​Florin Cîțu, ministrul interimar al Finanțelor, spune că astăzi, Comisia Europeană a publicat trei documente și a anunțat că "începe procedura de deficit excesiv pentru România". Cîțu mai spune că a negociat cu Comisia Europeană, în ultimele trei luni, un plan care a fost acceptat.

Florin CîțuFoto: Guvernul Romaniei

"România are un plan de reducere a deficitului sustenabil și credibil, acceptat în totalitate de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că experții de la Comisia Europeană au încredere în acest guvern", a spus Cîțu, potrivit unui mesaj postat pe Facebook.

Comisia anunță că a propus Consiliului să inițieze o procedură de deficit excesiv pentru România și a adoptat o recomandare adresată Consiliului de stabilire a cerințelor de ajustare. Recomandarea propusă prevede ca România să urmeze o traiectorie de ajustare durabilă și credibilă pentru a pune capăt deficitului excesiv până în 2022, cel târziu.

Raportul Comisiei: Încă din primăvara anului 2017 România a avut "abateri semnificative"

Declanșarea procedurii de deficit excesiv (EDP) este ”justificată” în cazul României, arată Comisia Europeană într-un raport privind țara noastră dat publicității vineri.

Raportul urmărește adoptarea de către România a unei strategii bugetare pentru perioada 2020-2022, care se estimează că va duce la un deficit public ce depășește valoarea de referință de 3% prevăzută de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pentru anii 2019, 2020 și 2021.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat și că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

În vizorul Comisiei se află în special noua lege a pensiilor, prin care pensiile s-au majorat cu 15% în 2019, urmate de o nouă majorare, de 40%, prevăzută pentru septembrie 2020.

„Din cauza calendarului de implementare, legea va majora semnificativ cheltuielile publice privind pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Este principalul motor al creșterii rapide prevăzute pentru bugetul general și al riscurilor ridicate pentru sustenabilitatea fiscală”, se arată în explicațiile Comisiei.

În plus, legea nu este însoțită de măsuri care să majoreze participarea la muncă și durata vieții profesionale dincolo de minimul legal, care sunt esențiale pentru viabilitatea sistemului de pensii.

Autoritățile europene arată că încă din primăvara anului 2017 România a avut "abateri semnificative", iar de atunci a primit recomandări de la Consiliul UE, la care nu a răspuns prin "acțiuni eficiente" și a deviat semnificativ, în mod repetat, de la calea recomandată.

Pentru mai multe amănunte, citește

Comisia Europeană declanșează procedura de deficit bugetar excesiv în cazul României / Principala critică, legată de majorarea pensiilor/ Florin Cîțu: Știam acest lucru de când am preluat mandatul