Financial report Coronavirusul pune bancherii sub presiune. OCDE avertizează: creșterea globală s-ar putea înjumătăți. Speranțele spulberate ale migranților la granița greco-turcă

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 3 martie 2020, 4:03 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: OCDE avertizează că coronavirusul ar putea reduce la jumătate creșterea globală ● Les Echos: Coronavirusul pune bancherii și asigurătorii sub presiune ● La Libre Belgique: "Minciuni" - speranțele spulberate ale migranților blocați la granița greco-turcă ● Handelsblatt: Virusul întunecă perspectivele. Coronavirusul a infectat Dax: Indicele bursier german a continuat să slăbească ● Știri pe scurt.

Financial Times: OCDE avertizează că coronavirusul ar putea reduce la jumătate creșterea globală





Luni, Banca Mondială și FMI au confirmat că au alocat o rezervă financiară pentru „finanțarea de urgență” a unor state în bătălia cu tot mai răspânditul coronavirus, întrucât OECD a avertizat că focarul ar putea tăia la jumătate creșterea economiei globale în acest an. Prognoza sumbră a grupului de națiuni înstărite a dus la promisiuni venite din partea băncilor centrale și a altor instituții internaționale care încearcă astfel să limiteze daunele economice.

Într-o declarație comună, șefii FMI și ai Băncii Mondiale au declarat că au pregătite fonduri de urgență astfel încât nici o țară sau nici un sistem de sănătate să nu fie lipsit de sprijin financiar în combaterea virusului pe teritoriul lor.

Miniștrii de finanțe din grupul G7 al marilor economii intenționează să organizeze marți o conferință pentru a discuta despre impactul economic tot mai mare și posibilele politici prin care să răspundă acestor provocări.

OCDE a redus deja prognoza de creștere globală de la 2,9% la 2,4%, dar a adăugat că, dacă situația se prelungește sau se intensifică, ar putea reduce estimările de creștere la 1,5% pentru 2020. OECD definește creșterea în intensitate a coronavirusului printr-o răspândire „pe scară largă” în toată regiunea Asia-Pacific, Europa și America de Nord și a emis avertismentul, întrucât au fost raportate noi cazuri în întreaga lume iar numărul mortilor a continuat să crească.

Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a declarat luni după amiază că este „pregătită să ia măsuri adecvate și direcționate” pentru a aborda impactul economic al coronavirusului, semnalând o disponibilitate tot mai mare de intervenție.

"Focarul de coronavirus este în curs de dezvoltare rapidă, ceea ce creează riscuri pentru perspectivele economice și funcționarea piețelor financiare", a spus doamna Lagarde, care se confruntă cu primul ei test important de la preluarea președinției BCE în noiembrie. „Suntem pregătiți să luăm măsuri adecvate și direcționate, după cum este necesar și proporțional cu riscurile subiacente.”

Mișcarea BCE urmează declarații similare ale Rezervei Federale a SUA și a Băncii Japoniei, după ce piețele bursiere au suferit cea mai mare cădere de la criza financiară din 2008.

Banca Japoniei a declarat că „va oferi lichidități mari și va asigura stabilitatea pe piețele financiare”, în timp ce Banca Angliei a declarat că lucrează cu partenerii internaționali „pentru a se asigura că se vor lua toate măsurile necesare pentru protejarea stabilității financiare și monetare”. Doi reprezentanți ai Băncii Centrale Europene au declarat că sunt „vigilenți” și sunt pregătiți să acționeze, dacă este necesar.

OCDE a cerut guvernelor să acționeze „rapid și cu forță” pentru a combate efectele virusului, apelând la politici monetare și fiscale pentru a restabili încrederea. Acesta a declarat că guvernele ar trebui să se asigure mai întâi că există „sprijin fiscal suplimentar pentru serviciile de sănătate”, dar și că guvernele ar trebui să ajute gospodăriile și companiile ale căror venituri pot suferi o contracție, permițând companiilor de utilități să-și încaseze cu întârziere facturile.

„Rate ale dobânzilor de politică monetară mai mici și cheltuieli guvernamentale mai mari ar putea contribui la creșterea încrederii, ajutând astfel la recuperarea cererii”, spun oficialii OCDE. Aceștia admit însă că politicile economice nu pot compensa efectele imediate ale întreruperilor în business.

