Financial Times: Cel mai scump discurs din istorie. Bursa americană a scăzut joi cu 10% în cea mai proastă zi de la prăbușirea din 1987 ● La Tribune: Cum a îngenuncheat coronavirusul economia mondială ● Mediapool: Nu există noi cazuri de coronavirus în Bulgaria. Șoferii din transportul în comun nu vor mai vinde bilete ● Știri pe scurt.
Financial Times: Cel mai scump discurs din istorie. Bursa americană a scăzut joi cu 10% în cea mai proastă zi de la prăbușirea din 1987
Bursa americană a scăzut joi cu aproape 10 la sută în cea mai proastă zi de la prăbușirea din 1987, în ciuda măsurilor de urgență luate de FED și Banca Centrală Europeană pentru a diminua daunele financiare și economice cauzate de coronavirus.
Piețele au reacționat joi la interdicția impusă europenilor de Donald Trump de a călători în SUA, decizie luată cu o noapte înainte printr-un discurs destinat să calmeze presiunile impuse de pandemie.
„Acesta a fost cel mai scump discurs din istorie”, a spus Luca Paolini, strategul principal al Pictet Asset Management.
FTSE 100 din Londra a scăzut cu 11%. Fed a promis la jumătatea zilei că va injecta trilioane de dolari pe piețele de finanțare după ce analiștii și investitorii au spus că tranzacțiile cu obligațiuni ale guvernului american au început să devină tot mai volatile.
Scăderile din Europa s-au accelerat după ce Banca Centrală Europeană a păstrat ratele dobânzilor, refuzând să se alăture Fed și Băncii Angliei în mișcarea de reducere a acestora și, deși a anunțat un pachet cu noi măsuri, investitorii se așteptaseră la o tăiere a dobânzilor.
Investitorii se așteaptă la materializarea celui mai rău scenariu, inclusiv la o recesiune globală, blocarea marilor centre urbane și o criză severă a creditului, a declarat Masanari Takada, strateg la Nomura. „Piața a fost distrusă”, a adăugat el.
Acțiunile transportatorilor aerieni și cele din domeniul ospitalității au intrat sub presiune acută. Operatorul de nave de croazieră Carnival a pierdut aproape o treime din valoarea sa, în timp ce United Airlines a scăzut cu 25 la sută, iar IAG, care deține British Airways, a scăzut cu 11%.
Băncile mari au fost și ele puternic lovite. Morgan Stanley, Citigroup și Wells Fargo au pierdut fiecare aproximativ 15% din valoarea lor.
Companiile britanice WHSmith, Go-Ahead și Travelex, au avertizat investitorii cu privire la impactul pandemiei, în timp ce Cineworld, al doilea cel mai mare lanț de cinema din lume, a avertizat că, în cel mai rău scenariul, coronavirusul îl va împiedica să-și plătească datoriile.
Prețul petrolului, care s-a prăbușit la începutul acestei săptămâni, a continuat să scadă până la 33,22 dolari/baril, odată cu decizia privind interdicția de călătorie în SUA și va provoca și mai multe dureri industriei transportului și turismului.
La Tribune: Cum a îngenuncheat coronavirusul economia mondială
De la apariția unui virus necunoscut în China la „lunea neagră” în care au căzut bursele, ca niciodată de la sfârșitul lui 2008: în două luni epidemia de Covid-19 a pus economia mondială la grea încercare.
Wuhan, China, decembrie 2019: mai multe cazuri de pneumonie virală nouă sunt detectate în această metropolă industrială de 11 milioane de locuitori. Maladia se răspândește și pe 9 ianuarie autoritățile chineze atribuie aceste cazuri unui nou tip de coronavirus. Un prim deces este înregistrat două zile mai târziu. Epidemia contaminează mai multe țări asiatice și treptat alte continente, cu peste 115.000 de cazuri recenzate până astăzi, din care peste 4.000 de decese. China decide la sfârșitul lui ianuarie să pună Wuhan în carantină și interzice sutelor de uzine care se găsesc acolo să-și redeschidă porțile imediat după concediile de Noul an chinezesc.
