Bancherii aflați la vârful marilor jucători naționali stau pregătiți pentru situația în care Statul va decide să modifice sau chiar să renunțe la programul Prima Casă, adaptându-și produsele proprii pentru a-l putea înlocui pe cel guvernamental. ” Încercăm de câțiva ani să ducem produsul nostru standard către tânăra generație, la cei sub 30 de ani. Vrem să fim pregătiți pentru cazul în care acest program se va schimba și să ne putem adresa în continuare celor care nu își permit un avans prea mare. Avansul nu va fi 5% dar poate 7-8 sau 10%”, spune Dana Dima, vicepreședintele pe retail al BCR într-o discuție cu reporterul HotNews.ro.

Dana Dima (Demetrian)Foto: Hotnews

În acest moment, singurul motiv pentru care tinerii încă se îndreaptă spre Prima Casă este nivelul redus al avansului solicitat la programul lansat de Guvern în toamna lui 2009. ”Avansul minim este de 5%, dar chiar și așa, clienții preferă să achite un avans de 9-10%, conștienți că un avans mai consistent reduce efortul pe termen lung al plății ratelor”, explică Dana Dima. BCR are și un produs propriu denumit ”Casa mea” unde, cu toate că avansul minim solicitat este de 15%, clienții preferă să plătească în medie un avans de 27% din valoarea creditului, spun reprezentanții BCR.

Media de vârstă a solicitantului de credit ipotecar de la BCR este în jur de 33 de ani, cu diferențe între cel care aplică pentru Casa Mea (35-36 ani) și cel care solicită Prima Casă (30-31 de ani). ”Asistăm la orientarea tinerilor spre Prima Casă, ei fiind la început de drum. Acum cinci ani media portofoliului era undeva la 40 de ani, însă trebuie amintit faptul că atunci programul guvernamental avea doar 4 ani de când funcționa”, mai spune șefa retailului din BCR.

Oficialii băncii mai spun că cele două produse - Prima Casă și Casa Mea - nu se canibalizează reciproc, marea diferență dintre ele fiind în principal cea legată de avans. Cei care nu-și permit un avans de minim 15% evident că se orientează spre Prima Casă. ”Din 10 solicitanți de credite ipotecare, 6 preferă produsul nostru standard, iar ceilalți optează pentru Prima Casă. Acum 5 ani raportul era invers”, spune Dana Dima.

Întrebată despre ce preferă clienții - dobânzi fixe sau variabile, șefa retailului din BCR spune mândră că lumea a început să înțeleagă diferența dintre dobânzile fixe și cele variabile. ”Când am lansat creditele imobiliare cu dobândă fixă, ne-a fost foarte greu să concurăm cu nivelurile dobânzilor variabile din piață. Eram conștienți că pe termen scurt urma să pierdem cotă de piață, dar pe termen lung construiam o relație mai durabilă cu clienții și prin urmare am sacrificat temporar cota de piață în favoarea unei relații mai durabile cu clienții. Și s-a dovedit că pariul nostru a fost câștigător”, mai spune Dana Dima. În prezent, BCR are 95% din credite pe dobândă fixă la produsul standard, iar un client din 3 a optat pentru dobânda fixă pe 10 ani. ”Ne-a ajutat și trainingul făcut consilierilor din front-office și programele de educație financiară derulate, iar oamenii au început să înțeleagă cum e cu dobânzile astea fixe și variabile”, mai explică Dima.

Din punct de vedere al îndatorării clienților, vicepreședintele BCR e liniștită: ”Noi am avut întotdeauna un grad de îndatorare pe portofoliu, în medie, mai mic cu circa 20 de puncte procentuale față de nivelul maxim. Iar neperformanța creditelor acordate după 2012, de când am introdus creditele în lei și dobânda fixă, este 0,1%, inclusiv Prima Casă”.

Cei care solicită un împrumut ipotecar la BCR au un salariu mediu de 5.500 RON, cu mici diferențe între Casa Mea și Prima Casă. ”Doritorii de Prima Casă au în medie un venit de 4.000-4.200 de lei, în vreme ce aplicanții pentru Casa Mea au în medie un salariu de 6.300 de lei”, mai spune vicepreședintele BCR. Cât despre suma medie solicitată pentru un credit ipotecar, aceasta e de 117.000 de lei, valabilă și pentru Prima Casă și pentru Casa Mea.

Vicepreședinta BCR spune că deocamdată piața imobiliară nu dă semne de supraîncălzire, nici chiar la Cluj, unde prețurile le depășesc pe cele din Capitală. ”Clujul a crescut în fiecare trimestru cu peste 1% (1,5- 1,7% mai exact, față de București la care în prima parte a anului am văzut o ușoară scădere, urmată de o creștere de 1,5%). Nu aș spune că asistăm la formarea unei bule imobiliare, noi fiind foarte atenți la asemenea evoluții. Politica de risc ne obligă să ne uităm nu doar la scoringul clientului, ci și la lichiditatea pieței din orașe. Deocamdată nu se constată vreun blocaj, ci vedem că multă lume din Transilvania se strânge în jurul Clujului. Este o migrație de populație și de competențe. Această concentrare poate duce la un blocaj dacă și numai dacă ar exista și un blocaj financiar, dar pe segmentul de real estate nimic nu îmi spune în acest moment că se petrece ceva care ar putea să genereze un asemenea blocaj”, spune Dana Dima.

