Rezerva Federală a redus marți cu 50bp dobânda cheie într-o mișcare ce greu putea fi anticipată acum o lună de către economiștii americani, care mizau pe menținerea ei. Iar faptul că decizia a fost luată într-o ședință ne-programată pare să indice o situație de urgență, datorată în principal coronavirusului. Banca Centrală Europeană urmează să aibă ședința de board în 12 martie, apoi FED se întrunește iar pe 17 martie. BNR are programată următoarea întâlnire a membrilor CA pe probleme de politică monetară în 3 aprilie, dar deocamdată nu sunt argumente pentru a se modifica rata dobânzii de politică monetară.
Practic, americanii se tem că închiderea mai multor fabrici din China vor produce un șoc pe partea ofertei, care se va transmite în consumul privat (pe partea cererii, așadar), indicator aflat deja în recul în primul trimestru din acest an. Iar pentru a nu avea surprize neplăcute, au luat măsura reducerii dobânzii cheie.
Ce spune Lucian Croitoru, consilierul lui Mugur Isărescu?
”La noi, situația este diferită”, explică pentru HotNews.ro Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR. ”Chiar dacă am asista la un șoc pe partea ofertei, nu e cert gradul în care acesta s-ar transmite și pe partea cererii. Și, chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla, consumul nostru este deja la cote ridicate și practic, am putea vedea o corecție în consum”, spune Croitoru. Precizând că vorbește ca economist, nu în calitate de sfătuitor al Guvernatorului, Croitoru a mai spus că în acest moment nu s-ar impune măsuri similare celor luate de americani. ”Dar, până în aprilie, când are loc ședința Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, multe se mai pot întâmpla!”, a mai adăugat acesta.
Decizia FED de a reduce rata dobânzii de referință cu 50 puncte bază la 1% (cea mai amplă din 2008), cel mai scazut nivel din vara anului 2017, e explicată și de Andrei Rădulescu, economistul șef al Băncii Transilvania.. ”Pe de alta parte, FED a semnalat continuarea licitatiilor „repo” cel putin pana in luna aprilie si programului de cumparare de certificate de trezorerie cel putin pana in trimestrul II. Aceste decizii vizeaza contracararea riscurilor induse de propagarea epidemiei virusului corona si sustinerea economiei americane in trimestrele urmatoare. Totodata, decizia FED a fost influentata si de perspectivele de persistenta a inflatiei la un nivel inferior tintei in perioada urmatoare. Comitetul de Politica Monetara a semnalat ca este pregatit sa implementeze noi masuri pentru sustinerea economiei americane, in functie de evolutiile epidemiei virusului corona si impactul in sfera economiei reale. Dealtfel, piata financiara incorporeaza o probabilitate ridicata ca FED sa reduca din nou rata de dobanda pana la finalul semestrului I”, explică într-un raport Andrei Rădulescu.
Ce fac celelalte bănci centrale din lume?
Ceea ce a început ca un șoc în lanțul de aprovizionare al SUA s-a transformat într-un șoc financiar, deoarece piețele recunosc că impactul coronavirusului va fi mult mai mare. În prezent, îngrijorarea este că frica iscată ar putea schimba comportamentul corporativ și al consumatorilor domestici, determinând un șoc pe partea de cerere, confirmă un alt raport de miercuri, transmis de ING. Canalul de transmisie al acestui șoc ar veni cel mai probabil prin sectorul turismului, al ospitalității (restaurante, cheltuieli de agrement) , acestea fiind cele mai vulnerabile. Dacă mai adăugăm o performanță mai slabă a exporturilor și o posibilă contracție a PIB-ului în al doilea trimestru, lucrurile nu mai arată îmbucurător.
Investitorii au exprimat speranțe că mișcarea îndrăzneață a Fed va fi însoțită de mișcări similare ale celorlalte bănci centrale. Deocamdată însă acestea par a dori să mai aștepte înainte de a lua o decizie.
- Banca Centrală Europeană (BCE)
Sub conducerea președintelui Christine Lagarde, BCE pare mai puțin sensibilă la evoluțiile pieței financiare decât era sub predecesorul ei, Mario Draghi. A existat o conștientizare din ce în ce mai mare asupra efectelor adverse ale măsurilor neconvenționale ale BCE, scăzând speranța sau, cel puțin, disponibilitatea, de relaxare suplimentară a politicii monetare.
BCE nu a optat pentru o coordonare cu Fed (nefiind prima oară când o asemenea fractură apare), semnalând doar că factorii de decizie preferă să aștepte și să vadă până săptămâna următoare, când probabil vor încerca să convingă piețele prin vorbe, nu și prin decizii de politică monetară. ”Este greu de spus dacă cuvintele vor fi într-adevăr suficiente sau dacă BCE se va simți forțată să acționeze. Multe vor depinde de cum evoluează virusul și piețele financiare în zilele următoare”, spun economiștii ING
Această combinație de teamă și incertitudine ilustrează încă o dată faptul că BCE pare să fi rămas fără muniție, mai susțin autorii raportului. Cu toate acestea, nu ar trebui să excludem unele mișcări dacă situația se deteriorează. Este posibilă o reducere a dobânzii cheie, combinată cu o serie de măsuri mai mult sau mai puțin ortodoxe.
- Banca Angliei (BoE)
Îmbunătățirea sentimentului în urma alegerilor din decembrie a fost suficient pentru a convinge Comitetul de politică monetară să nu scadă ratele dobânzilor în ianuarie. Dar, dacă coronavirusul ar crea un șoc de cerere mai mare, acest lucru s-ar putea schimba. Comentariile guvernatorului Carney indică faptul că membrii comitetului doresce să aștepte mai multe date înainte de a decide cum să acționeze.
La fel ca BCE, factorii de decizie sunt mai puțin sensibili la mișcările din piața financiară decât Fed și vor asculta jucătorii din piață cu cea mai mare atenție pentru a evalua amploarea recesiunii. Cu toate acestea, considerăm că factorii de decizie vor reduce în cele din urmă ratele dobânzilor la 0,5% în martie și, la fel ca în cazul BCE, s-ar putea orienta spre măsuri de relaxare a creditului.
- Banca Centrală a Canadei(BoC)
Are mai mult spațiu de manevră decât alte bănci pentru a oferi sprijin economiei și piețelor financiare. În trecut nu s-a temut să facă pași îndrăzneți, așa că nu ne-ar mira să vedem o tăiere de 50 de puncte de bază în lunile următoare.
- Riksbank
Economia deschisă a Suediei este vulnerabilă la întreruperea lanțului de aprovizionare. Chiar și așa, relaxarea monetară nu este neapărat inevitabilă. O reducere a dobânzii cheie este posibilă, dar ar veni la doar câteva săptămâni după ce bancherii centrali au decis măsuri care s-ar bate cap în cap cu aceasta.
- Banca Centrală a Elveției
Aprecierea francului elvețian este o problemă pentru Banca Națională Elvețiană, care se vede nevoită să intervină pe piețele de schimb valutar pentru a evita deflația. Întrebarea este ce pot face bancherii centrali? Dacă presiunea devine prea mare, BNS ar putea să-și reducă dobânda cheie până la -1% dacă va fi nevoită. Deocamdată, nu acesta este scenariul de bază și credem că Banca Elveției va dori să evite acest lucru.
Reserve Bank of Australia (RBA)
2
3
