Financial Times: ​Hotărârea Curții Constituționale încurcă planurile lui Iohannis privind alegerile anticipate ● Bursele au avut cea mai proastă zi din ultimii doi ani ● Le Soir: Coronavirus: Franța se pregătește pentru o "epidemie" ● The Irish Times: Europa de Est se confruntă cu o criză demografică pe care și-a făcut-o cu mâna ei ● Știri pe scurt.

HotNews.roFoto: Hotnews

Financial Times: ​Hotărârea Curții Constituționale încurcă planurile lui Iohannis privind alegerile anticipate

Curtea Constituțională a României i-a impus președintelui Klaus Iohannis prin decizia de luni să desemneze un nou prim ministru, hotărâre care prelungește agitația politică din țară și reduce riscul alegerilor anticipate.

Decizia judecătorească a venit după ce guvernul de centru al lui Ludovic Orban a fost demis în această lună de opoziția social-democrată printr-o moțiune de cenzură. În urma discuțiilor, domnul Iohannis l-a desemnat din nou pe domnul Orban, care face parte din același partid național-liberal, pentru funcția de premier, acesta venind cu o propunere de Guvern format din aceiași miniștri.

Numirea a fost făcută pentru a-i determina pe social-democrați să-l respingă din nou pe domnul Orban, ceea ce ar fi fost un factor declanșator pentru alegerile anticipate, potrivit Constituției României. Analiștii spun că dl Iohannis și dl Orban doresc alegeri anticipate într-un moment în care sondajele sugerează că susținerea partidului lor este cea mai ridicată din ultimii ani.

Cu toate acestea PSD (partidul aflat în opoziție) a boicotat ședința parlamentară și a formulat o întrebare Curții Constituționale pentru a vedea dacă dl. Iohannis avea dreptul de a-l nominaliza iar pe domnul Orban. Vorbind luni, domnul Orban a declarat că instanța constituțională a arătat un „partizanat evident în numele social-democraților” și a spus că decizia echivalează cu o tăiere a puterii prezidențiale.

Domnul Iohannis a spus: „Social-democrații au produs o nouă criză prin intermediul Curții Constituționale. . . Este un partid obsedat de putere”. Marcel Ciolacu, liderul PSD, a declarat despre decizia instanței: „Democrația funcționează în continuare în România”.

Hotărârea înseamnă că România va avea parte de o altă nominalizare - a cincea în patru ani. Analiștii spun că noi alegeri ar putea aduce mai multă stabilitate: sondajele cotează sprijinul PNL-ulului condus de domnul Orban la aproximativ 47 la sută, în timp ce susținerea PSD este la un nivel istoric de aproximativ 20 la sută.

Domnul Orban a devenit premier în noiembrie anul trecut, el încercând să liniștească UE și investitorii străini asumându-și menținerea sub control a cheltuielilor publice și anularea tăierilor de taxe și a creșterilor salariale și de pensii planificate de social-democrați.

El a încercat, de asemenea, să restabilească încrederea Bruxelles-ului în București, după ani de relații înfrânate cauzate de tentativele de reforme în justiție.

Analiștii spun că o perioadă de negocieri politice extinse și de incertitudine ar afecta capacitatea României de a se ocupa eficient problemele precum bugetul și deficitul fiscal în creștere.

Alte articole din FT:

Bursele au avut cea mai proastă zi din ultimii doi ani

Bursele globale au avut cea mai grea zi din ultimii doi ani, indicele de referință S&P 500 scăzând cu 3,4% (și ștergând astfel câștigurile de pe parcursul anului), iar indicele FTSE All-World coborând cu 3%.

Investitorii s-au agățat de siguranța oferită de titlurile datoriei guvernamentale, împingând randamentul obligațiunilor americane cu 10,2 puncte de bază până la 1,369%, existând așteptări că Rezerva Federală va fi motivată să taie ratele dobânzilor în aprilie.

Piețele din energie și transporturi au înregistrat și ele un recul, American Airlines, Delta și FedEx scăzând cu peste 5%, în timp ce indicele KBW al băncilor americane a scăzut cu 3,6%. Președintele Donald Trump a reacționat spunând că coronavirusul a fost „ținut foarte bine sub control în SUA”, adăugând: „Bursa începând să arate foarte bine pentru mine!”