De asemenea, românii preferă să nu se mai împrumute pe perioada maximă admisă a creditului, ci își drămuiesc mai bine efortul financiar. ”Maturitatea creditului e în medie cu 5 ani mai mică decât perioada maximă. Depinde de perioada de viață în care clientul accesează împrumutul. Cei de peste 45 de ani, care vizează de regulă o locuință mai mare întrucât și familia a devenit mai numeroasă, solicită prin urmare și un credit mai mare. Dar achită în general un avans mai mare și reduc din perioada creditului. Cei tineri care au nevoie de două camere, încearcă să se încadreze la o sumă mai mică și observăm din relația cu ei că nu vor să se îndatoreze până la bătrânețe”, explică șefa retailului din BCR.

Întrebată cum a evoluat piața creditului ipotecar anul trecut, Dana Dima spune: Cu plusuri și cu minusuri. ”E dificil să compare doar 2019 față de 2018 pentru că anul trecut a fost unul atipic. Din punctul meu de vedere, o analiză corectă ar trebui să aibă în vedere pe cel puțin 3 ani. Pentru că într-o astfel de piață un an e insuficient pentru a-ți da seama dacă discuți de o tendință sau despre factori conjuncturali. Un an nu e suficient întotdeauna deoarece anul trecut s-au întâmplat destul de multe lucruri din perspectiva reglementărilor și al proiectelor legislative. Au fost diverse perioade de impact iar în piața imobiliară perioadele de impact afectează natural sezonalitatea!”, crede Dana Dima.

O locuință se cumpără greu în iarnă, ea în general se cumpără primăvara sau vara și dacă modificările au survenit în perioadele respective au impactat fără să vrem sezonalitatea naturală a solicitărilor. Din acest motiv, dacă mă uit la 2019 față de 2018, observăm o scădere a producției noi de credite, nu neapărat a soldului. În 2019 față de 2018 producția nouă a fost undeva mai mică cu 15 -20%, dar comparativ cu 2017 suntem la plus 40%. Asta și pentru că la începutul anului trecut am avut noile reglementări privind gradul de îndatorare și apoi noile decizii legislative care au afectat cererile de Prima Casă în prima perioadă a anului. Noi, în general, în primul trimestru sau în al doilea trimestru terminam deja fondurile Prima Casă, lucru care nu a fost vizibil și în 2019. Ele s-au distribuit ulterior în a doua parte a anului, concentrându-se mai ales pe lunile noiembrie și decembrie. Cu alte cuvinte, 2019 a fost un an complet atipic pentru Prima Casă. Pe scurt, nu stăm nici mai bine nici mai rău. Nu am observat schimbări majore și, citind analizele imobiliare disponibile, constat că și cei din Real Estate confirmă această tendință uneori cu plus, alteori cu minus ”, mai spune Dana Dima.

Reamintim că guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus în repetate rânduri că programul Prima Casă ar trebui re-desenat pentru a avea o mai puternică amprentă socială. El a afirmat luna trecută că acest program a avut un rol pozitiv atunci când a fost lansat, dar acum nu mai merge în varianta ”în care oricine apelează la Prima Casă, chiar dacă nu-i prima casă”.

Guvernatorul BNR a precizat că o eventuală decizie privind evoluția viitoare a programului Prima Casă este una politică, zonă în care Banca Centrală nu are niciun fel de atribuție.

Săptămâna trecută, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a anunțat lansarea Programului Prima Casă 2020, ca urmare a primirii, din partea Ministerului Finanțelor Publice, a acordului de distribuire pentru suma de 1,98 miliarde lei din plafonul total de 2 miliarde lei, alocat pentru anul 2020. Programul Prima Casă 2020 beneficiază de aceleași condiții de garantare din partea statului român, în favoarea finanțărilor acordate de către cele 14 bănci participante.

La finalul anului 2019, Programul Prima Casa inregistra peste 260.000 de garanții și promisiuni de garantare, acordate pentru achiziționarea sau construcția de locuințe, pe întreg teritoriul României.

Strategia guvernamentală a Programului Prima Casă are in vedere reducerea graduală a intervenției statului în procesul de creditare ipotecară prin garantare, în contextul dezvoltării pieței creditului ipotecar și a creșterii accesului populației la produsele standard ale băncilor.

BCR va acorda credite de peste 1,3 miliarde de lei, ca urmare a plafonului de 600 milioane de lei primit în cadrul ediției de anul acesta a programului Prima Casă, reprezentând 30% din plafonul total al garanțiilor care pot fi emise de către băncile românești prin acest program.