Financial Times: Coronavirusul și munca de acasă. Blocajele aduse de coronavirusul din China fac un studiu de caz fascinant asupra muncii la distanță la scară globală ● Şeful comerţului din UE crede că este pe cale să ajungă la un "mini-acord" cu SUA ● Kathimerini: A fost confirmat primul caz de coronavirus în Grecia. Este vorba despre o femeie de 38 de ani care a călătorit în nordul Italiei şi care nu are alte probleme de sănătate. ● Il Giornale: Cât va mai dura epidemia de coronavirus din Italia?

HotNews.roFoto: Hotnews

Financial Times: Coronavirusul și munca de acasă

Silicon Valley a fost încântat de ideea „muncii la distanță” de zeci de ani. Cu toate miliardele cheltuite pe sedii de către Apple, Google, Facebook și startup-urile care încearcă să-i imite, mulți ingineri software ar fi încântați să-și schimbe birourile cu o pereche decentă de căști care anulează zgomotul și să lucreze de oriunde.

Așa că, deși puțini ar admite, blocajele aduse de coronavirusul din China fac un studiu de caz fascinant asupra muncii la distanță la scară masivă. Milioane de oameni au fost nevoiți să lucreze de acasă săptămâni întregi, crescând vânzările de laptopuri și tablete second-hand în China și urcând aplicația DingTalk în topul celor mai descărcate din AppStore-ul chinez.

Vestea bună: o mare parte a tehnologiei care stă la baza muncii de la distanță, cum ar fi serviciul de videoconferință Zoom și aplicația de chat Slack, este matură și de încredere. Vestea proastă: nu toată această tehnologie vine cu un manual al utilizatorului. Acest lucru îi face pe oameni să-și dea seama dacă gluma lor slabă a fost luată drept ceva serios (și aici emoji-urile te pot ajuta) sau dacă este acceptabil să ai rufe vizibile în fundalul unui apel video cu colegii (nu este).

Vorbind cu lucrătorii îndepărtați experimentați atât în ​​marile companii, cât și în start-up-uri, care lucrează cu succes într-o „echipă distribuită” , câteva reguli tind să se contureze. În primul rând, amintiți-vă unde se află oamenii. Patrick McKenzie, dezvoltator și marketer de software în Tokyo, a lucrat pentru firma Stripe cu sediul în San Francisco timp de mai bine de trei ani. Întâlnirile online cu colegii aveau loc la 4 dimineața, ora din Tokyo. „Unul dintre cele mai importante aspecte legate de îmbunătățirea muncii la distanță este stabilirea normelor de comunicare pentru acesta”, spune McKenzie.

Menținerea motivației este un alt lucru important pentru managerii echipelor distribuite. Ryan Hoover, fondatorul Product Hunt, o companie cu 20 de angajați răspândiți în toată lumea, face în fiecare luni o video-conferință cu toți angajații. „Probabil cel mai mare beneficiu este să vadă fiecare chipul celuilalt”, spune el. „Deși este doar o jumătate de oră sau puțin peste, îi face pe oameni să realizeze că lucrează în echipă și adaugă o anumită personalitate tuturor. Din când în când vezi cum pisica celuilalt trece pe lângă ecran". Exprimarea acestei personalități funcționează numai dacă colegii tăi te pot vedea. Lucrătorii la distanță insistă ca toată lumea într-o întâlnire virtuală să își pornească camera.

La Stripe, mulți au investit în platforme de iluminat pentru desktop. „Nivelul tău de fericire la un video chat este destul de sensibil la modul în care te percep colegii de muncă”, spune McKenzie. „Iar lumina contează foarte mult.”

E drept, întâlnirile video provoacă și lucruri neplăcute: unii întârzie, alții stau îngrijorați că dacă nu iau parte la întâlnire ar putea rata momentul luării unor decizii importante. Pentru a rezolva acest lucru, unele start-up-uri recomandă angajaților să comunice mesajele importante online, prin Slack sau documente partajate, chiar dacă lucrează în același birou fizic.

Pentru Chris Herd, fondatorul FirstbaseHQ, un start-up care furnizează echipamente pentru lucrătorii la distanță, locurile de muncă asincrone - în care angajații se reunesc rar, dar iau decizii prin intermediul sistemelor de comunicații centralizate - sunt mai productive, permițând o concentrare mai bună și neîntreruptă: „Lucrul în birou poate fi în mare parte despre această satisfacție instantanee a disponibilității.”

O mulțime de manageri din China vor fi îngrijorați că productivitatea lor va scădea dacă personalul lor rămâne acasă. Dar pentru cei din Silicon Valley, munca la distanță este o îmbunătățire a vieții de birou. Dacă coronavirusul se continuă să se răspândească, este posibil ca mulți dintre noi să avem șansa să aflăm cine are dreptate.

