​Financial report BCE vrea o pondere mai mare cheltuielilor cu locuința în calculul inflației. "Ultimele minute în Europa" la bordul unui feribot Calais-Dover. 5G - războiul pentru viitor a început

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 3 februarie 2020, 5:43 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: BCE a cerut să acorde o pondere mai mare cheltuielilor cu locuința în modul de calcul al inflației ● Personalul UE, avertizat să nu mai facă schimb de informaţii cu Regatul Unit ● Le Point: Brexit: "ultimele minute în Europa" la bordul unui feribot Calais-Dover ● Kathimerini: 5G - războiul pentru viitor a început ● Știri pe scurt.

Financial Times: BCE a cerut să acorde o pondere mai mare cheltuielilor cu locuința în modul de calcul al inflației




Economistul-șef al Băncii Centrale Europene a cerut să se acorde o pondere mai mare cheltuielilor pentru locuințe atunci când se măsoară inflația în zona euro.

Dorința lui Philip Lane de a schimba modul de calcul al inflației alimentează suspiciunea că BCE încearcă astfel să își facă mai ușoară atingerea obiectivelor sale. Într-un interviu acordat Financial Times, domnul Lane a enumerat mai mulți factori care ar putea duce inflația spre obiectivul băncii centrale, inclusiv noile tarife comerciale, costurile energetice mai mari și creșterea salariilor în rândul lucrătorilor - toate acestea făcând presiune asupra companiilor pentru creșterea prețurilor.

„Nu poate exista o deconectare permanentă între costurile forței de muncă și prețuri”, a spus el. „Povestea că „totul va rămâne ieftin pentru mult timp de acum încolo” poate fi adevărată, dar nu i-aș acorda 100% probabilitate. Ar trebui să fim atenți și la alte forțe.

În septembrie, BCE a dus ratele dobânzilor și mai jos în teritoriul negativ și a repornit programul de cumpărare de obligațiuni de 2,6 miliarde de euro. Inflația a înregistrat o creștere de până la 1,4% în ianuarie, dar rămâne mult sub obiectivul BCE de ”sub, dar aproape de” 2%.

Mulți investitori și economiști nu sunt convinși că inflația va crește mai mult de atât. Atingerea țintei de inflație este mandatul principal al BCE, ceea ce înseamnă că banca trebuie să mențină ratele dobânzilor din zona euro scăzute dacă prețurile nu cresc suficient de rapid.

„Nu vrei să ajungi într-o situație în care un șoc negativ te poate duce la deflație”, a spus domnul Lane.

Economistul este privit drept creierul din spatele politicii monetare a șefei BCE Christine Lagarde, iar observațiile sale vin în momentul în care banca demarează o revizuire amplă a strategiei sale.

UE a dezbătut de mult dacă ar trebui să urmeze exemplul SUA, Marii Britanii și alte țări, incluzând costurile cu locuințele ocupate de proprietari în calculul inflației, chiar dacă aceste costuri sunt dificil de măsurat. Costurile chiriilor reprezintă acum doar 6,2% din coșul folosit pentru calcularea inflației din zona euro - cu mult sub cota din venituri pe care o reprezintă.

Pe măsură ce prețurile locuințelor și al chiriilor cresc în întreaga Europă, economiștii consideră că BCE nu își va atinge ținta de inflație, ceea ce riscă să submineze eficiența politicii sale monetare. „BCE trebuie să găsească o modalitate de a reconstrui încrederea cetățenilor din zona euro”, a declarat Sylvain Broyer, economist-șef pentru Europa la Standard & Poor's.

Domnul Lane a declarat că a început să prezinte cifre de inflație ajustate, care includ o pondere suplimentară a costurilor cu locuința în cadrul reuniunilor BCE. În prezent, această cifră ajustată este cu aproximativ 20 până la 30 de puncte de bază mai mare, dar am putea asista și la episoade în care acest nou indice ar putea avea un efect deflaționist.

