Îmi amintesc, săptămâna trecută am mers într-un supermarket. Totdeauna cumpăr produse românești. Cum am rămas acasă fără mere, am mers la raionul cu fructe. Nu am găsit mere românești. În schimb, erau multe soiuri din Polonia. Asta am găsit, asta am luat. Pe cine am ajutat? Firma din țara respectivă și bugetul acelui stat.
România este o piață de desfacere. O confirmă, încă o dată, datele Institutului Național de Statistică (INS): deficit comercial în creștere cu aproape 13%, anul trecut, la 17,2 miliarde euro.
Apetitul românilor pentru bunurile din import a dus la o creștere a deficitului balanței comerciale. Pe deoparte vorbim de alimentarea consumului prin creșterea salariilor bugetarilor în ultimii ani, iar pe de altă parte de faptul că piața internă nu poate satisface această cerere. Astfel, s-a ajuns în situația de a consuma produse din import. Cei care se îmbogățesc de pe urma acestui lucru sunt firmele din țările din care importăm. Pe cale de consecință, asta înseamnă și mai mulți bani în bugetele acelor state prin încasările din taxe și impozite.
Dacă ne uităm la datele INS, vedem că importurile au totalizat 86,2 miliarde euro, fiind mai mari cu 4,2% comparativ cu 2018. Spre comparație, exporturile au însumat 69 miliarde euro, dar creșterea a fost de aproape 2 procente.
Ce importăm
Anul trecut cel mai mult am importat:
• mașini și echipamente pentru transport, în sumă totală de peste 32 miliarde euro (creștere de 1,8%)
• mărfuri manufacturate clasificate în special după materia primă – 16,1 miliarde euro (scădere de 0,3%)
• Produse chimice și produse derivate – 11,4 miliarde euro (creștere de 9%)
• Articole manufacturate diverse – circa 10 miliarde euro (+10,7%)
• Alimente și animale vii – 6,7 miliarde euro (+11,4%)
Ce exportăm
• mașini și echipamente pentru transport – 32,5 miliarde euro (+1,6%)
• mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă – 11,1 miliarde euro (-1,1%)
• articole manufacturate diverse – 10,6 miliarde euro (+1,3%)
• alimente și animale vii – 4,7 miliarde euro (+13,1%)
• Produse chimice și produse derivate – 3,1 miliarde euro (6,4%)
Situația a fost remarcată și de Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferința de săptămâna trecută, când a vorbit despre deficitele gemene.
“Avem o situație unică în partea asta a Europei. Bulgaria are surplus bugetar. Tot zicem că intră în zona euro. Păi are surplus bugetar, nu deficit mai mare de 3%. Polonia și-a construit bugetul pe anul acesta pe un buget aproape echilibrat. Ungaria are un deficit de vreo 2-3%, dar sub limita de 3%. Are surplus în balanța comercială. Bulgaria are surplus în balanța comercială. Exportă mai mult decât… (importă n.r.). România a ajuns, din păcate, într-o situație unică. Avem cele mai mari deficite și în creștere. Pe deoparte trebuie să ne împrumutăm. Piața internă nu poate oferi sumele necesare. S-a reușit până acum să se păstreze un anumit echilibru, pe de altă parte trebuie să ne adresăm problemei deficitelor gemene cu toată seriozitatea și suntem gata să participăm la o dezbatere serioasă, așa cum a sugerat și președintele republicii”, a spus Isărescu.
Ca să vedeți cum se deteriorează balanța comercială an de an, uitați-vă la graficul de mai jos
Bineînțeles, putem vorbi și de apetitul românilor pentru produsele străine. În materie de tehnologie, de exemplu, cumpărăm din import. Anul acesta, toți producătorii de telefoane mobile vin cu o serie nouă de astfel de dispozitive, ținând cont de evoluția 5G. Românii vor cumpăra: unii cu bani economisiți, iar alții prin credit, în rate. Asta înseamnă tot consum din import.
10
30