Producția globală a suferit cea mai puternică contracție în ultimii 10 ani, PMI Global Manufacturing JPMorgan a scăzut la 47,2 în februarie (de la 50,4 în ianuarie), fiind la cel mai jos nivel din 2009.

Căderea a fost determinată de scăderea activității din China la cel mai scăzut nivel din 2004, iar aproape jumătate din cele 31 de țări pentru care sunt disponibile datele din februarie - inclusiv Japonia, Germania, Franța, Italia și Coreea de Sud - au raportat, de asemenea, un recul al producției industriale. În SUA, un raport oficial avertizează asupra ”ravagiilor” economice făcute de coronavirus.

În ciuda apelurilor președintelui american Donald Trump pentru ca Fed să reducă ratele dobânzilor, observatorii apropiați nu cred că banca centrală va acționa imediat. Claudia Sahm, fostă șefă a secției de cercetare la Fed, și în prezent la Washington Center for Equitable Growth, a spus: „Nu văd de ce nu ar aștepta până săptămâna viitoare, pentru a se coordona cu celelalte bănci centrale. Au timp.”

În Europa, presiunea de a acționa a fost reiterată de Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie. El a spus: „Este timpul să declarăm că UE este gata să utilizeze toate opțiunile de politici disponibile, când și unde este nevoie, pentru a proteja creșterea în fața acestor riscuri. Este timpul pentru solidaritate, este timpul pentru a construi încredere, este timpul pentru a acționa. "

Les Echos: Coronavirusul pune bancherii și asigurătorii sub presiune




Bancherii și asigurătorii au motive să fie febrili. Sectorul financiar este printre principalele victime ale furtunii bursiere declanșate de răspândirea epidemiei de coronavirus în Europa.

În ultimele cinci sesiuni bursiere, inclusiv cea de luni, cotațiile băncilor au scăzut cu mai mult de 11%, în vreme ce indicele general al Bursei a coborât cu peste 8%. Deocamdată, finanțatorii au refuzat totuși să se alarmeze prea tare, spunând că e prea devreme pentru a vedea toate consecințele epidemiei asupra activității lor.

Amenințarea reducerii suplimentare a dobânzilor

Investitorii par să aibă totuși puține îndoieli cu privire la efectele negative ale coronavirusului. În special pentru bănci: „Astăzi, ceea ce ne îngrijorează este în mare parte perspectiva unor dobânzi mai mici. Pentru majoritatea băncilor europene, aceasta ar fi o veste proastă”, decriptează Jérôme Legras, director de cercetare la Axiom Alternative Investments, o companie de management specializată pe acțiuni ale instituțiilor bancare.

Instituțiile bancare europene nu ratează nicio ocazie de a reaminti că, de ani buni, profitabilitatea lor este în suferință din cauza dobânzilor scăzute. Cu toate acestea, pentru a sprijini creșterea economică subminată de coronavirus, băncile centrale ar putea fi tentate să-și relaxeze politica monetară. Chiar dacă reprezentanții Băncii Centrale Europene (BCE) au rămas discreți pe marginea acestui subiect pentru moment, președintele Fed, Jerome Powell, a întărit așteptările cu privire la rate mai mici ale dobânzii în Statele Unite, acesta rcunoscând că "vedem riscuri în creștere pentru economie”.

Îngrijorări privind creditele neperformante

Este posibil ca băncile europene să fie nevoite să absoarbe daunele cauzate de coronavirus în activitatea clienților lor. Dacă criza va continua, creditele neperformante ar putea crește. „După mulți ani de muncă și de eforturi serioase, băncile europene aproape că trecuseră de această amenințare. Dar mai există unele bănci care au o rentabilitate insuficientă, avertizează Jérôme Legras. Băncile cu rentabilitate foarte scăzută, precum Deustche Bank sau cele care au planuri de restructurare destul de drastice, sunt foarte sensibile la variații mici ale creditelor neperformante, deoarece perna de siguranță oferită de rentabilitatea ridicată nu mai există. "

Costul riscului este și el o preocupare pentru investitori. Grupurile foarte expuse pe Asia, cum ar fi băncile private elvețiene sau HSBC-ul sino-britanic, ar putea de asemenea, fi expuse la riscuri consistente.

Impact indirect în sectorul asigurărilor

Asigurătorii europeni nu fac excepție de la anxietatea care a cuprins piețele. Dar acordarea de despăgubiri nu este prima lor îngrijorare. "Ar fi nevoie de o creștere semnificativă a nivelului mortalității pentru a se declanșa o creștere substanțială a despăgubirilor din partea asigurătorilor de viață și nu anticipăm un impact semnificativ asupra actorilor generali din sectorul non-viață", spun analiștii Moody's într-un raport.

