”Cele patru proiecte legislative (ale senatorului Daniel Zamfir-n.red) prilejuiesc o constatare amară: nu e suficient să vrei să faci bine. Trebuie să știi și cum să faci bine. Nu este suficient să crezi că faci bine dacă, neștiind cum să îl faci, faci de fapt rău. Toate cele patru inițiative legislative au în titlu o sintagmă comună: Protecția Consumatorului. Adică, toate urmăresc un bine: binele consumatorului. Dar dacă aceste proiecte legislative vor deveni legi și vor intra în vigoare, consecința lor nu faci un bine ci va fi un rău. Ele sunt semnul aventurismului legislativ”, a spus marți la o conferință organizată de Asociația Română a Băncilor, cu ocazia prezentării unui studiu privind riscurile legislative.

Imagine de la conferinta de marti a ARBFoto: Hotnews

Intervenția fostului ministru al Justiției a demolat din multe puncte de vedere inițiativele legislative ale lui Zamfir. E drept, printre clienții casei de avocatură coordonate de Stoica se numără nume grele din sistemul bancar, astfel că poziția lui era oarecum predictibilă. La fel de adevărat este că inițiativele legislative ale senatorului fost-PNL, fost-ALDE, în prezent la PSD sunt lipsite de studii de impact, mare parte fiind declarate neconstituționale.

Studiul KPMG poate fi văzut aici.

Ce a mai spus marți Valeriu Stoica:

• Nu doar sistemul bancar va suferi, nu doar sistemul juridic va suferi, nu doar economia românească în ansamblu va suferi în cazul în care proiectele ar deveni legi. Ci chiar principalii destinatari cărora li se doreste binele, adică tocmai consumatorii, ei sunt cei care vor suferi cel mai mult. E vorba de un efect de bumerang.
  

• Ignoranța în acțiune este cea mai frecventă cale de a face rău. Aceste patru proiecte de lege sunt manifestarea ignoranței în acțiune. Ce ignoră ele în primul rând? Ignoră echilibrul complet dar necesar care trebuie să existe între consumatori și profesioniști. Ignoră de asemenea faptul că rolul de consumator și cel de profesionist sunt interșanjabile. Nimeni nu e doar consumator și nimeni nu e doar profesionist.
  

• Cauza acestei anomalii este subsumată sintagmei riscului legislativ în sectorul financiar. Există riscuri normale - riscul legislativ în limite normale este un risc normal.
  

• S-a vorbit aici despre absența studiului sau studiilor de impact. Este primul element de aventurism legislativ. Al doilea element care definește aventurismul legislativ este lipsa de corelare a unui proiect legislativ în ansamblul normativ în care el trebuie integrat . Putem să creăm o mai mare incoerență a sistemului legislativ când un proiect nu este corelat cu reglementari prezente. Un al treilea element de aventurism îl reprezintă nerespectarea normelor de tehnica legislativa. Aceste proiecte le ignoră deplin.

• Iar cel mai grav dintre toate este depășirea cadrului constituțional de joc. Și nu folosesc întâmplător cuvântul joc. Până la urmă toate activitățile din țară pot fi privite ca jocuri, toate au reguli de desfășurare....Dar există un regulament de joc mai important decât toate. E Regulamentul după care se conduc toate jocurile din țară și acest regulament este Constituția. Orice nouă modificare a unui regulament de joc trebuie să țină seama de regulamentul de joc suprem care este Constituția. Aceste patru proiecte legislative introduc norme care încalcă dreptul de proprietate, care pun în pericol principiul neretroactivității legii, care pun în pericol ideea de calitate a legii, și până la urmă ideea de stat de Drept.

Plusuri și minusuri ale studiului KPMG

Plusuri:

• Demonstrează pe baze calitative și cantitative că proiectele senatorului Zamfir nu au la bază calcule care să îi valideze proiectele legislative. Valeriu Stoica a sugerat la un moment dat și o intenție populistă a senatorului PSD.

• Documentul poate sta la baza începerii unei discuții serioase pe acest subiect. Din păcate, nu ai cu cine, întrucât o discuție serioasă pe teme populiste este aproape imposibilă.
  

Minusuri

• Venit și plătit de către industria bancară, e dificil de crezut că studiul e unul obiectiv.
  

• De regulă, orice vânt de schimbare în industrie e primit cu scepticism. De la OUG 50/2010, la initiativa ANPC de afisare la bancomate a costului tranzactiilor, instituirea taxei pe bănci prin OUG 114, toate au fost la timpul lor foarte criticate iar lobby-ul bancar și-a făcut datoria de a încerca să convingă că vor fi costuri iar aceastea vor fi transferate clienților.

Scurt remember: Când se pusese în discuție permisiunea clienților de a lua acasă contractele de credit și a le studia, reprezentanții băncilor invocau meschine motive pentru a respinge această inițiativă (care azi pare foarte normală). De asemenea, ordinul șefului ANPC de a prezenta pe ecranul bancomatelor taxele și comisioanele bancare a fost inițial negativ comentat de către bancheri. Ulterior, a devenit o practică uzuală.

Concluzie: Calculele studiului comandat de bănci pot fi discutabile, fără discuție. Ele nu sunt obiective. Dar, la fel de adevărat e că proiectele de legi ale senatorului Zamfir sunt făcute la plezneală. Cu sau fără vreun interes personal.