Mai devreme, bursele europene au dus la scăderea impactului virusului asupra economiei globale. Bursa din Marea Britanie au avut cea mai proastă zi timp de cinci ani, iar indicele MIB din Italia a scăzut cu 5,4% în cea mai mare cădere din 2016.

"Aceasta nu mai este doar o problemă a Asiei", a declarat Robert Carnell, economistul principal Asia-Pacific la ING. În Europa, Stoxx 600 la nivel continental a scăzut cu 3,8%, în timp ce FTSE 100 din Marea Britanie a scăzut cu 3,3%. Companiile aeriene și operatorii de turism au fost puternic afectați, acțiunile EasyJet au scăzut cu 17%, iar Ryanair a scăzut cu 13%.

Au urmat căderi puternice în Asia, unde indicele Kospi din Seul a scăzut cu 3,9%, cea mai proastă zi de la sfârșitul anului 2018.

Tulburările de pe piață au apărut după apariția de noi dovezi că virusul se răspândește la nivel global. Italia a impus carantină în cel puțin 10 orașe în weekend în efortul de a controla cel mai mare focar de virus în afara Asiei, cu 229 de infecții confirmate și șase decese.

Autoritățile sud-coreene au raportat 231 de cazuri noi de virus, ceea ce a adus numărul total de infecții la 833. Guvernul a adăugat că a pus 7.000 de militari în carantină, după ce 11 au reacționat pozitiv la testele pentru virus.

Iranul a confirmat 12 decese și 61 de cazuri de coronavirus, o creștere puternică de la cele opt decese și 43 de pacienți infectați, raportați cu o zi în urmă. Turcia și-a închis granițele cu Iranul, în timp ce Irakul, Afganistanul, Armenia și Pakistanul au impus restricții la trecerea frontierei și la comerțul extern.

Prețul petrolului Brent a scăzut cu 4% la 56,19 dolari barilul. Aurul a câștigat 1%, urcand la 1.659,57 dolari pe uncie. Asta în timp ce indicele Cboe Vix care măsoară volatilitatea capitalurilor din SUA - cunoscută drept „contorul fricii” de pe Wall Street a urcat la 25, cel mai înalt nivel din ianuarie anul trecut.

Le Soir: Coronavirus: Franța se pregătește pentru o "epidemie"

Țările învecinate cu Italia, Franța, Elveția și Austria urmăresc cu atenție, fără a intra în panică, evoluția situației de sănătate în peninsulă, unde au fost înregistrate peste 130 de cazuri de coronavirus și unde unsprezece orașe au fost plasate în carantină.

Franța se pregătește pentru o posibilă "epidemie" a noului coronavirus, a declarat ministrul francez al Sănătății, Olivier Véran, într-un interviu acordat ziarului "Parisien Dimanche", estimând ca "foarte probabilă" posibilitatea apariției de noi cazuri în Franța.

"O epidemie? Ne pregătim pentru acest lucru", a spus el, referindu-se în special la "creșterea numărului de laboratoare echipate cu teste de diagnosticare pentru a ajunge la o capacitate de câteva mii de analize pe zi și pe întreg teritoriul, faţă de 400 la ora actuală". El urma să organizeze o informare de presă asupra coronavirusului duminică seară, a declarat pentru AFP serviciul de presă al ministerului.

În ceea ce privește transportul, "Air France operează în mod normal toate zborurile sale către și dinspre Italia", a declarat, duminică, un purtător de cuvânt al companiei aeriene pentru AFP. La rândul său, SNCF (transportul feroviar) difuzează mesaje în marile gări franceze, făcând apel la călători să contacteze un număr de urgență în caz de boală, deşi încă nu a implementat niciun dispozitiv specific pe tema Italia, potrivit unui purtător de cuvânt.

Venită din Milano pentru a participa la Carnavalul de la Nisa (sudul Franţei) şi aflată în gară, Beatrice, în vârstă de 30 de ani, a explicat duminică dimineață pentru la AFP că nu a fost supusă "niciunui control" în timpul călătoriei.

