  • în cazul în care debitorul a fost executat silit prin vânzarea imobilului cu destinaţia de locuinţă;
  • în alte cazuri care relevă un dezechilibru contractual, în sensul art. 4 alin. 3.
Celelalte condiții pe care trebuie să le respecte cei ce vor să folosească măsura dării în plată și prezente în legislația în vigoare sunt:
  • valoarea sumei împrumutate, la momentul acordării, să nu depăşească echivalentul în lei al sumei de 250.000 euro;
  • creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;
  • consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea măsurii.
Profesorul Gheorghe Piperea a scris imediat după publicarea deciziei de neconstituționalitate din toamna trecută: ”Lupta pentru apararea consumatorilor se suspendă aici. După decizia de azi a măreței CCR, care a luat copy-paste din scrisoarea lobby-iștilor bancari tot ce îi trebuia pentru a justifica refuzul legii de modificare a legii DIP, mai rămâne ca guvernul Orban să o abroge prin OUG”, a scris atunci profesorul Piperea.











Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





8760 vizualizari

  • +6 (8 voturi)    
    Ha (Joi, 30 ianuarie 2020, 18:01)

    RaduMischie [utilizator]

    Ce vorbiti voi aici? Pai corifeii dreptatii, Piperea si Zamfir sa se insele?
    Ce e mai grav e ca multa lume ii crede pe astia, oamenii isi fac sperante in mod inutil. Ca sa nu mai zic ca Radulescu (de care totusi nu imi place) are dreptate. Apar astia cu o lege tampita, bancile dau din colt in colt, ca ce se va intampla, ca ce facem.
    Da, bancile trebuie ponderate, unii consumatori trebuie ajutati. Dar nu cu chestii pompieristice.
    PS Piperea a iesit pe FB si a spus ca decizia CCR e buna, ca nu stiu ce. In loc sa bage capul in pamant, ca astia ii arata ca nu se pricepe. Cam asta e omul.
  • -2 (8 voturi)    
    Recunosc ca nu sunt specialist in economie, banci (Joi, 30 ianuarie 2020, 18:16)

    LiviuX [utilizator]

    Asa ca nu pot spune daca legea e buna sau rea, asta e treaba specialistilor. Dar intreb si eu, unde in Constitutie se prevede asa ceva, ce articol se incalca? Ca vad ca a ajuns Constitutia asta si CCR-ul mai ceva ca societatea si omul multilateral dezvoltat de pe vremeau lui ceausescu, le face si desface pe toate. Nu m-as mira ca maine-poimaine CCR sa zica ca nu e constitutional sa mananc cartofi!
    • +5 (5 voturi)    
      Exista un link în articol (Vineri, 31 ianuarie 2020, 8:52)

      jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui LiviuX

      https://www.ccr.ro/download/decizii_de_admitere/Decizie_731_2019.pdf
      Aplicare retroactiva, proprietate privata, acces la justiție al băncilor...
      • -1 (3 voturi)    
        In primul rand asta nu e justificare a CCR! (Vineri, 31 ianuarie 2020, 17:16)

        LiviuX [utilizator] i-a raspuns lui jorj_bv

        E o analiza a CCR, pe care recunosc ca nici macar nu am avut rabdare sa o citesc pana la capat, pentru ca e complet aiurea in ce priveste referirile la Constitutie. Sunt mai ales hazlii (dar de fapt e trist) referirile la art. 1 din Constitutie.
        Vreau sa vad, daca e reala incalcarea Constitutiei, ceva clar, gen Art. N din Constitutie se incalca in Art. X din lege prin... justificare.
        Ca si cu pensiile speciale... Unde in Constitutie spune ca trebuie sa existe, cat sa fie si cine sa le aiba??? Ce treaba are Constitutia cu asta? Se spune in art 47 doar ca exista dreptul la pensie. ATAT!
  • 0 (6 voturi)    
    Clauzele abuzive sunt parte a contractului semnat (Joi, 30 ianuarie 2020, 18:30)

    Fides [utilizator]

    Declaratia apartine imortalului de la BNR. Recunostea un adevar pe care trebuia sa-l constate preventiv. Poate peste inca 30 de ani o sa si faca ceva, sa iasa la pensie.
    • -1 (3 voturi)    
      Cei grijulii au ales rate cu euribor, nu interne (Vineri, 31 ianuarie 2020, 8:50)

      jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui Fides

      La latitudinea băncii...
      Nu s-au aventurat la franc pe care nu știa nimeni cum arata.
      • 0 (4 voturi)    
        Nu esti la curent cu procesele pe euro? (Vineri, 31 ianuarie 2020, 10:10)

        Fides [utilizator] i-a raspuns lui jorj_bv

        Cei cu CHF nu au pornit intr-o aventura de amorul artei, lor le-au fost vandute contractele banci direct cu clauze ilegale, abuzive.
        Aceeasi situatie a fost intalnita si la contractele in euro,si daca retin eu bine si cele la leu. Sunt pe rol astfel de procese, unele fiind castigate. Si da au avut loc si renegocieri si situatii atipice si pe euro, o simpla cautare pe google iti poate arata acest lucru. Sper ca nu ma insel, dar parca ING le-a bagat pe gat imprutatilor in euro prin 2010, ceva indice suplimentar, de 2,25, tocmai sa se bucure ca au luat in euro creditul.
        Si da, cred ca stam pe un butoi cu pulbere, daca e sa ma gandesc ca in perioada 2006-2010, euro a stat in intervalul 3,5-4,1 lei, iar de ieri, 2020, acesta este cotat putin la peste 4,77 lei. Da-mi voi sa anticipez ca o crestere cat mai apropiata de 5 lei, o sa-i fericeasca pe multi.
  • +1 (5 voturi)    
    înțeleg că pe lângă (Vineri, 31 ianuarie 2020, 11:36)

    oldman_boy [utilizator]

    neneaZamfir dar în România trebuie să pornești de la un fapt: bancile transferă absolut orice risc și cheltuiala către clienți.
  • 0 (6 voturi)    
    Chiar asa, ne-con-sti-tu-tio-na-le? (Vineri, 31 ianuarie 2020, 12:11)

    luavardna [utilizator]

    Am avut si eu curiozitatea sa lecturez decizia CCR.
    Dincolo de limbajul specific in care a fost redactata, mi-a lasat impresia ca indiferent care ar fi fost legea supusa verificarii CCR, indiferent care ar fi fost continutul ori initiatorul acesteia, atata timp cat aceasta putea afecta interesele unui puternic grup cum sunt BANCHERII, s-ar fi gasit cel putin 10 motive de ne-con-sti-tu-tio-na-li-ta-te.
    Oare chiar toate legile de protectie (mai mult sau mai putin) a consumatorului incalca principiile constitutiei?! De ce reglementarile care lezeaza interesele debitorilor, cum ar fi de exemplu cele care au permis creditarea in CHF, inserarea clauzelor abuzive in contracte, etc, nu ajung niciodata la CCR? Va spun eu: pentru ca cine are putere are si influenta (inclusiv in presa, sic!), iar povestea ca CCR este independenta, e doar un mit si toata lumea o stie!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by