Într-o scrisoare adresată președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu îi transmite motivele pentru care Banca Centrală nu este de acord cu inițiativa legislativă promovată de PSD cu privire la riscul valutar din contractele de credit. Legea a trecut de Senat la începutul lunii decembrie 2019 și acum e la Camera Deputaților.
Vezi aici textul legii așa cum a trecut de Senat.
Ce spune primul viceguvernator:
- Prin natura regimului cursului de schimb in România, modificarea nivelului cursului de schimb este o certitudine încă de la momentul acordării creditului în valută.
- Ciclicitatea economiei de-a lungul vieţii unui credit se concretizează în variaţii ale cursului de schimb (în cazul creditelor în valută) şi ale ratei de dobândă (în cazul creditelor cu dobândă variabilă).
- Istoricul evoluţiei cursului de schimb al euro, francului elveţian sau dolarului american în raport cu leul a evidenţiat variaţii consistente de-a lungul unor intervale medii sau mai îndelungate (cel puţin jumătate din viaţa creditului).
- O analiză a fluctuaţiilor pentru intervale de 5 ani sau 10 ani ulterior anului 1999 relevă că media fluctuaţiilor principalelor valute asociate creditelor acordate populaţiei din România (euro şi franc elveţian) a fost de peste 50 la sută (i) pentru perioade de cinci ani calculate anterior anului 2009 (perioadă caracterizată de o creştere accelerată a creditării), dar şi (ii) pentru intervale de zece ani într-o perioadă îndelungată (1999-2018). in acest context, considerăm că acordarea dreptului de a converti creditele în valută aflate în derulare la rate stabilite arbitrar este inadecvată.
- În plus, prin decizia Curţii Constituţionale nr. 62 din 7 februarie 2017 se constată că Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este neconstituţională, în ansamblul său. Această lege, supusă controlului de constituţionalitate, reglementa o impreviziune aplicabilă ope legis, prevăzând expres obligaţia băncilor care au acordat credite în franci elveţieni de a efectua conversia în lei a soldului creditului la „cursul de schimb al Băncii Naţionale a României valabil la data încheierii contractului/convenţiei de credit în franci elvetieni".
- Este important de subliniat faptul că, de la sfârşitul anului 2008 până în prezent, salariul mediu net s-a majorat cu 125 la sută, iar ratele de dobândă la creditele în euro au scăzut cu aproximativ 4 puncte procentuale, contrabalansând evoluţiile nefavorabile ale cursului de schimb.
- Pe fondul riscurilor importante asociate creditării în valută, BNR a acţionat proactiv şi a implementat o serie de măsuri prudenţiale pentru a descuraja acest tip de împrumuturi, apelând, totodată, inclusiv la avertizări publice, prin intermediul analizelor şi dezbaterilor. De asemenea, ultimele măsuri macroprudenţiale adoptate de către BNR în luna octombrie 2018, urmăresc, pe lângă protecţia asigurată debitorilor şi creşterea sustenabilă a creditului acordat populaţiei, şi diminuarea riscului valutar prin stabilirea unui prag de îndatorare mai strict pentru persoanele neacoperite la riscul valutar.
va bateti gura degeaba cu PSD-ul
nu stiu nici dativul daramite finante
Creditele in euro au mers chiar foarte bine, desi s-a marit cursul a scazut dobanda, cumva unii s-au imprumutat pe euribor+marja, nu in valute exotice.
si nici nu au fortat imprumuturi in franci cand nu primeau alt fel de imprumut ...
PS. Din fericire mai lent, leul nu s-a devalorizat fata de euro - din 2006, intr-atat incat sa coste dublu in 2020. Desi de la 3,2-3,5 e ceva ca a ajuns la 4,77, iar cu putina galceava politica (plus aport BNR), pana la 5 ori 5,2 altfel vor fi digerate lucrurile.
Cursul euro a fost cam 4,1 in 2004 inainte de dennominare, apoi a cazut in in 2005 la 3.5-3.6, in 2007 a stat sub 3.5 cu un minim la 3.12, iar apoi a urcat la 4.3 in 2009 cand s-a asternut criza peste Europa si Romania a incercat sa acopere deficitul produs sub Tariceanu.
Inflatia/cursul e cea mai simpla metoda a statului de a te lasa cu mai putini bani pentru a finanta dotoriile.
Intre 3.12 si 4.77 sunt fix 50% peste cel mic.
Pana azi a platit undeva in jur de 8.000 de euro din principal, a mai ramas de plata 27.000, mai exact 128.790 lei. Si nici macar nu a ajuns la jumatate. Creditul este Prima Casa. Daca euro creste controlat cum arunca expertii, el va deveni clar inca un roman fericit ca nu a luat credit in CHF. Ba mai mult, banca se va oferi sa-i faca o conversie avantajoasa in lei... not!
Prima Casă a apărut în mai 2009.
Împrumutul in euro i-a permis sa contracteze și dobânzi în euro: euribor in 2007 4%, din 2011 e negativ. Cu + 3-4% marja, tot e predictibil.
In 2007, robor era 8%, dar a ajuns în 2008 la luni cu medii de 15-20% cu câteva zile la 50% prin august.
Plata în rate egale plătește dobândă și foarte puțin din principal., pe măsură ce scade principalul dobândă datorata scade.