Comisia Europeană, care publică date despre inflație prin intermediul grupului Eurostat, a decis ultima dată în 2018 să nu modifice modul în care își face calculele.

„Ar fi foarte dificil pentru o bancă centrală să crească ponderea prețurilor locuințelor fără a provoca suspiciunea, singurul motiv fiind reducerea artificială a decalajului față de propriul obiectiv”, a spus Gilles Moec, economist șef la Axa.

Rezolvarea țintei inflației este principala provocare cu care se confruntă domnul Lane, irlandez venit la BCE în vara trecută. El cunoaște bine efectele dăunătoare ale deflației asupra unei economii, după ce le-a văzut îndeaproape ca șef al băncii centrale a Irlandei, pe care a condus-o din 2015 până anul trecut.

Întrebat de ce inflația a rămas atât de ”încăpățânată”, dl Lane a spus că printre cauze sunt evoluțiile demografice și digitalizarea. El a adăugat și faptul că Europa e încă într-o perioadă de redresare după dublul șoc - cel al crizei financiare din 2008 și apoi al crizei datoriei suverane din zona euro.

Făcând o distincție între inflația din zona serviciilor, care este aproape de ținta BCE, și inflația din zona producției, care este mai aproape de zero, domnul Lane a spus că firmele producătoare din sectoare cu competiție puternică - cum ar fi industria auto și electronica- au fost reticente să crească prețurile de teama pierderii cotei de piață.

Pe măsură ce șomajul a scăzut în Europa, salariile au crescut în ultimii doi ani, făcând presiuni asupra companiilor să crească prețurile. Între timp, protecționismul poate perturba lanțurile de aprovizionare ale producătorilor și va crește costurile.

Politicile energetice pentru combaterea schimbărilor climatice ar putea, de asemenea, să alimenteze inflația.

Personalul UE, avertizat să nu mai facă schimb de informaţii cu Regatul Unit


În privinţa accesului guvernului britanic la canalele de putere ale uniunii, uşa este deja închisă

La ora 23 GMT, când Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană, puţine lucruri se vor schimba imediat pentru călători, pentru expatriaţi sau pentru lumea afacerilor. Dar la Bruxelles, totul va fi altfel.

Diplomaţii britanici din capitala UE vor fi primii care vor resimţi impactul noii realităţi geopolitice. Deşi cele 11 luni de tranziţie post-Brexit conferă o temporară continuitate industriilor şi pieţelor, în privinţa accesului guvernului britanic la canalele de putere ale uniunii uşa este deja închisă.

La Bruxelles, nimic nu poate reflecta mai bine noul statut de outsider al Marii Britanii decât mesajul trimis joi, prin email, celor peste 3.000 de oameni din personalul Consiliului Uniunii Europene, forul UE care reuneşte oficialii, ambasadorii şi miniştrii ţărilor membre ale blocului. Prin acest mesaj, personalul este avertizat că "nu mai poate face schimb de informaţii şi de documente cu delegaţii sau reprezentanţii Regatului Unit". Listele conturilor de email pentru documente sunt astfel refăcute încât să elimine oficialii britanici, iar parolele lor de acces la conturile cartierului general al Consiliului să fie dezactivate.

Denumirea prezenţei diplomatice a Marii Britanii la Bruxelles, cunoscută până acum drept "Reprezentanţa Permanentă a Regatului Unit la UE" va fi schimbat, devenind "misiune" şi situându-se alături de cele ale altor ţări care nu sunt membre ale UE, precum Statele Unite, Japonia şi Islanda.

În cadrul Consiliului UE au loc anual mii de reuniuni, la toate nivelurile diplomatice. Până acum, Marea Britanie avea un loc la masă. De-acum înainte, accesul oficialilor britanici în clădire va fi chiar mai restricţionat decât al jurnaliştilor. Ei vor fi "vizitatori din partea unui stat terţ" şi nu vor mai avea dreptul să asiste la niciun fel de acţiuni ale UE.

