Anul trecut ne-au vizitat țara 13,2 milioane de turiști, potrivit datelor afișate luni dimineața de Institutul Național de Statistică. Practic, au fost 13,2 milioane de ”intrări” de turiști (un turist putând avea una sau mai multe ”intrări”), Statistica numărând separat intrările și numărul de înnoptări ale turiștilor. Deși turismul românesc este în creștere, dacă ne uităm și la țările din jur, vedem că în România există mult potențial de creștere.
Când vine vorba de motivele care stau în spatele călătoriilor turistice un survey al comisiei europene (Flash Eurobarometru 432) arată că soarele/plaja (39%) și vizitele făcute familiei, prietenilor sau rudelor (38%) sunt principalele motive care îi face pe turiști să-și pregătească trollerele.
Iar atunci când aceștia decid să re-vadă un loc, potențialul natural al zonei este cel care îi convinge în primul rând să o facă. Natura a fost menționată în 31% din cazurile luării decizie de a revizita un anume loc, urmată de excursiile prin oraș - 27% și apoi de factori culturali- 26%. Evident, aceste date diferă de la țară la țară. De pildă, majoritatea respondenților care au indicat drept principal motiv de revenire mediul natural provin din Republica Cehă (59%), iar cei mai puțini au fost cei din Moldova (de peste Prut) (23%). Calitatea cazării a fost menționată cel mai puțin în Estonia (16%) și în Moldova (18%). Reperele culturale și istorice sunt un motiv important pentru a reveni la o destinație turistică pentru respondenții din Letonia (39%), mai arată Eurobarometrul citat.
Corelând motivațiile de călătorie cu contextul actual al turismului din fiecare țară putem observa o serie de cauze care generează circulația fluxurilor turistice. Pe de o parte, oferta turistică este limitată și, din acest motiv, rezidenții vor să ajungă în alte țări și, pe de altă parte, există produse turistice pe care turiștii nu și le pot permite în propriile țări.
- Sosirile înregistrate în 2019 au însumat 13,26 milioane de turiști, în creştere cu 3,6% faţă de 2018. Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români au reprezentat 79,9%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 20,1%.În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,2% din total turişti străini), iar din aceştia 84,2% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Turismul european se confruntă cu o serie de probleme. În unele țări, cum e și cazul României, infrastructura specifică turismului este în mare măsură depășită, deteriorată sau patrimoniul cultural este degradat. De asemenea, la nivel european, atractivitatea crescândă pentru destinațiile turistice, concomitent cu mobilitatea din ce în ce mai mare a persoanelor dornice să călătorească, duce la zone supraaglomerate din Europa, generând disconfort pentru rezidenți.
Efectele negative ale turismului de masă sunt bine cunoscute - creșterea chiriilor, poluarea, perturbarea traficului, deteriorarea reperelor turistice, ceea ce generează nemulțumire în rândul locuitorilor. În consecință, în unele locuri, autoritățile locale au fost nevoite să intervină prin reglementări locale pentru optimizarea fluxurilor turistice, în timp ce alte destinații aleg să promoveze educația în rândul turiștilor pentru a obține un comportament adecvat care să respecte comunitatea locală. Aici, detalii.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în 2019 a fost de 34,2% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,8 puncte procentuale faţă de 2018. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la hoteluri (42,8%), bungalouri (31,4%) și vile turistice (27,8%).
Pe judeţe, în 2019, sosirile turiştilorau înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (ușor peste două milioane), Constanța (1,38 milioane), Braşov (1,40 milioane), Cluj (667.000), Mureș (596.000) şi Prahova (581.000).
Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au provenit din Germania (296.000), Israel (234.000), Italia (222.000), S.U.A. (161.000), Ungaria (156.000), Franţa (154.000) şi Regatul Unit (139.000).
Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 74,5%, respectiv 22,9% din numărul total al sosirilor.
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în 2019 de 23,06 milioane (în creştere cu 9,6% comparativ cu 2018). Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,5%, respectiv 30,9% din numărul total de plecări.
Durata medie a şederii în 2019 a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 2,0 zile la turiştii străini.
Tabelele din text au fost preluate din studiul ”New Trends and Opportunities for Central and Eastern European Tourism”.
0
1