Alte articole din FT:

Şeful comerţului din UE crede că este pe cale să ajungă la un "mini-acord" cu SUA

Principalul negociator pe tema comerţului din UE speră să ajungă la un "mini-acord" cu SUA, el căutând astfel să mai reducă din tensiunile transatlantice înainte ca Washingtonul să-şi continue planurile şi să majoreze taxele punitive vizând sectorul aviatic al Europei.

După ce, în această lună, Washingtonul şi-a mai redus din represaliile destinate Bruxelles-ului în urma îndelungatei dispute pe tema subvenţionării industriei aviatice, Phil Hogan a declarat pentru Financial Times că este optimist în privinţa progreselor înregistrate în cursul convorbirilor.

Statele Unite au anunţat că vor majora taxele impuse avioanelor produse în UE, dar au amânat aplicarea lor până la data de 18 martie, evitând totodată să impună şi taxele suplimentare care urmau să fie aplicate altor produse. Faptul că Washingtonul s-a abţinut deocamdată de la asemenea demersuri "a transmis un semnal pozitiv, asta însemnând că SUA doresc să lase fereastra deschisă şi altor posibilităţi", a declarat dl Hogan în interviu.

"Ne-au acordat 30 de zile răgaz în privinţa taxelor destinate produselor Airbus, ceea ce ne-a oferit posibilitatea să sperăm că vom ajunge la vreun acord", a mai spus el. "Poziţia noastră este mai bună comparativ cu cea de acum câteva săptămâni... Cu bunăvoinţă politică din partea ambelor părţi, vom putea face multe lucruri într-o perioadă scurtă de timp".

După ce, în decembrie, a ajuns la o "primă fază" de acord cu Beijingul, oprind astfel escaladarea unor ostilităţi comerciale între cele două puteri, preşedintele SUA, Donald Trump, acordă acum o mai mare atenţie relaţiilor du UE. Bruxelles-ul a avertizat că angajamentele asumate de chinezi în cadrul acordului ar putea încălca reglementările Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Trump a ameninţat de mai multe ori să sancţioneze exporturile auto din UE prin nişte taxe punitive pentru ca organizaţia să accepte un acord în termenii hotărâţi de el.

În schimb, UE a căutat să găsească un teren comun în privinţa unui program alternativ, iar acum speră ca preşedintele să se abţină de la a mai spori nişte tensiuni care ar putea zdruncina economia SUA într-un an electoral.

În ianuarie, la Davos, Trump s-a întâlnit cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, şi a spus că cele două părţi "vor discuta despre un mare acord comercial".

Începând din decembrie, de când a preluat funcţia de comisar european al comerţului, Hogan a fost de două ori în SUA, dând astfel semne că doreşte să ajungă la un acord. El a spus că un acord între UE şi SUA ar putea relansa eforturile vizând reducerea taxelor impuse produselor industriale, eliminarea birocraţiei în privinţa comerţului cu produse alimentare şi o colaborare vizând dezvoltarea unor standarde internaţionale destinate noilor tehnologiii. Dar el a mai spus că va acorda proritate "conţinutului, şi nu vitezei", subliniind totodată că organizaţia nu-şi va reduce standardele în privinţa siguranţei alimentelor sau a altor norme. "Nu vom renunţa la nişte reglementări pentru a permite vreo reducere a standardelor", a subliniat dl Hogan. Doresc să subliniez cât se poate de clar că Uniunea Europeană nu va face niciun compromis în privinţa standardelor de ordin alimentar, de ordin ecologic sau în privinţa locurilor de muncă. Am spus asta chiar din prima zi şi vom continua s-o repetăm".

Referindu-se la Regatul Unit, comisarul irlandez s-a declarat preocupat de faptul că Marea Britanie pare să se îndepărteze de declaraţia politică pe tema viitoarelor relaţii, nişte relaţii pe care Boris Johnson le-a convenit cu UE, anul trecut.

Marea Britanie a respins cererea UE de a menţine "o marjă de acţiune" în privinţa reglementărilor comune - parte-cheie a declaraţiei politice. Deşi a recunoscut că declaraţia politică nu implică niciun angajament din punct de vedere legal, dl Hogan a spus că ea a fost semnată "cu bună credinţă"."Pentru negocieri, ăsta ar fi un foarte prost început dacă Regatul Unit începe deja să arate clar că nu contează ceea ce e scris pe hârtie", a spus el. "Sunt dezamăgit să constat că vor să se delimiteze de unele dintre problemele pentru care deja au semnat în declaraţia politică".(RADOR)

Kathimerini: A fost confirmat primul caz de coronavirus în Grecia

Primul caz de coronavirus în Grecia a fost înregistrat miercuri, la Salonic. Este vorba despre o femeie de 38 de ani care a călătorit în nordul Italiei şi care nu are alte probleme de sănătate. În acest moment se realizează stabilirea persoanelor cu care aceasta a venit în contact, iar rudele au intrat deja în carantină voluntară. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii din Grecia a precizat că "boala rămâne moderată în majoritatea cazurilor" şi a subliniat că "trebuie respectate normele de igienă". El a mai spus că "cei care au călătorit în nordul Italiei vor trebui să fie atenţi şi dacă apar simptome să rămână acasă şi să comunice cu Autoritatea Naţională pentru Sănătate Publică".