Rămâne un etern mister la Bruxelles de ce Theresa May nu a putut profita mai mult de întâlnirile la vârf ale UE cu alţi lideri europeni pentru a-şi explica strategia pe tema Brexitului. Boris Johnson nu avea atât de des asemenea ocazii. Prima reuniune la vârf dintre UE şi Regatul Unit nu va avea loc mai devreme de luna iunie.

Între timp, noua Uniune Europeană a celor 27 de state va avea primul summit în cursul lunii viitoare. Lideri precum Emmanuel Macron şi Angela Merkel se vor târgui în privinţa următorului buget multianual al organizaţiei, hotărând ce resurse poate să aloce continentul pentru nişte obiective precum lupta împotriva schimbării climei, tehnologia de ultimă generaţie şi ajutoarele internaţionale.

Marea Britanie a hotărât că e mai bine să se situeze în afara acestor discuţii, afirmând că s-a săturat să mai finanţeze "eurocraţia" Bruxelles-ului. Dl Johnson a susţinut că Marea Britanie părăseşte UE, dar nu părăseşte Europa. Problema e că este foarte greu să le separi pe cele două.(RADOR)

Le Point: Brexit: "ultimele minute în Europa" la bordul unui feribot Calais-Dover






“Realizăm că e în seara asta…”: cam singuri în mijlocul Canalului Mânecii în momentul Brexitului, puţinii pasageri ai ultimului feribot Calais-Dover din cursul serii alternau în cursul nopţii între “tristeţe” şi “resemnare”, gata să iasă din Europa ieşind din navă”.

“E cu adevărat deprimant ce se petrece!”, spune Alessio Bortone, italian de 42 de ani “dintre care zece petrecuţi în Anglia”, în faţa maşinii sale încărcate pe cheiul de îmbarcare la Calais (Pas-de-Calais), în faţa navei companiei DFDS care urmează să-l aducă acasă. Plecat din Germania dimineaţă după ce s-a întâlnit cu un client, Alessio Bortone a “traversat patru frontiere cu maşina. Dar sâmbătă, când îmi plătesc impozitele în Anglia, unde am cumpărat o casă, va trebui să cer un statut de rezident, un drept pe care îl am deja! Soţia mea britanică va trebui să ceară un paşaport european…”, suspină el sub burniţa fină, dezamăgit.

Imnul european

“E multă hârţogărie care ar fi putut fi evitată, mult timp pierdut”, apreciază inginerul, estimând totuşi că “face parte dintre cei norocoşi”, deoarece cei trei copii ai lui, care au dublă naţionalitate, “vor putea alege unde vor să trăiască, spre deosebire de alţii”. Melancolic şi “destul de gânditor”, el a decis, o dată debarcat în Anglia, să asculte imnul european.

Puţin mai departe, în spatele înaltelor garduri de securitate care se ridică în jurul locului de îmbarcare, Jamie Cunningham, student de 22 de ani originar din Nottingam, apelează vehiculele pentru a încerca să urce la bord, căci la această ora târzie “este imposibil să urci pe jos”.

Plăcându-i să “improvizeze, să sară repede la bordul unui avion sau feribot”, se teme că Brexit va face lucrurile “mai complicate”, că va trebui “să plătească o viză”. “Dar îmi imaginez că nici Anglia, nici Europa nu au interesul să fie dificil de călătorit pentru turişti!”, zâmbeşte el sub perechea sa de schiuri, dorind să se arate “optimist”. Pentru el, Brexit “se poate petrece bine pentru majoritatea oamenilor, dar există riscul că ţara să iasă slăbită”, în special pe scena internaţională, un risc “care nu merită”.

Pe puntea pustie şi bătută de vânt a feribotului, ca şi în saloanele aproape goale, atmosfera e calmă, aproape posomorâtă. Câţiva pasageri beau cafea sau dormitează pe bănci. La televizor, apare chipul lui Boris Johnson, prim-ministrul britanic.

