​​Copiii care trăiesc în familii în care cel puțin un părinte este plecat la muncă în străinătate au performanțe mai bune la școală față de copiii din familiile neafectate de fenomenul migrației. Pe de altă parte, însă, plecarea părinților la muncă în străinătate crește riscul de îmbolnăvire și de înrăutățire a sănătății mentale în rândul copiilor care rămân în grija, fie doar a unui părinte sau în cea a bunicilor sau altor rude. Iar cei mai afectați de plecarea părinților sunt fetele și copiii care trăiesc în mediul rural. Acestea sunt principalele 3 concluzii ale unei vaste cercetări recent publicate ale Alinei Botezat, cercetător la Institutul de Cercetări Economice și Sociale ”Gh. Zane”, Academia Română, Filiala Iași. Reporterul HotNews a avut o discuție cu Alina Botezat, la scurt timp după ce domnia sa și-a prezentat la sediul BNR două dintre cele mai recente lucrări.

Alina Botezat, cercetatorFoto: Hotnews

Rep:Cum v-a venit ideea acestor studii?

Alina Botezat: Majoritatea temelor mele de cercetare au drept sursă de inspirație problemele cu care se confruntă la un moment dat societatea. Cu cât acestea au un impact mai mare asupra populației, cu atât sunt mai intens reflectate și discutate în media și în spațiul public. Niciodată, în cazul unui cercetător din sfera științelor sociale, ideile de studiu nu apar doar stând în birou și așteptând un ‚Evrika!’

În plus, multe dintre temele pe care le-am abordat au avut la bază și o o oarecare emoție, empatie față de anumite evenimente sau fenomene sociale. Astfel, am studiat ce impact are migrația părinților asupra copiilor care rămân acasă în grija altor persoane, sau fenomenul migrației medicilor, precum și intenția de emigrare în rândul studenților de la medicină. Sau, mai demult, am cercetat cum au afectat măsurile de austeritate, luate în România în 2010, pe angajații din mediul bugetar.

Rep: A fost dificila obtinerea datelor?

Alina Botezat: Oricât de interesantă și actuală ar fi tema de cercetare, lispa datelor sau anumite limitări impuse de calitatea lor sunt principalele probleme cu care se confruntă un cercetător. În cazul meu, unele date le-am obținut ușor, întrucât provin din baze de date care sunt publice, naționale sau internaționale. În schimb, alte date au fost imposibil de accesat întrucât conțineau informații cu caracter personal, iar anonimizarea în vederea utilizării lor în scopuri științifice nu este în sarcina instituției care deține respectivele date. Să vă dau un exemplu: Am fost foarte interesată să am acces la acele cereri pe care medicii le depun în vederea obținerii certificatului de conformitate necesar în procesul de emigrare. Cererile respective conțin informații a căror analiză ne-ar fi putut ajuta să înțelegem mai bine fenomenul migrației medicilor din România. Mi s-a transmis de la Colegiul Medicilor că acele cereri conțin date cu caracter personal, iar anonimizarea lor nu intră în atribuțiile Colegiului Medicilor. Prin urmare, nu puteam avea acces la ele. Majoritatea datelor privind medicii emigranți din România provin din statisticile țărilor de destinație.

Nu știu dacă INS-ului îi revine toată responsabilitatea pentru cantitatea și acuratețea datelor. Mai degrabă aș deplânge o lipsă de unitaritate în metodologiile și standardele de culegere a datelor din diferite instituții publice. Există date la nivel de ministere, școli, autorități publice și alte instituții, dar de multe ori avem dificultăți în accesarea și procesarea lor. O cauză ar fi lipsa de personal specializat în culegerea de date la nivelul acestor instituții. Apoi, poate ar fi nevoie și de norme sau metodologii mai elaborate pentru culegerea datelor, sau de o conectare mai bună între aceste autorități și mediul academic. Un schimb de expertiză între acești factori ar îmbunătăți, cu siguranță, procesele de culegere și prelucrare a datelor.

Rep: Care au fost principalele 3 concluzii ale studiului legat de emigratia parentala?

Alina Botezat: Studiul privind impactul emigrației parentale asupra copiilor rămași acasă (care poate fi accesat aici) are următoarele 3 concluzii:

1) Copiii care trăiesc în familii în care cel puțin un părinte este plecat la muncă în străinătate au performanțe mai bune la școală față de copiii din familiile neafectate de fenomenul migrației.

2) Pe de altă parte, însă, plecarea părinților la muncă în străinătate crește riscul de îmbolnăvire și de înrăutățirie a sănătății mentale în rândul copiilor care rămân în grija, fie doar a unui părinte sau în cea a bunicilor sau altor rude.

3) Cei mai afectați de plecarea părinților sunt fetele și copiii care trăiesc în mediul rural.

Rep: Cum va explicati faptul ca fetele sunt mai afectate decat baietii din punctul de vedere al stressului indus? Dar faptul ca in randul copiilor cu cel putin un parinte plecat, numarul cazurilor de hartuire/ bullying este mai redus decat in randul celorlalti copii?

Alina Botezat: Înainte de a oferi câteva explicații, trebuie menționat faptul că studiul nostru se referă la copiii între 11 și 15 ani. S-ar putea ca pentru alte grupe de vârstă efectele să difere.

Așa cum arată și ale studii, fetele sunt mai afectate decât băieții, în special în acele familii unde mama este cea care lipsește. De obicei, fetele, și nu băieții, preiau cea mai mare parte din sarcinile gospodărești sau cele ce țin de îngrijirea fraților mai mici atunci când părinții sunt plecați să lucreze în străinătate, acest lucru putând afecta negativ sănătatea fizică și starea lor de bine.