De notat că măsurile extraordinare întreprinse de guvernul grec pentru combaterea răspândirii epidemiei de Covid-19 în interiorul ţării includ suspendarea funcţionării unor spaţii închise unde se adună mulţi oameni, de la şcoli şi companii până la teatre şi cinematografe, limitarea circulaţiei unor mijloace de transport în comun şi "rechiziţia" unor paturi de terapie intensivă ale unor spitale private şi ale unor hoteluri.

Concret, în cadrul planificării elaborate de guvern pentru posibilitatea apariţiei în Grecia a unui caz de coronavirus şi în condiţiile înmulţirii cazurilor suspectate de coronavirus ce sunt analizate zilnic în laboratoarele abilitate, guvernul grec a emis un Act cu Conţinut Legislativ cuprinzând măsurile de evitare şi de limitare a răspândirii virusului, care vor fi activate în funcţie de evoluţia epidemiei la nivel european, mondial sau naţional. (RADOR)

Il Giornale: Cât va dura epidemia de coronavirus din Italia?

Coronavirusul nu va părăsi foarte curând Italia. Experții vorbesc despre o convieţuire de „luni de zile”, chiar dacă e greu să se facă predicții privind durata epidemiei. ''Avem un număr de cazuri deloc mic", a declarat directorul Departamentului de Boli Infecțioase al Institutului de Sănătate, Giovanni Rezza, explicând că în Italia "s-a ajuns la a doua sau a treia generație de infectări". Cu toate acestea "principalul focar este circumscris, epicentrul epidemiei aflându-se aproape în întregime în zona Lodi, plus două focare mai mici în regiunea Veneto". Însă pentru moment, virusul nu se opreşte: „Ne așteptăm în continuare la o creștere a cazurilor, cel puţin până când măsurile luate vor avea efectele dorite”. Potrivit cotidianului La Repubblica, Guido Silvestri, șeful Departamentului Patologie al Universității Emory din Atlanta, este de părere că '' virusul Covid-19 va infecta în continuare multe persoane''.

Primăvara poate limita răspândirea virusului?

Un ajutor pentru oprirea virusului ar putea veni din partea primăverii. Potrivit lui Silvestri, este „posibil ca factorii genetici și / sau de mediu (de exemplu, temperatura mai ridicată) să poată limita cumva răspândirea Covid-19”. Fenomen care pare să se întâmple deja în țările din sud-estul Asiei și nu numai: "Mă gândesc la Indonezia, India, Thailanda, Bangladesh, Africa. Poate că temperatura joacă un rol în limitarea epidemiei". Și dacă răspândirea coronavirusului ar depinde și de factorii de mediu, în acest caz căldura primăverii l-ar putea atenua. Însă, specifică expertul, „momentan, acestea sunt doar speculații și, mai ales, trebuie prevenite noi infecții”. Prin urmare, pentru a înțelege tendința și durata epidemiei, trebuie să așteptăm. Între timp, singurul lucru de făcut este să încercăm să rupem lanțul infecțiilor, prin măsurile pe care le avem în prezent: diagnosticarea și carantina. De asemenea, aşa cum explică Silvestri în Repubblica, trebuie să lucrăm pentru a convieţui cu virusul: „Aici, pregătirea sistemului de sănătate pentru protejarea celor mai fragili va face diferența”.

''Am descoperit două mutaţii genetice interesante ale coronavirusului”, a anunţat Massimo Ciccozzi, epidemiolog la Universitatea Campus Bio-Medico din Roma, care explică că a studiat „mutațiile din genomul viral al coronavirusului pus la dispoziție de cercetătorii chinezi”. Astfel, oameni de ştiinţă au descoperit că virusul Covid-19 a devenit „mai contagios, dar mai puțin letal decât Sars”. Rata de letalitate este, de fapt, de 2,8%, față de cea de 9,8% a bolii care a circulat între anii 2002 și 2003. Activitatea specialiștilor nu se oprește însă aici: „Continuăm cercetările pentru a înțelege dacă au existat mutații ale virusului de la începutul epidemiei până astăzi și dacă se poate verifica o creștere a letalității". Posibilitatea apariţiei unor mutații ale virusului de la începutul epidemiei până astăzi este o altă variabilă care face dificilă prezicerea duratei epidemiei. Până în prezent, Organizația Mondială a Sănătății a exclus existenţa unor mutaţii substanțiale, însă „cu cât circulă mai mult, cu atât se înmulţeşte mai mult”.

De aceea, pentru moment, este greu să facem predicții privind durata epidemiei, însă experții par să fie de acord asupra unui fapt: nu va dura doar câteva săptămâni și va trebui să ne obișnuim să convieţuim cu virusul luni întregi. Câte? Deocamdată nu se poate spune.(RADOR)