“Sunt cam trist în seara asta”, mărturiseşte Edward Maren, 24 de ani, aşezat la masă cu fratele lui şi cu prieteni, în jurul unei beri. Originar din România, dar călătorind regulat în Anglia să muncească şi să-şi vadă tatăl, îi “place să trăiască în această ţară” şi i-ar plăcea să se stabilească aici definitiv.

"O idee stupidă"

Angajat într-o uzină agro-alimentară, el tocmai a cerut statut de rezident. “Muncesc, vorbesc engleza, ar trebui să meargă în ce mă priveşte”, vrea el să creadă. Dar “enorm de mulţi muncitori sunt străini în Anglia şi, dacă ţara nu-i mai primeşte, nu cred că lucrurile vor merge mai bine după aceea”.

Nick Schunke, german de 36 de ani, se duce în Anglia să-şi viziteze prietena. “Brexit e o idee stupidă”, spune el, convins că britanicii “vor pierde din asta”. Dar “pentru oameni ca mine, nu se va schimba mare lucru”, adaugă el încrezător. “Dacă va trebui viza? Va fi fără îndoială foarte ieftin”, şi cine ştie, “dacă pierd mulţi turişti, asta va duce la scăderea preţului biletelor!”. (RADOR)

Kathimerini: 5G - războiul pentru viitor a început






Cum abordează Grecia cererea americană de a exclude China din construirea reţelelor 5G în Europa? Şi de ce o problemă tehnică, precum cea a 5G, a dobândit o atât de mare dimensiune geopolitică? Răspunsul este simplu: pentru că în viitorul apropiat totul va funcţiona în 5G, de la infrastructurile statului până la descărcarea unui film care se va realiza în câteva secunde. Şi nu numai atât. Spectatorul va purta o mască de "realitate augmentată" pentru a "trăi" în film. Dar revoluţia nu se limitează în mod clar la divertisment. O intervenţie chirurgicală la Atena va putea fi executată de un chirurg care se va afla la New York. Iar o maşină ar putea pleca din garajul locuinţei şi va putea parca singură la birou, fără să o conducă cineva. Toate acestea se vor întâmpla pentru că în întreaga lume se va extinde reţeaua 5G, care va asigura creşterea vitezei datelor de cel puţin 100 de ori faţă de viteza pe care o permite actualul 4G.

Campania SUA

Este evident că în viitor companiile care vor controla 5G vor ţine "cheile" unui stat. Tocmai din acest motiv SUA, cu precădere prin preşedintele Trump, au demarat o campanie pentru excluderea companiei chineze Huawei de la 5G în toate ţările occidentale. Washingtonul subliniază că această companie chineză a reuşit să o ia înaintea tuturor companiilor occidentale în tehnologia 5G din cauza importantei susţineri financiare primite de la Beijing întrucât este o companie de stat. Ziarul german Handelsblatt a vorbit miercurea trecută despre un document american adresat Ministerului german de Externe prin care este demonstrată participarea Huawei la operaţiuni chineze de spionaj. Guvernul german a refuzat să comenteze articolul, iar compania a dezminţit afirmaţiile. Huawei a subliniat că a protejat securitatea clienţilor săi şi a reamintit că în ultimii15 ani şi-a desfăşurat activitatea în zeci de ţări în condiţii de încredere.

Articolul a venit după decizia guvernului britanic de marţea trecută de a permite "participarea la reţeaua 5G a companiilor care ar putea implica un risc" în ciuda obiecţiilor Casei Albe.

Londra a pus o limită de 35% din reţea şi a adăugat drept condiţie ca aceste companii să ofere tehnologie la periferia reţelei (antene etc.) şi nu în nucleul ei. Decizia "vizează" Huawei.

Americanii insistă că nu mai există departajare între nucleu şi periferie, deoarece "în 5G toate sunt nucleu". Într-adevăr, multe procese 5G se produc în antene pentru că trebuie redus timpul de răspuns între dispozitive şi sistemul central. Cu toate acestea, miercuri, Comisia Europeană a dat publicităţii directive cu privire la 5G asemănătoare celor britanice. "Nu vom exclude nicio companie pe baza numelui sau a naţionalităţii sale", a declarat comisarul responsabil pentru economia digitală Thierry Breton, "dacă va accepta directivele cu privire la gestionarea riscurilor de securitate".

