Un guvern interimar, așa cum este al nostru, poate face realocări în buget în cazul în care o cere epidemia de coronavirus și chiar ar fi o neglijență inexplicabilă să nu se facă asa ceva, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, pentru HotNews.ro. Potrivit acestuia, situațiile excepționale reclamă măsuri excepționale.

Daniel DaianuFoto: AGERPRES

„Cheltuielile bugetare pentru a lupta contra epidemiei la noi, până acum, nu au fost cred copleșitoare. Dar depind de evoluția situației și trebuie sa fim pregătiți să utilizam resurse suplimentare –ce pot veni în principal de la bugetul public. Trebuie să ai măsuri rapide, să fii foarte alert, să utilizezi cât mai bine logistica disponibilă și cea care poate fi dezvoltată cu celeritate mare. Adică să procuri foarte repede echipamente, de exemplu, să nu dureze săptămâni”, a afirmat Dăianu.

Potrivit acestuia, este bine ca în discuțiile pe care miniștrii de resort români le au cu omologi, în comitetele de specialitate al Consiliului, cu grupul special de comisari format la nivelul Comisiei Europene, să se discute și intra-ajutorarea cu material și logistica. Și bugetul UE ar trebui să sprijine eforturi naționale prin linii speciale de intervenție materială și financiară. Asa cum se procedează în problema protecției granițelor (ranforsarea FRONTEX), sau al unor catastrofe naturale.

Bugetul național poate să găsească întotdeauna resurse, spune el, oricât de lipsit de robustețe ar fi

„Episodul coronavirus este o dovadă în plus, dacă mai era nevoie, ca avem nevoie ca de aer de un buget robust, care sa aiba venituri ce sa permita sa faci fata la socuri adverse de durata. Vedem de ce avem nevoie de o construcție a bugetului cât mai pragmatică, de resurse în buget adecvate, de soliditate a bugetului. Bugetul public trebuie să fie atât de robust, prin venituri fiscale și non-fiscale, astfel încât să permită în momente de mare cumpănă realocarea resurselor fără dificultate”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.

• Șocurile înseamnă nu numai o epidemie, ci și dacă am avea o secetă teribilă, o recoltă agricolă catastrofală și ar trebui să importăm multe alimente; sau daca am avea un pârjol extins, cum s-a întâmplat în Portugalia sau Grecia. Te poți confrunta și cu problema apei dacă e secetă atroce. Acestea ar fi încadrabile și în efecte ale schimbărilor de climă. Să ne gândim la și la consecințe pentru România al Pactului Vede.

• Vedeți câte sunt? Bugetul cu cât e mai robust, cu atât răspunde mai ușor. Și nu te poți baza numai pe rezerve de stat în sens limitat; bugetul public în ansamblu trebuie să permită spațiu de manevră, de reacție. Germania, de exemplu, are resurse bugetare, venituri fiscale considerabile, are echilibru bugetar. Franța are și ea venituri bugetare foarte mari. Sunt țări în Europa centrală și de Răsărit cu resurse bugetare mult superioare alor noastre. În general, din aceste episoade trebuie să înveți, să îți dai seama că, cu cât ai o economie mai robustă, mai performantă, și un buget public mai puternic, cu atât mai ușor poți face față la situații neprevazute dificile și, uneori, extreme... Iar un buget puternic înseamnă și venituri fiscale suficiente.

• Dacă am avea un buget robust, am putea utiliza mai lesne instrumente fiscale pentru economia reală. Dacă nu am fi avut deficite bugetare și externe mari, și politica monetară ar putea fi utilizată, fără a pune presiune pe Leu. Dar nu suntem, din păcate, în acestă situație. Dimpotrivă, sunt alte presiuni mari pe buget.

Trebuie să acceptăm că această epidemie/pandemie este ceva nou

  • Nimeni nu este pregătit într-o accepție adâncă, pentru că a fi pregătit la ceva înseamnă să-ți cunoști bine inamicul.

„Nu-l cunoaștem, și nu că nu-l cunoaște România, dar nimeni nu-l cunoaște așa cum ar trebui. Vedem că poate evolua, se poate transforma. Trebuie să folosim o logistică cât mai bună, să mobilizăm resurse adecvate, ceea ce poate implica și finanțare suplimentară. Avem institute naționale cu oameni pricepuți, un comandament pentru stări de urgentă care merge etc. Sunt 6 centre regionale, deci autoritățile s-au mișcat bine, există și capacitate de a carantina, cum se face peste tot în UE. În asemenea momente trebuie să existe solidaritate. Puterea și opoziția trebuie să facă front comun când vieți ale oamenilor sunt puse în joc, când ne confruntăm cu un asemenea dușman”, spune președintele Consiliului Fiscal.

Acestea sunt circumstanțe în care partizanatul politic trebuie pus deoparte, conchide Dăianu.