Proiectele senatorului socialist Daniel Zamfir (fost liberal, fost ALDE) au trecut marți ca prin brânză în comisiile reunite ale Camerei Deputaților, iar eventualii contestatari ai proiectelor au fost rapid reduși la tăcere de președintele ședinței, Nicușor Halici. Nimic nu a contat: nici faptul că proiectele similare au fost declarate neconstituționale, nici lipsa punctelor de vedere ale părților implicate, nici lipsa studiilor de impact. Totul părea să fie ”reglat” dinainte. Cei care au îndrăznit să introducă amendamente au fost rapid reduși la tăcere.
Discuția poate fi auzită aici:
Descarca fisierul audio in format MP3
O mostră din dialogul de marți poate fi citită mai jos:
dep. Claudiu Năsui: Ce vrem să facem este să forțăm băncile să convertească creditele din valută în lei dacă variația de curs depășește 20%. Pare a fi o măsură pentru creditat, dar nu este. Pentru că în momentul de față avem în România un risc foarte mare de țară. Există deja un mecanism de conversie stabilit prin OUG 52/2016 pentru creditele ipotecare. Senzația mea e că proiectul pe care îl discutăm acum poate genera confuzie dacă ne uităm la ambele proiecte.
senator Daniel Zamfir: O scurtă observație. Mecanism de conversie nu există, ci un mecanism de refinanțare care mai mult a împovărat debitorul. În utimii ani sunt instanțe de judecată care au decis ca conversia să se facă la cursul istoric, altele la curs istoric +5% sau 10%. Punctul de referință de 20% este unul absolut rezonabil. Toate țările din UE care au avut probleme cu debitorii în CHF au rezolvat problemele astfel încât debitorii nu ajuns în ruină. Doar la noi debitorii sunt în pragul ruinei, alții sunt deja ruinați, cred că a venit momentul să le facem dreptate!
Nu cred că este obiectivul băncilor să urmărească obținerea profiturilor din executarea silită a oamenilor!
Ele trebuie să vândă bani, nu să urmărească profitul prin alte mijloace. Comisia Europeană a estimat că acest prag de devalorizare de 20% îl aduce pe consumator într-o situație dificilă. Nu cred că își dorește niciun stat, nici măcar banca ca un debitor să ajungă într-o situație dificilă. Obiectivul tuturor este ca acest contract să continue.
O situație de ruină ar trebui să fie ultimul obiectiv al unei bănci pentru că nu de acolo câștigă bani.
Năsui: Sunt de acord cu Dvs că trebuie să-i protejăm pe consumatori. Dar ce persoană ar semna un contract într-o țară în care Statul intervine și îi schimbă clauzele, în care nu are stabilitate legislativă? Întrebarea este dacă legea Dvs face mai mult bine sau mai mult rău?
Zamfir: Nu intervenim pe clauzele contractului ci spunem doar că atunci când apare o variație care îl poate duce la ruină se convertește creditul în moneda europeană. Nu este niciun capăt de țară. Și vă mai spun încă o dată: Este practicată în toată Uniunea Europeană. Noi suntem singura țară care nu a rezolvat această problemă.
Cristina Prună: Nu există punctul de vedere al Guvernului. Înainte să luăm o decizie ar trebui să avem punctul de vedere al asociațiilor de consumatori și pe cel al Guvernului. De aceea propun să amânăm această dezbatere până vom avea aceste punct de vedere.
Nicușor Halici, președintele ședinței : Mi-ați cerut cuvântul pe fond, dar a fost pe procedură. Avem o solicitare, trebuie să o supun la vot. O solicitare de tergiversare, că na, la asta...
(voce din sală): de amânare, nu de tergiversare, că nu avem așa ceva în Regulament!
Halici: Eh, considerați că asta e adăugarea mea la Regulament.
(se supune la vot și amânarea discuțiilor este respinsă)
Dehelean: Domnule președinte, am o întrebare: cine este autorul acestor amendamente?