Cu toate acestea, tulburările înregistrate pe piețele financiare ar putea lovi în rata de solvabilitate. "Deteriorarea semnificativă a piețelor de acțiuni și a condițiilor de piață a obligațiunilor, însoțită de rate mai mici ale dobânzilor, va apăsa pe rentabilitatea și bonitatea asigurătorilor", scriu analiștii Moody's. Încetinirea economică preconizată va avea, de asemenea, un impact negativ asupra volumului de activitate al asigurătorilor."

La Libre Belgique: "Minciuni" - speranțele spulberate ale migranților blocați la granița greco-turcă






După ce au aflat că Turcia nu îi va mai opri pe cei care doresc să plece în Europa, câteva mii de migranți s-au repezit la granița greacă, înarmați cu visele lor și cu o convingere: trecerea frontierei va fi un joc de copii.

Dar când au ajuns acolo, au găsit doar o graniță greacă bine ferecată. Ei s-au înghesuit cu miile în apropierea postului de frontieră Pazarkule, la doi paşi de continentul mult dorit, şi au fost supuşi gazelor lacrimogene ziua și frigului mușcător noaptea.

"Granița este închisă. Ni s-a spus ”este deschis, este deschis!”, dar acestea sunt minciuni", spune furios Nejip, un bărbat afgan de 20 de ani, cu sacou de piele şi glugă pe cap. El a reușit să-și croiască drum cu prietenii, dar abia au pus piciorul în Europa când o patrulă greacă i-a interceptat și i-a trimis înapoi.

"Poliția greacă ne-a prins. Ne-au luat totul, banii noștri, totul", a spus el. Unii dintre colegii săi merge desculț: încălțămintea, spun ei, le-a fost confiscată de greci. Ca și Nejip, mai mulți migranți intervievați de AFP și-au exprimat deziluzia și frustrarea din ce în ce mai mare, după câteva zile de așteptare și tentative de trecere eşuate.

Turcia, care găzduiește aproximativ patru milioane de refugiați, majoritatea sirieni, a decis vineri să "deschidă ușile" Europei, în ciuda unui acord încheiat în 2016 în cadrul căruia s-a angajat să lupte împotriva contrabandei umane. Trezind amintirea crizei migratorii majore care a zguduit Europa în 2015, Ankara încearcă astfel să obțină sprijin occidental în Siria, unde se află într-o poziție delicată.

În fața acestui aflux, autoritățile elene au baricadat postul de frontieră de la Kastanies, vizavi de Pazarkule, au folosit duminică tunuri de apă și grenade asurzitoare și au trimis mesaje text pentru a descuraja migranții să încerce să treacă.

Furios, un migrant aruncă cu pietre în direcția polițiştilor în timp ce ţine o umbrelă în fața lui, o protecție slabă împotriva tirurilor cu gaze lacrimogene.
Mai departe, câțiva bărbați reușesc să se târască sub un gard înainte de a se deplasa cu burta lipită de pământ în acel no man's land care separă cele două granițe.

Și, în mijlocul haosului, Ahmet Hacali așteaptă revenirea la calm, mângâindu-şi nonşalant pisica și câinele, pe care i-a luat cu el. Acest palestinian, care trăiește în Turcia de șapte ani, încearcă de patru luni să se alăture soției sale în Grecia. "Încercăm să construim o nouă viață", spune el. "Când ușa se va deschide, voi trece".

Alții au renunţat deja. Resul, un afgan, se îndepărtează de zonă purtându-şi copilul pe umeri. "Frontiera este închisă (...) Acum mergem înapoi acasă, pe jos. Nu mai vrem să mergem (în Europa)", spune el.

Mii de migranți care au ales să stea duminică se pregăteau să-și petreacă o altă noapte lângă graniță, care seamănă din ce în ce mai mult cu o tabără.
La câțiva kilometri de acest loc, alţii au încercat toată ziua să ajungă în Grecia traversând râul de frontieră, Evros, uneori cu succes.

