Textul de lege nu reglementează nimic în privinţa persistenţei în timp a riscului valutar în sensul caracterului său constant, continuu, ireversibil, iar, pe de altă parte, condiţionează atragerea impreviziunii de o fluctuaţie de curs de 20% în raport cu data contractării creditului, ceea ce, din perspectiva cuantumului fluctuației, nu se poate subsuma riscului supraadăugat, arată Curtea de Conturi în analiza publicată pe site-ul propriu, referitoare le proiectul de modificare a Legii dării în plată concepută de tandemul Daniel Zamfir-Gheorghe Piperea. Modificările propuse sunt neconstituționale, concluzionează CCR.
Reamintim că aproape toate proiectele concepute de Zamfir&Piperea pe zona financiară au fost declarate neconstituționale. În martie 2019 pachetul de legi al senatorului Daniel Zamfir și care a fusese votat de plenul Camerei Deputaților, a fost declarat neconstituțional de către judecătorii CCR. Pachetul includea trei legi. Prima, prevede ca dobânda maximă la creditele ipotecare să nu poată depăși de 2.5 ori dobânda cheie a BNR (care acum e de 2.5%), iar cea pentru creditele de consum să fie de maxim 18%. A doua era un fel de dare în plată pentru leasing iar al treilea proiect se referea la răscumpărarea creanțelor cesionate, limitată la cel mult dublul prețului cesiunii. Deciziile au fost luate cu unanimitate de voturi și au fost publicate de CCR.
Zamfir și-a făcut un renume printre clienții băncilor, ale căror interese pare că le apără. În realitate, așa cum spun cunoscătorii mediului bancar, mai mult încurcă lucrurile. ”Dupa ce am scris despre inca o lege a tandemului Zamfir-Piperea respinsa de CCR, am realizat ca am omis sa discut cea mai grava consecinta a acribiei cu care cei doi se lupta cu principiile de drept, in general, si cu drepturile normale ale creditorilor, in special.
Exista un cost insemnat al acestor initiative, pe care il platesc TOTI cei care se imprumuta: prima de risc. Nicaieri in lume nu sunt conepute legi atat de inepte, sau, cel putin, ele nu ajung sa treaca de parlament si sa fie oprite in extremis, de curtea constitutionala. Daca ar intra in vigoare, legi de asemenea factura ar produce pierderi mari sistemului financiar al tarii - care nu au corespondent in nicio alta tara civilizata. De aceea, bancile sunt obligate sa ia in calcul probabilitatea ca asemenea legi sa intre in vigoare (cum a fost, de altfel, cazul legii privind darea in plata, declarata neconstitutionala dupa 6 luni cat a produs efecte). Si cum iau in calcul asta? Stabilesc o prima speciala de risc. Care se adauga la costul creditului.
Culmea nerusinarii este ca tocmai autorii monstruozitatilor legislative care genereaza prima de risc sunt cei care plang cu lacrimi de crocodil pe umerii debitorilor, pe care ii spoliaza bancile. E ca in bancul in care impingi o baba pe scari si o intrebi de ce se grabeste...
Asa incat, cetateni care mergeti sa luati un imprumut de la banca, tineti minte ca, atunci cand veti plati dobanda la credit, 20-30-50 de lei din rata lunara se datoresc incompetentei sau poate relei credinte a celor doi care sustin fara rusine ca va apara pe voi. Nu va apara! Va cocoseaza mai rau!”, a scris pe contul său de Facebook Eugen Rădulesc, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Centrală.
“Curtea constată că legiuitorul a identificat în mod corect diferențele de curs valutar apărute pe perioada de executare a contractului, ca un factor generator al impreviziunii, rămânând, însă, de analizat consistența valorică și persistența în timp a acestor fluctuații de curs în economia contractului”, se arată în motivarea CCR, potrivit Profit.ro. De altfel, Curtea dă și indicații despre cum ar trebui procedat pentru ca un astfel de prag de variație de la care impreviziunea să fie prezumată să poată fi acceptat din punct de vedere constituțional. Fluctuația valutară ar trebui să fie “majoră”, “continuă”, “să aibă o anumită constanță în timp” și să reflecte “o dezechilibrare majoră a prestațiilor părților”, adică să fie prea oneroasă pentru una dintre părțile contractante, mai scriu ziariștii de la Profit.ro.
Reamintim că senatorul Daniel Zamfir adăugase următoarele condiţii pentru a putea da în plată:
- în cazul devalorizării cu mai mult de 50% faţă de valoarea iniţiată evaluată a imobilului cu destinaţia de locuinţă ipotecat;
- în cazul în care cursul de schimb al monedei creditului a depăşit cu cel puţin 20% nivelul cursului din data contractării creditului; în cazul în care gradul de îndatorare a debitorului l-a depăşit pe cel luat în considerare la momentul acordării creditului;
- în cazul în care debitorul a fost executat silit prin vânzarea imobilului cu destinaţia de locuinţă;
- în alte cazuri care relevă un dezechilibru contractual, în sensul art. 4 alin. 3.
Celelalte condiții pe care trebuie să le respecte cei ce vor să folosească măsura dării în plată și prezente în legislația în vigoare sunt:
- valoarea sumei împrumutate, la momentul acordării, să nu depăşească echivalentul în lei al sumei de 250.000 euro;
- creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;
- consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea măsurii.
Profesorul Gheorghe Piperea a scris imediat după publicarea deciziei de neconstituționalitate din toamna trecută: ”Lupta pentru apararea consumatorilor se suspendă aici. După decizia de azi a măreței CCR, care a luat copy-paste din scrisoarea lobby-iștilor bancari tot ce îi trebuia pentru a justifica refuzul legii de modificare a legii DIP, mai rămâne ca guvernul Orban să o abroge prin OUG”, a scris atunci profesorul Piperea.
1
7