Halici: Vă rog eu frumos: ați cerut cuvântul, domnul Dehelean? Păi intrăm așa ...suntem cumva la târg...?
Zamfir: Iarăși intervine trupa de ultrași cu același obiectiv ca să perturbe o discuție corectă...
Dehelean: Vă rog să-l chemați la ordine pe domnul senator..
Zamfir: vreau să vă informez că domnul din dreapta mea este dl Profesor Gheorghe Piperea , este dl Profesor cu care am redactat aceste proiecte de legi și nu îmi este deloc rușine că mă consult din punct de vedere al redactării textului din punct de vedere juridic cu dl. Profesor Piperea. Ca atare, cred că discuția asta....păi, ce sunt aici la examen și îmi suflă cineva? Da, dacă dl Profesor îmi sugerează cum trebuie să sune un text de lege, e exact ce ne trebuie nouă...
Deheleanu: Eu zic să amânăm o săptămână...
Zamfir: Eu zic să vă vedeți de treabă!
- Context:
Cunoscut pentru atitudinea anti-sistem bancar și anti-BNR, senatorul Zamfir revine cu un nou proiect legislativ prin care dorește să impună plafonarea dobânzilor la creditele date de bănci, conversia creditelor în valută la cursul inițial plus cel mult 20% din devalorizarea leului (”în cazul imposibilității consumatorului de a accepta majorarea dobânzii sau de a suporta șocul valutar”, precizează proiectul) dar și dreptul consumatorului de a răscumpăra creditul pe care banca i l-a vândut, la prețul ”real”. Proiectele similare pe care Zamfir le-a depus au fost declarate neconstituționale.
Potrivit documentului, dacă va deveni lege, ea se va aplica și în cazul creditelor în derulare.
”BNR își manifestă disponibilitatea de a colabora cu structurile parlamentare și cu autoritățile relevante pentru reglementarea judicioasă a problematicii în discuţie, prin introducerea unor praguri de dobândă stabilite pe baza unor criterii funcţionale, care să nu creeze efecte disruptive asupra pieţei financiare”, se arată într-o scrisoare trimisă de Guvernatorul BNR în momentul în care Parlamentul discuta despre plafonarea dobânzilor. El chiar a transmis o propunere de metodologie pentru determinarea plafoanelor ce ar putea fi aplicate ratei DAE, elaborată la nivelul Băncii Naţionale a României pornind de modele aplicate de alte state europene şi adaptate specificului sectorului financiar-bancar romănesc. Citește aici scrisoarea lui Isărescu.
- Cum e cu plafonarea în alte state europene
Plafonarea ratelor de dobândă la creditele bancare sau non-bancare este întâlnită în 14 state ale Uniunii Europene, scopul fiind, în special, protejarea consumatorilor din perspectiva solicitării unor dobânzi excesive. Între aceste 14 state ale Uniunii Europene, 11 stabilesc plafoane asupra DAE. Astfel:
i) 9 ţări prezintă plafoane asupra ratei DAE în cazul creditelor acordate de sectorul bancar (Belgia, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Slovacia),
ii) 2 țări prezintă plafoane referitoare la rata DAE aplicabilă creditelor acordate sectorului nebancar sau entităţilor moneylenders (Slovenia, Irlanda),
iii) o ţară prezintă plafoane asupra ratei maxime de dobândă pentru capital (Polonia),
iv) 2 ţări prezintă plafoane absolute asupra ratei de dobândă la creditele nebancare, fie sub formă absolută, fie guvernate de diverse excepţii (Grecia, Malta).
Aplicarea unui plafon asupra ratei DAE este posibilă doar în cazul creditelor noi, întrucât indicatorul DAE se determină exclusiv la acordare pentru evidenţierea diferenţelor de costuri între credite şi pentru compararea produselor de creditare.
Diferenţierea plafoanelor impuse asupra ratelor DAE trebuie realizată în funcţie de caracteristicile şi riscurile specifice produselor de creditare, ce nu se limitează doar la separarea între credite ipotecare şi credite de consum.
