​Prima varianta a taxei bancare introdusă prin OUG 114 a speriat băncile (apoi a fost modificată printr-o altă ordonanță, iar în 2020 a fost eliminată). Emil Bituleanu, director general la Libra Internet Bank, susține că la introducerea taxei (prima variantă) a făcut ceea ce s-au apucat să facă și concurenții: bugete cu tăierea creditării și a investițiilor.

Emil Bituleanu (stânga)Foto: Hotnews

„În cazul Libra, taxa asta era uriașă. Am făcut 10 bugete în perioada ianuarie – martie (2019 n.r.). Am tăiat creditarea la jumătate, am vrut să scoatem depozitele din bancă că aveam o taxă pe active. Am redus dobânzile la depozite să se ducă unde vor și am tăiat complet investițiile în tehnologie. Pare deștept să tăi creditarea, să reduci investițiile în tehnologie?”, spune el.

Asta făceau toți, vă garantez. Am verificat și cu alții. Efectele ar fi fost devastatoare.

De asemenea, spune Bituleanu, a mai făcut un lucru: a mai mărit costurile la credite. Este vorba de creditele aflate în derulare.

„Am vorbit cu clienții: „Trebuie să împărțim”. Cine a vrut, evident, că nu poți... (să modifici n.r.). Trebuie să semnezi un act adițional. Am explicat: „Noi nu putem să mai susținem activitatea voastră la condițiile astea de cost. Hai să ne înțelegem. Plătim noi jumate, voi jumate? Noi 75%, voi 25%”. Pierdere de timp, clienți nervoși, noi nervoși”, își amintește el.

Unii au acceptat, spune Bituleanu.

„Clienții vechi chiar au acceptat. Am semnat un act adițional cu promisiunea că în momentul în care scade taxa revenim. Am scris în contract că revenim”, afirmă directorul general al Libra Internet Bank.

Sunt clienți care văd în bancă un partener pe termen lung: „Adică eu dacă am nevoie de tine, sunt sigur că o să-mi găsești o soluție” (a gândit clientul). Negocierea a fost onestă.

Au fost și clienți care au refuzat să semneze.