Cauze

O cauză pentru care Europa nu exclude Huawei este că reţeaua 5G va fi construită pe 4G. Iar reţeaua 4G a fost instalată în majoritatea ţărilor de către Huawei. Dacă Huawei va fi exclusă, atunci va trebui refăcută întreaga infrastructură Huawei deja instalată, iar companiile de telecomunicaţii vor fi obligate să trimită factura consumatorului. Însă cea mai serioasă cauză a nesupunerii europene faţă de SUA este că aceste decizii au legătură cu relaţiile comerciale. Marea Britanie post-Brexit are nevoie de un acord comercial bun cu China. Iar Beijingul a transmis deja Berlinului că dacă Huawei va fi exclusă de la 5G va reevalua condiţiile de participare a industriei auto germane pe piaţa chineză.

Grecia păstrează o atitudine responsabilă. Ministrul pentru guvernanţă digitală, Kyriakos Pierrakakis, a declarat că Grecia va aştepta deciziile Comisiei Europene. Potrivit unor surse sigure, Huawei nu a participat la construirea nucleului reţelei greceşti 4G, iar aproape jumătate din infrastructura antenelor (partea reţelei periferice aparţinând Cosmote) a fost construită de Ericsson. Cealaltă jumătate din infrastructură (aparţinând Vodafone şi Wind) a fost construită de Huawei. Prin urmare, este de aşteptat ca Grecia să urmeze modelul britanic şi european, adică să permită participarea parţială a Huawei la reţeaua 5G.(RADOR)

Știri pe scurt:


  • Viitorul relaţiilor dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană după Brexit şi îngrijorările legate de extinderea epidemiei de coronavirus sunt principalele subiecte urmărite de presa internaţională, care a remarcat că divorţul Marii Britanii de UE a fost sărbătorit la Londra cu artificii, îmbrăţişări şi urarea „Happy Brexit”. ‘Acesta nu este sfârşitul, ci un nou început’, a titrat The Daily Telegraph. ‘Da, am reuşit’, s-a bucurat The Daily Express, iar The Times a afişat pe prima pagină o imagine cu Big Ben, cu titlul „Brexit – A sosit timpul”. În prima dimineaţă din noul viitor al Marii Britanii, de pe soclurile lor, statuile faimoşilor săi lideri politici din trecut, Winston Churchill, Lloyd George şi Millicent Fawcett, au avut parte de o privelişte dezolantă de mizerie, vid şi tăcere în Piaţa Parlamentului, ironizează The Guardian. După 47 de ani de convieţuire furtunoasă, Regatul Unit a devenit prima ţară care a părăsit UE, pentru a scrie un nou capitol, bogat în incertitudini, al istoriei sale, remarcă Le Monde. Marea Britanie ‘globală’ va purta discuţii cu fiecare putere economică majoră din lume, precum America, Japonia sau China, dar şi cu unele dintre cele mai mici, ca Noua Zeelandă, pentru a încheia acorduri comerciale ambiţioase, anunţă The Independent. De la Bruxelles la Berlin, trecând prin Paris, liderii europeni şi-au exprimat regretele şi hotărârea de a găsi cel mai bun parteneriat posibil. „Un semnal de alarmă istoric” care trebuie „să ne facă să reflectăm”, a avertizat preşedintele francez Emmanuel Macron, iar şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, a promis că va consolida „relaţiile deja puternice” cu aliatul său istoric, adaugă Le Monde. La Bruxelles, liderii europeni au promis o nouă eră pentru Uniune după Brexit, dar au avertizat Regatul Unit că părăsirea comunităţii va avea şi consecinţe, scrie EUObserver. Diplomaţii britanici din capitala UE vor fi primii care vor resimţi impactul noii realităţi geopolitice, atenţionează Financial Times. Deşi cele 11 luni de tranziţie post-Brexit conferă o temporară continuitate industriilor şi pieţelor, în privinţa accesului guvernului britanic la canalele de putere ale Uniunii, uşa este deja închisă, explică ziarul britanic. Premierul Boris Johnson pregăteşte o nouă ofensivă împotriva Bruxelles-ului, titrează The Times, iar The Telegraph notează că acum, când Angela Merkel este tot mai absentă pe scena UE, există temeri că protecţionismul în stil francez va ieşi învingător şi UE va încerca tot mai mult să creeze o industrie pan-UE de „campioni europeni”. Bruxelles-ul speră ca Brexit să consolideze unitatea celorlalte state membre, care vor fi testate încă o dată în viitoarele negocieri comerciale, după ce abordarea Brexit a fost unul dintre puţinele lucruri asupra cărora o Uniune adesea divizată a fost de acord în unanimitate, semnalează The Telegraph. Acum, că Uniunea Europeană include cu o ţară mai puţin, centrul său geografic s-a mutat către sud-est – pe un câmp din Bavaria, la Gadheim, un sat din apropierea oraşului german Wurzburg, informează Stars and Stripes. Centrul geografic al UE a fost calculat în Germania încă de când blocul s-a extins de la 15 la 25 de membri, în mai 2004, iar acum adaugă un nou potenţial punct de atracţie turistică, după Palatul Veitshoechheim din apropiere, cândva reşedinţa de vară a prinţilor-episcopi din Wurzburg, explică ziarul american. Plin de speranţă, Politico opinează că Marea Britanie ar putea reveni în UE peste aproximativ un deceniu.
  • La mai puţin de 12 ore de la plecarea Regatului Unit din UE, liderii a 15 state UE, între care şi România, s-au reunit în oraşul portughez Beja, pentru a-şi manifesta opoziţia faţă de reducerea fondurilor de coeziune şi ale Politicii Agricole Comune, şi a marca o poziţie comună cu privire la viitorul buget comunitar, care îi divizează pe Cei 27, consemnează El Mundo. În ‘Declaraţia de la Beja’, liderii grupului reunit în Portugalia au calificat drept inaceptabilă poziţia ţărilor din nordul şi centrul Europei, care cer un Plan Financiar Multianual pe 2021-2027 auster, după plecarea Marii Britanii, care implică pierderea a peste 10 miliarde de euro pe an, şi în faţa unui scenariu de încetinire economică. Cu aceeaşi ocazie, premierul portughez António Costa, citat de agenţia spaniolă de ştiri EFE, a apărat necesitatea unui acord rapid asupra bugetului şi a avertizat că nu este vremea pentru conflicte instituţionale, ci pentru coeziune în cadrul blocului comunitar.
  • Interesul global pentru noul virus din China rămâne ridicat. Un prim deces în afara Chinei, din cauza infectării cu coronavirus, a fost înregistrat în Filipine, relatează South China Morning Post, citând Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În acelaşi timp, medicii thailandezi anunţă că au folosit cu succes o combinaţie de medicamente pentru tratarea infecţiei la un pacient, însă trebuie să facă studii aprofundate pentru a determina dacă tratamentul folosit poate deveni unul standard, scrie Reuters. Carantinele extinse şi întreruperile de trafic vor afecta industria, producţia şi comerţul Chinei, generând un lanţ de consecinţe pe tot globul, avertizează Stratfor. Banca Centrală a Chinei va injecta o sumă record în economia ţării, în contextul îngrijorărilor legate de impactul financiar al epidemiei asupra economiei ţării, anunţă Financial Times. La rândul său, Europa încearcă să înveţe din alte episoade de alertă epidemică din trecut şi să găsească un echilibru între a fi bine pregătită pentru o situaţie gravă şi a stăvili panica inerentă, scrie Politico. (RADOR)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





5402 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by