Taxiurile și autocarele lasă migranții la marginea unui drum de ţară care duce spre cursul de apă, unde se văd bărci care se îndreaptă spre Grecia.
Pentru a închide această breşă, soldații greci au ridicat în grabă un gard de sârmă ghimpată pe celălalt mal. Duminică dimineaţă, Grecia a indicat că a împiedicat aproape 10.000 de migranți din Turcia să intre "ilegal" pe teritoriul său în 24 de ore.

Dacă migranții sunt victimele acestei situații, la râul Evros, contrabandiștii își freacă mâinile. Sub privirile unui vameş turc impasibil, ei înmulţesc numărul trecerilor între cele două maluri, cu o barcă încărcată la dus şi cu buzunarele pline în călătoria de întoarcere. "Fac această meserie de mulţi ani, dar este prima dată când o fac cu permisiunea autorităţilor", a declarat unul dintre ei, care a preferat să nu-şi dea numele. "Simt că îmi fac datoria", a încheiat el. (RADOR)

Handelsblatt: Virusul întunecă perspectivele




Coronavirusul a infectat Dax: Indicele bursier german a continuat să slăbească la începutul săptămânii. Pe de o parte, tot mai multe companii încep să fie îngrijorate de sănătatea angajaților lor. Vodafone, BMW și Pro Sieben Sat 1 au fost nevoite să raporteze primele cazuri de persoane infectate cu coronavirus.
Pe de altă parte, investitorii își fac griji pentru bilanțurile corporative și pentru perspectiva economică în sine.

Chiar dacă din punct de vedere medical, încă nu există motive de panică, din punct de vedere economic îngrijorările par justificate. Conform evaluării organizației țărilor industrializate OCDE epidemia de coronavirus întunecă perspectivele de creștere. OECD nu exclude ca economia globală să-și înjumătățească creșterea și să ajungă la o rată de 1,5% pentru întreg anul 2020.

Toate țările vor fi afectate. Creșterea economică germană ar putea ajunge la 0,3% în acest an după un 0,6% în 2019. Companiile se vor confrunta cu consecințele negative ale epidemiei de coronavirus. În Germania, angajații și acționarii BASF, Deutsche Post și Lufthansa sunt pregătiți pentru pierderi.

  • Germania îi avertizează pe migranţi că drumul spre UE nu e deschis şi 2015 nu se va repeta
Guvernul german a emis un avertisment către potenţialii migranţi care pleacă din Turcia că drumul spre Uniunea Europeană nu este deschis şi că anul 2015 nu se va repeta, informează DPA.

"În acest moment, vedem o situaţie extrem de tulburătoare la frontierele externe ale UE către Turcia, pe uscat şi pe mare", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Steffen Seibert la Berlin.

"Vedem refugiaţi şi migranţi cărora li se spune în partea turcă că drumul în UE este acum deschis. Şi bineînţeles că nu este", a adăugat el.

Declaraţia cancelarului Angela Merkel în sensul că deschiderea graniţelor Germaniei care a avut loc în vara anului 2015 nu se va mai repeta "rămâne valabilă", a subliniat Seibert

Știri pe scurt:

  • Epidemia de coronavirus a depăşit deja bilanţul de 3.000 de morţi şi continuă să aibă consecinţe serioase în lume, constată presa internaţională. Virusul a fost depistat în cel puţin 65 de ţări, titrează The New York Times. Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor a ridicat riscul de infecţie în Uniunea Europeană de la moderat la crescut, informează EUObserver. Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a cerut ţărilor membre ale UE să susţină economia fragilizată de apariţia virusului printr-un răspuns bugetar coordonat, adaugă Boursorama. Aceeaşi publicaţie detaliază că, miercuri, miniştrii de finanţe ai celor 19 ţări din Zona Euro vor avea o reuniune telefonică pentru a analiza situaţia şi a stabili măsuri de urgenţă, ca asigurarea lichidităţilor pentru firme. Coronavirusul va reduce creşterea economică globală în acest an şi ar putea împinge Zona Euro spre recesiune, dacă epidemia devine mai gravă decât se estimează, avertizează Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OECD, după cum scrie Politico. În cel mai bun caz, creşterea din acest an este pe cale să scadă cu jumătate de punct procentual, până la 2,4%, însă într-un scenariu mai pesimist creşterea globală ar putea scădea până la 1,5 puncte procentuale în 2020, ceea ce ar putea cufunda mai multe economii în recesiune, inclusiv cea a Japoniei şi a unor state din Zona Euro, apreciază OECD, citată de Politico. Temerile că epidemia ar putea încetini creşterea au redus deja preţurile dinainte scăzute la gazele naturale, la cel mai mic nivel din ultimii ani, arătând cât de legată a devenit piaţa SUA de cele de peste ocean, menţionează The Wall Street Journal. Însă speranţele că băncile centrale vor lua măsuri pentru un răspuns monetar coordonat au însufleţit puţin pieţele globale, după pierderile grele de săptămâna trecută, notează The Washington Post.
  • Un alt motiv de preocupare, criza umanitară a refugiaţilor sperie din nou Europa. Provocarea cu care se confruntă Grecia în faţa afluxului de refugiaţi din Turcia este o provocare europeană, a asigurat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se deplasează azi la frontiera greco-turcă, împreună cu preşedintele Consiliului şi cel al Parlamentului European, Charles Michel şi David Sassoli, relatează New Europe. Grecia are întreaga noastră susţinere, a subliniat von der Leyen, citată de New Europe. În această direcţie vine şi mesajul premierului Kyriakos Mitsotakis, care subliniază că „frontierele Greciei sunt graniţele externe ale Europei şi le vom apăra”, detaliză I Efimerida. Atunci când cazurile de coronavirus vor exploda în rândul migranţilor sau în mijlocul taberelor acestora, criza va fi enormă, iar presiunea politică va fi complexă, avertizează Diário de Notícias. Toate soluţiile posibile sunt dificile, dar nu trebuie să fie mai rele decât cele pe care le avem deja: Erdoğan, transformat în grănicerul Europei, şi patru ani fără a se lua decizii, completează ziarul portughez. UE se aşteaptă ca Turcia să respecte acordul care urmăreşte să împiedice migranţii să ajungă în Europa, semnalează La Libre Belgique, după ce Ankara a avertizat asupra posibilităţii unui nou aflux. Însă Turcia aşteaptă ca Uniunea Europeană să ofere sprijin în criza refugiaţilor şi în problema siriană, menţionează Milliyet. Adică problema refugiaţilor nu este numai problema Turciei, ci a tuturor, iar Ankara doreşte încheierea jocurilor periculoase în regiune, explică ziarul turc. Iar cotidianul turc Sabah conchide că, de acum încolo, nicio soluţie nu este posibilă fără un acord între Statele Unite, Rusia şi Turcia.
  • Într-un comentariu despre problemele generate de corupţie şi abordarea acestui fenomen, sub titlul „Eradicarea corupţiei este o bătălie perdantă”, cotidianul The Times opinează că nici votul pentru politicienii exterminatori ai corupţiei, nici eforturile intense ale activiştilor internaţionali ai binelui nu par a avea un efect prea mare, iar cleptocraţii est-europeni ar putea fi trataţi doar prin focalizarea asupra prevenţiei. După căderea Cortinei de Fier, constată The Times, ţările ex-comuniste au beneficiat de cantităţi uriaşe de ajutor din afară, dar progresele realizate în privinţa corupţiei sunt modeste. Conform clasamentelor publicate de Transparency International, fostul imperiu sovietic şi ex-Iugoslavia sunt depăşite doar de Africa Subsahariană, scrie ziarul britanic. În acelaşi timp, lecţia ultimilor 30 de ani în Europa de Est este că elitele noi sunt fie ineficiente, fie îşi propun activ să moştenească privilegiile cleptocraţilor pe care îi dizlocă. Iar cheia acestei probleme, spune specialista în domeniu, Alina Mungiu-Pippidi, este focalizarea asupra prevenţiei, mai degrabă decât asupra medicamentului. Eliminarea privilegiilor şi concesiilor administrative din economie îndepărtează o sursă importantă de corupţie, spune ea şi crede că transparenţa este de ajutor, cum ar fi publicarea online a bugetelor pentru serviciile publice, astfel încât toţi să vadă pe ce sunt cheltuiţi banii. Acest lucru a dat roade în Estonia şi, în pofida unor derapaje recente, în Georgia şi ar putea avea efect şi în alte părţi, căci, odată ce corupţia devine excepţia, nu regula, este mai uşor de tratat, notează The Times. Dar, semnalează ziarul britanic, China, asemenea Rusiei, nu are niciun interes în diminuarea corupţiei. Dimpotrivă, aceste ţări o aţâţă: opacitatea le permite să îşi avanseze interesele geopolitice, şi nu doar în ţările emergente. (RADOR)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





8559 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by