În ceea e privește gradul de hărțuire/bullying, rezultatele studiului nostru au arătat că nu sunt diferențe semnificative între copiii cu cel puțin un părinte plecat și ceilalți din familii intacte.

Rep: A fost vreo concluzie la care ati ajuns in urma cercetarii si care sa va fi surprins? Care anume?

Alina Botezat: Da, ne-a surprins faptul că, pe de o parte, copiii din familiile cu părinți plecați au rezultate mai bune la școală, iar, pe de altă parte, se îmbolnăvesc mai des și au stări depresive mai accentuate. Iar noi ne-am fi așteptat, în spiritul literaturii de specialitate, ca educația și sănătatea să fie afectate în același sens.

Rep: Una peste alta, efectele pozitive sunt mai multe decat cele negative in cazul familiilor cu cel putin unul dintre parinti plecat la munca in strainatate?

Alina Botezat: Greu de spus. Este vorba despre efecte care nu pot fi însumate. Cel mai important rezultat al studiului nostru este acela că acești copii cu părinți plecați se îmbolnăvesc mai des, iar incidența simptomelor de anxietate și de depresie în rândul lor este mai mare. Iar aceste stări depresive nu dispar o dată cu reîntoarcerea părinților acasă, ci pot afecta negativ dezvoltarea lor emoțională și socială pe un termen mult mai lung.

Rep: Legat de al doilea studiu, de ce pleacă medicii din țară?

Alina Botezat: Legat de determinanții migrației medicilor, am realizat mai multe cercetări.

Într-o lucrare publicată recent (care poate fi accesată aici ) am analizat, la modul general, care sunt determinanții migrației medicilor, indiferent de țara de origine. Rezultatele noastre relevă că o remunerare bună a medicilor, o pondere mai mare a populației îmbătrânite, precum și un nivel ridicat de tehnologie medicală în țara de destinație sunt printre principalii factori care atrag medici din străinătate.

Într-o altă cercetare am analizat care sunt motivele care au stat la baza deciziei medicilor români de a emigra în altă țară. Datele noastre, culese de la un număr de peste 200 de medici români ce profesează în străinătate, arată că principalii factori care au determinat plecarea lor sunt: nivelul ridicat al corupției din România, dorința de a trăi într-o țară ce oferă un standard de viață mai bun, oportunități reduse de dezvoltare profesională în sistemul medical românesc, precum și atitudinea descurajantă din partea superiorilor.

Rep: Care sunt principalele tari de destinatie?

Alina Botezat: Depinde de ce perioadă de timp vorbim. Până în 2005 – 2006, medicii români preferau țări precum Statele Unite ale Americii, Canada și Franța. După 2007, o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană, fluxul de medici români a crescut către țări precum Franța, Marea Britanie, Germania și Belgia. În ultimii 5/6 ani se remarcă o preferință crescută a medicilor români pentru țările nordice, precum Suedia sau Norvegia.

Rep: veti date legate de ponderea medicilor din Romania care au plecat, comparat cu statele din jur?

Alina Botezat: Comparativ cu statele din jur, România a înregistrat în ultimii 10 ani cea mai mare rată de emigrare în rândul medicilor tineri.

Datele de care dispunem mai arată care este ponderea medicilor români în numărul total al medicilor străini din anumite țări de destinație. De exemplu, medicii din România reprezentau, cu 10 ani în urmă, cel mai mare grup (peste 15%) dintre medicii străini din Franța. Date mai recente arată că o treime dintre medicii străini care profesează în Franța sunt români. Aceeași situație este și în Belgia, unde în anii trecuți s-a înregistrat cea mai mare pondere a medicilor români în rândul medicilor care provin din alte țări din Uniunea Europeană.

Rep: Care credeti ca ar putea fi politicile publice care i-ar face sa se reintoarca in tara?

Alina Botezat: Din datele noastre, intenția de reîntoarcere în țară a medicilor emigranți români este foarte redusă, sub 30%. Eventualele politici publice ar trebui orientate către menținerea în țară a medicilor existenți. De exemplu, măsura dublării salariilor medicilor luată în 2018 a avut ca efect imediat scăderea numărului de cereri de certificate de conformitate, fapt care se corelează cu o reducere a intenției de emigrare.

Pe de altă parte, în rândul studenților de la medicină intenția de a migra după terminarea studiilor ramâne ridicată (peste 50%, conform unui alt studiu de-al nostru), majoritatea dorind să plece în timpul rezidențiatului. Deoarece s-a constatat că important în decizia de emigrare sau de a rămâne este mediul profesional al primilor ani de practică, o măsură recomandabilă ar fi îmbunătățirea programelor de rezidențiat (finanțare mai bună, oferirea de oportunități de dezvoltare profesională, dotări etc.).

Rep: Care sunt principalele concluzii ale studiului Dvs?

Alina Botezat: Concluziile noastre ar putea fi formulate pe două paliere. Pe de o parte, este nevoie de mai multe date care să ne permită să studiem fenomenul migrației medicilor mai în profunzime, sub aspectul cauzelor și a consecințelor. Pe de altă parte, măsurile despre care am făcut vorbire sunt relativ urgente, dat fiind că an de an scade vârsta celor care vor să emigreze, ceea ce arată că fenomenul se acutizează. Bineînțeles, o îmbunătățire a standardelor generale de viață în România va fi un factor de ameliorare a acestor probleme.