La rândul său, Prefectura aeroporturilor indică faptul că "nu există măsuri specifice, rămânem pe sistemul existent" pentru aeroporturile din Paris: la Roissy-Charles de Gaulle, distribuirea de afișe pentru călătorii veniţi din Italia și prezența echipelor medicale care să informeze, să asigure și chiar să ia temperatura pasagerilor care doresc acest lucru.

Cu toate acestea, la Orly nu este planificată instalarea niciunui dispozitiv specific, dar nici nu există zboruri directe către Italia.(RADOR)

The Irish Times: Europa de Est se confruntă cu o criză demografică pe care și-a făcut-o cu mâna ei

Etno-naționalismul prevalează și teama de dispariția națiunii e puternică.

Într-un articol recent, jurnalistul și expertul în Balcani Tim Judah atrăgea atenția asupra unor prognoze demografice tulburătoare. Până în 2050, cu 22% mai puțini locuitori, Croația va fi o țară săracă de bătrâni, cu nimeni care să-i întrețină, prezice el.

Dacă poate fi o consolare, Croația nu e singura țară aflată în această situație gravă. Astăzi peste 20 de milioane de oameni, adică 4% din locuitorii UE, provin dintr-un alt stat membru, iar procentul continuă să crească. În următoarele câteva decenii Bulgaria va pierde cam 39% din populație, urmată de România cu 30% și Polonia cu 15%. Din afara UE, Bosnia și Herțegovina și Serbia vor pierde cam o treime din populație, iar Albania va pierde 18%.

Depopularea e departe de a fi vreun fenomen nou în Balcani, de la emigrația în masă în SUA la începutul secolului 19 și până la cazul „gastarbeiter” (muncitorii invitați), când sute de mii de oameni au părăsit Iugoslavia pentru a lucra în Germania și alte state vest-europene la sfârșitul anilor '60 și în anii '70, salvând astfel economia iugoslavă.

Deși mulți nu s-au mai întors vreodată, la acea vreme echilibrul era menținut de o rată ridicată a natalității. Situație care acum s-a schimbat, iar cu războaiele din fosta Iugoslavie din anii '90 Croația a pierdut peste 300.000 de locuitori - victime ale războiului, refugiați și emigranți. În fine, ultimul val de migrație spre Vest a făcut ca populația să scadă sub patru milioane.

Dar cel mai nou val de migrație intra-europeană e diferit de anterioarele. Acum, pentru prima oară în istorie, această parte a Europei cunoaște un exod al creierelor autentic. Cei plecați anterior erau muncitori necalificați, dar acum ei sunt cei mai calificați; de la temutul „instalator polonez” care a băgat spaima în Franța acum câțiva ani până la electricieni, tehnicieni și diverși experți în IT.

Nu mai puțin de 32% din acești cetățeni UE mobili (acesta e termenul împământenit) au o diplomă universitară. O asemenea proporție este fără precedent și între timp bulgarii și românii aproape au rămas fără medici și asistente medicale specializați. Problema e de o asemenea magnitudine încât un fost ministru român propusese o lege împotriva emigrației pentru a o limita la maxim cinci ani.

Mai mult, tinerii de azi nu mai pleacă singuri, ci-și iau și familia cu ei; un indiciu clar al intenției lor de a nu se mai întoarce. Până și motivele lor s-au schimbat: conform diverselor cercetări și sondaje efectuate, motivele plecării nu mai sunt acum exclusiv economice, ci și sociale, cum ar fi corupția, nedreptatea și lipsa speranței privind un viitor mai bun.

Dacă Vestul își compensează măcar o parte a penuriei de forță de muncă prin imigrație, iar Polonia, de exemplu, primește mulți ucraineni, țările mici din Est au o problemă. Aici, etno-naționalismul prevalează și teama de dispariția națiunii e puternică.

Pentru aceia pentru care 1989 a marcat și constituirea unui stat omogen din punct de vedere etnic, imigranții din afara Europei nu reprezintă o opțiune. Din contră, ideea restricționării imigrației nu este nicidecum izolată: aproximativ jumătate din unguri și polonezi doresc acest lucru, arată Stephen Holmes și Ivan Krastev în cartea lor recentă, „The Light that Failed” [„Lumina care s-a stins”].