Tipologia creditelor de consum încorporează o plajă extrem de variată în funcţie probabilitatea de nerambursare specifică produsului sau de pierderea care ar fi consemnată de instituția de credit în eventualitatea nerambursării, pierdere ce depinde de modul de garantare a creditelor. Diversele scheme de rambursare induc și riscuri diferenţiate din perspectiva lichidităţii. Vezi aici practica plafonării dobânzii în alte state sau citește despre metodologia plafonării dobânzilor, aici.
De asemenea,expunerea de motive la proiectul senatorului PSD poate fi consultată aici.
Ascultă discuțiile din comisiile parlamentare. Chiar merită!
Descarca fisierul audio in format MP3
- Ce propun specialiștii BNR în legătură cu plafonarea dobânzilor
Metodologia propusă este derivată din metodologii aplicate de alte state europene(de exemplu Franța, respectiv Italia), adaptată la specificul sectorului bancar românesc (caracterizat de un cadru macroeconomic semnificativ mai volatil). Metodologia este fundamentată pe o serie de principii. În primul rând, stabilirea unui nivel maxim al ratelor de dobândă se va face o singură dată, la momentul acordării creditului (consecință directă a faptului că în cazul creditelor cu dobândă fixă, ratele de dobândă nu suferă modificări, în timp ce orice modificare a ratelor de dobândă în cazul creditelor cu dobândă variabilă este o consecință directă a variației exclusive a indicilor de referință, reflecție a condițiilor monetare din piață).
În al doilea rând, ținta este plafonarea DAE, indicator care permite compararea la momentul acordării unui credit a costurilor totale inițiale suportate de consumator.
În al treilea rând, plafoanele trebuie implementate diferențiat pe monede (lei, valută) și tipuri de credite:
i) credite pentru locuințe;
ii) credite de consum negarantate (inclusiv credite de tip descoperit de cont);
iii) credite de consum de tip card de credit;
iv) credite de consum garantate.
În al patrulea rând, stabilirea periodică (trimestrială) a plafoanelor DAE foloseşte o formulă de calcul clară, ce presupune aplicarea unor multiplicatori asupra ratelor medii ale DAE publicate de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior, diferențiați în funcţie de moneda de denominare a creditului şi tipul creditului.
Plafoanele determinate presupun aplicarea unor coeficienți asupra nivelului dobânzii anuale efective medii publicate de BNR pentru creditele de consum și creditele pentru locuinţe. Coeficienții aplicați au fost selectați prin observarea valorii maxime a raportului dintre percentila 95 a distribuţiei ratei DAE pentru creditele nou acordate trimestrial şi rata medie a DAE publicată de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior observației.
Conform analizei de impact derulate de Banca Națională a României, efectul potențial al aplicării pragurilor propuse prin această metodologie BNR în cazul creditelor acordate în perioada 2016-2017 asupra solvabilității este unul marginal, pierderea înregistrată de bănci echivalând cu 0,02% din fondurile proprii în anul 2016 și 0,03% din fondurile proprii în anul 2017.
Plafonarea ratelor de dobândă la creditele bancare sau non-bancare este întâlnită în 14 state1 ale Uniunii Europene, scopul fiind, în special, protejarea consumatorilor din perspectiva solicitării unor dobânzi excesive. Între aceste 14 state ale Uniunii Europene, 11 stabilesc plafoane asupra DAE. Astfel:
- 9 ţări prezintă plafoane asupra ratei DAE în cazul creditelor acordate de sectorul bancar (Belgia, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Slovacia),
- două țări prezintă plafoane referitoare la rata DAE aplicabilă creditelor acordate sectorului nebancar sau entităţilor moneylenders (Slovenia, Irlanda),
- o ţară prezintă plafoane asupra ratei maxime de dobândă pentru capital (Polonia),
- două ţări prezintă plafoane absolute asupra ratei de dobândă la creditele nebancare, fie sub formă absolută, fie guvernate de diverse excepţii (Grecia, Malta).
0
14
