Realizarea unui deficit bugetar de 3,6% din PIB în 2020 ar fi o performanță, susține Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. „Ar fi grozav să reușim să colectăm mult mai bine, însă a crede că 2020 și 2021 numai printr-o colectarea mai bună și o scădere a cheltuielilor pot să conducă la țintele de deficit bugetar, în opinia mea este o ipoteză eroică. Adică nu este realistă”, spune el.
Potrivit acestuia, o stimulare a inflației pentru a face corecția ar fi periculoasă.
„Am risca pierderea încrederii în leu și stabilizarea economiei. Se poate gândi și așa: „Stimulăm inflația și prin erodarea prin inflație facem corecție”. Domnule, e o nebunie. Ei nu-și dau seama. Economia României nu este economia Cehiei unde încrederea în moneda națională este foarte mare. Cehia este o altă Elveție. Noi ne-am juca cu focul. Politica monetară nu poate compensa un derapaj bugetar major”, a spus Dăianu, într-o conferință organizată de Piața Financiară.
Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, sugera, recent, Guvernatorului BNR să scadă dobânzile, iar HotNews.ro a scris despre acest subiect aici.
Daniel Dăianu consideră că o astfel de acțiune reprezintă o naivitate.
„În urmă cu 8-9 ani erau unii care pledau pentru relaxarea politicii monetare ca să sprijinim economia, în condițiile în care noi nu știam cum să obținem finanțare externă. Și acum se pare: „Dacă am stabili niște ținte de deficit pentru anii următori, se poate umbla la rata de politică monetară”. Astea sunt naivități”, spune președintele Consiliului Fiscal.
Tinerii nu mai au răbdare
„Eu cred că dacă mai trecem printr-o criză ne vom confrunta cu un exod accentuat de oameni. Tinerii nu mai au răbdare. Nu mai au răbdare nici bătrânii care spun: „Vrem să trăim mai bine”. Tinerii vor spune: „Domnule, eu vreau să trăiesc mai bine și nu-s obligat să trăiesc în România lui Ceaușescu. Pot să mă duc să trăiesc în alt stat membru”. Vedeți ce implicații? Nu numai consolidare bugetară și cu asta basta. Consecințele pot fi dramatice”, afirmă el.
În Europa, spune Dăianu, unii au politici demografice.
„Ca să ai politică demografică, cum încearcă unii prin natalitate, prin susținerea familiei... păi, nu trebuie să ai resurse bugetare? Vedeți, consolidarea asta bugetară nu este numai să am deficite mai mici ca să nu mă penalizeze piețele. Înseamnă să am resurse bugetare mai multe pentru a putea să finanțez mai bine educația, sănătatea, pentru a sprijini familia, pentru a mări natalitatea, dacă se poate, pentru a apăra țara mai bine”, a mai arătat Dăianu.
• Să ne batem împotriva populismului, demagogiei și extremismului. Doamne ferește ca oamenii să-și piardă încrederea în democrație.
El consideră că bugetul rămâne o mare problemă nerezolvată.
Conform unei prezentări a acestuia, o eșalonare pe 4 ani a creșterii cu 40% a punctului de pensie, deficitul în 2020 ar fi 4-4,1% din PIB și în 2021 ar fi 4,2%. Cu alte măsuri ne-am putea apropia de ținta de 3,6% în 2020.
Recalcularea pensiilor din 2022 ar adăuga însă 1% din PIB la deficit. Deci ar fi nevoie de alte măsuri compensatorii necesare.
0
3