Patriotism

Până acum strategiile naționale au dat greș, întrucât guverne naționaliste sprijinite deopotrivă de Biserica Catolică și de Biserica Ortodoxă continuă să facă apel la patriotismul populației în loc să-i asigure acele nevoi elementare care i-ar ține pe cei tineri, pe cei educați și familiile lor în țară, cum ar fi locurile de muncă și împrumuturile pentru locuințe.

În cele din urmă, nu e greu să-ți dai seama: oamenii ar rămâne în țară dacă ar putea să întrevadă un viitor pentru ei și copiii lor. Însă acesta e ultimul lucru pe care guvernele îl asigură. Din contră, minciunile și falsele lor promisiuni alimentează neîncrederea în elitele politice - lucru care devine la rândul său încă un motiv de a emigra.

În fața scăderii ratelor natalității, reforme precum cele din Finlanda, unde luna aceasta ministrul sănătății și afacerilor sociale Aino-Kaisa Pekonen a anunțat introducerea concediului parental de șapte luni plătit egal pentru ambii părinți, vor fi cu siguranță eficiente.

Însă, pentru Europa de Est, ele nu sunt realiste. În Croația guvernul a înființat recent un nou minister al demografiei, politicii sociale și tineretului pentru a se ocupa de acestă criză. Dar chiar și dacă un asemenea minister ar putea veni cu un set de inițiative care într-adevăr să conteze, bani pentru implementarea lor nu vor exista.

Un europarlamentar croat a devenit în decembrie noul vicepreședinte al Comisiei Europene pentru democrație și demografie. Dubravka Šuica, fost primar al orașului Dubrovnik, nu este cunoscută pentru contribuțiile ei în nici unul dintre domeniile pentru care este acum responsabilă. Va trece ceva timp până când ea și Comisia Europeană vor sesiza revoluția demografică ce se desfășoară acum în Europa.(RADOR)

Știri pe scurt:

  • Epidemia de coronavirus rămâne principalul subiect urmărit de presa internaţională, în contextul în care China înregistrează o scădere a ratei de îmbolnăviri însă ţări precum Italia şi Iranul raportează o înmulţire rapidă a cazurilor. În Italia, numărul deceselor cauzate de coronavirus a ajuns la 7, bilanţul anunţat de autorităţi indicând peste 210 cazuri de îmbolnăvire, dintre care cel puţin 160 doar în regiunea Lombardia, transmite agenţia Ansa. Toate școlile din regiunile Veneto, Lombardia și Piemont, de toate tipurile și nivelurile, vor fi închise până la 1 martie, scrie Euronews. „Coronavirusul testează graniţele deschise ale Europei”, opinează The New York Times iar The Washington Post merge pe aceeaşi idee, comentând că „Milano, cel mai apropiat oraş de focar, este al doilea cel mai aglomerat aeroport al ţării. Dacă virusul se extinde în Italia, ţările europene vecine vor fi nevoite să dea înapoi de la idealul graniţelor deschise, în numele securităţii. Altfel, coronavirusul va apărea altundeva pe continent, aşa cum a făcut în Italia: fără niciun avertisment”, atenţionează Washington Post. Europa este „preocupată” din cauza răspândirii coronavirusului în Italia şi este pregătită să ajute autoritățile italiene, scrie La Repubblica. La cererea guvernului de la Roma, Comisia Europeană va putea coordona sosirea medicilor, laboratoarelor, experților și medicamentelor din alte țări ale UE. Începând de marţi la Bruxelles, o misiune comună a Centrului European pentru Boli (ECDC) și a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) va urmări îndeaproape evoluţia focarelor din Italia. Deja ECDC a ridicat nivelul de risc al virusului COVID-19 de la scăzut, la „moderat spre mare”, mai arată La Repubblica. În acest context, Comisia Europeană a anunţat că a alocat un fond suplimentar de peste 230 de milioane de euro pentru a contribui la lupta internaţională împotriva răspândirii coronavirusului, notează La Libre Belgique. Comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, a precizat că din această sumă, „114 milioane vor fi plătite OMS în cadrul apelului său pentru o stare de pregătire globală, 15 vor merge la ţări partenere din Africa pentru a le întări rezilienţa şi planurile de pregătire, 100 vor finanţa cercetarea pentru vaccinuri şi tratamente. În sfârşit, trei milioane vor susţine eforturile statelor membre de furnizare de echipamente de protecţie Chinei şi de repatriere a cetăţenilor lor”, precizează La Libre Belgique. Bursele mondiale scad din nou, din cauza coronavirusului, titrează La Tribune din Franţa şi precizează că „Niciunul din marii indici bursieri europeni nu scapă de îngrijorările legate de extinderea epidemiei de coronavirus în afara Chinei, care ameninţă economia mondială. Sectoarele auto, al materiilor prime, al turismului şi al luxului, mai sensibile la încetinirea economică, au scăzut cel mai mult”. Şi Iranul înregistrează o creştere rapidă a numărului de îmbolnăviri cu coronavirus. Autorităţile de la Teheran neagă că numărul deceselor ar fi ajuns la 50 doar în oraşul Qom, aşa cum a afirmat un parlamentar reformist, şi susţin că doar 12 persoane şi-au pierdut viaţa din cauza coronavirusului, informează The Guardian. „Numărul deceselor comparat cu numărul îmbolnăvirilor confirmate este mai ridicat în Iran decât în orice altă ţară, inclusiv China şi Coreea de Sud. Autorităţile din Afganistan, Bahrain, Kuwait şi Irak au raportat primele cazuri de îmbolnăviri, în toate acestea fiind vorba de persoane care au venit din Iran, comentează The Guardian.
  • Iranul este în atenţia presei internaţionale şi din prisma acordului nuclear semnat în 2015, în contextul în care miercuri, reprezentanţi din China, Rusia, Franţa, Germania şi Marea Britanie se vor întâlni la Viena cu oficiali de la Teheran pentru a discuta despre continuarea acordului. Cele cinci ţări „vor încerca să convingă Iranul să revină la termenii acordului, după ce Teheranul s-a îndepărtat de prevederile documentului în semn de protest faţă de retragerea SUA şi reimpunerea de sancţiuni, aminteşte Reuters. Franța, Germania şi Marea Britanie au acuzat Iranul în ianuarie că încalcă termenii acordului şi au cerut activarea mecanismului de soluţionare a disputelor, care ar putea duce la impunerea de noi sancţiuni.
  • Tot din spaţiul Orientului Mijlociu, presa urmăreşte situaţia din Siria, cu accent pe criza de la Idlib. Ziarul turc Milliyet face un tablou al conflictului din această regiune, arătând că „Pe teren există, pe lângă ţările care au desfăşurat militari, şi numeroşi actori armaţi extra-statali, precum Armata Naţională Siriană, gruparea Tahrir al-Sham din Idlib şi alte organizaţii jihadiste, miliţii iraniene. În plus, regiunea s-a transformat într-un laborator al serviciilor secrete din toate ţările. Adică particularitatea zonei este că fiecare actor provocator poate recurge la orice tip de provocare iar ţările se războiesc de fapt prin interpuşi”, notează Milliyet. Situaţia de la Idlib va fi analizată pe 5 martie de preşedintele Turciei cu omologii din Franţa şi Rusia şi cu cancelarul Germaniei, aminteşte El Periodico din Spania. Ankara avertizează că „o contraofensivă turcă împotriva lui Assad în Idlib este o chestiune de zile” însă deocamdată nu pune în aplicare ameninţarea. Turcia „nu doreşte să-și piardă relația bună cu Rusia iar un război pe scară largă în Idlib ar provoca o altă sosire masivă de refugiați în Turcia, lucru pe care Erdogan nu și-l dorește și nici nu și-l poate permite”, comentează El Periodico.
  • Presa internaţională urmăreşte şi turneul preşedintelui american în India, prima vizită oficială pe care Donald Trump o face în această ţară, dar şi programul comun cu premierul Narendra Modi. Într-un articol publicat sub titlul „Namaste Trump” (Salut Trump), The Guardian comentează că vizita preşedintelui american a fost „o platformă pe care cei doi lideri şi-au afişat relaţia de prietenie entuziastă”. A fost un schimb „exuberant de complimente” însă „nu este de aşteptat nimic semnificativ de pe urma vizitei de 36 de ore a lui Trump în ceea ce priveşte posibile acorduri între SUA şi India, negocierile privind un acord comercial bătând pasul pe loc”, notează The Guardian.(RADOR)