Sectoarele turismului și transporturilor sunt primele care se îngrijorează de această epidemie care va reduce clientela chineză atunci când multe state își reduc sosirile de cetățeni venind din gigantul asiatic. La sfârșitul lui ianuarie, de la Shanghai la Wall Street, piețele primesc primele lovituri. Prețurile materiilor prime de care industria chineză are mare nevoie, se prăbușesc. Între jumătatea lui ianuarie și începutul lui februarie cursul aurului negru scade cu circa 20%. Și nu este decât începutul.
Grăuntele de nisip
Lumea descoperă rolul Wuhan, “hub” logistic și industrial pentru numeroase grupuri internaționale… și realizează că o problemă într-o uzină chineză poate provoca perturbări în lanț pentru un miliard de întreprinderi în lume.
În Germania, în Coreea de Sud, în Japonia, în Italia, în Franța, în Statele Unite, peste tot industriașii vorbesc despre dificultăți în aprovizionare cu piese și componente produse de obicei de partenerii chinezi. Constructorul francez Renault trebuie să închidă provizoriu în Coreea de Sud. Gigantul american Apple gestionează oprirea producției furnizorilor.
Economiștii vorbesc despre “șocul ofertei”. Și ținând cont de locul Chinei în comerțul internaţional, el este mare. Liderii planetei constată riscul: ca acest șoc să ducă la prăbușirea unor companii și o încetinire a unei economii deja slăbite de tensiunile comerciale dintre China, Statele Unite și Europa.
“Covid-19, o urgență sanitară mondială, a perturbat activitatea economică în China și ar putea să pună în pericol relansarea” mondială, alertează pe 23 februarie directoarea Fondului Monetar Internațional (FMI) Kristalina Georgieva, la G20 Finanțe la Riad.
Agitație generală
Multe multinaționale avertizează că actuala criză sanitară va avea un impact asupra rezultatelor lor. Piețele bursiere încep să intre în panică. În ultima săptămână din februarie e debandadă: în Europa și în Statele Unite, indicii bursieri pierd peste 12%, lucru nemaivăzut de la criza din 2008-2009, când economia mondială a intrat în recesiune.
Recesiune: riscul începe să pătrundă în spirite. Este momentul agitației de luptă. Pe 3 martie, banca centrală americană (FED) surprinde scăzând dobânda directoare. China își inundă economia cu lichidități, în vreme ce Italia, Germania sau Franța încearcă să-și susțină întreprinderile.
Îngrijorarea este deci ca șocul “ofertei” să nu fie însoțit de un șoc mondial “al cererii”, de o scădere a consumului și a investițiilor dacă epidemia determină alte țări, după modelul Italiei, să ia măsuri drastice de izolare.
Într-o prima etapă are loc o devastare a supermarketurilor din Los Angeles sau Sydney, unde produsele de bază sunt devalizate. “E o mizerie […] Astăzi este incontrolabil. […] Nu mai avem hârtie igienică, aproape nu mai avem apă și nu mai avem gel pentru mâini”, povestește, pe 7 martie, angajatul unui supermarket Costco la Burbank (California).
Avioanele se golesc sau rămân la sol pe măsură ce companiile întrerup anumite legături. Epidemia de Covid-19 ar putea costa peste 100 de miliarde de dolari transportul aerian, se alarmează pe 5 martie Asociația internațională a transportului aerian (IATA).
Crah petrolier
Unul din șocurile cele mai dure vine de la petrol. OPEC și Rusia au eșuat pe 6 martie la Viena să cadă de acord asupra unei scăderi a producției lor pentru a stabiliza cursul. Supărată, Arabia Saudită lansează un război al prețurilor. Cursurile se apropie de 30 de dolari luni, după o cădere inedită de pe vremea primului război din Golf, în 1991. Apoi piețele bursiere se prăbușesc, după modelul CAC 40 parizian care scade cu peste 8% luni, lucru nemaivăzut din 2008. În câteva ore, se volatilizează miliarde de euro. În momentul în care datoria întreprinderilor, o parte a cărora este de proastă calitate, atinge niveluri record, unii se tem ca această cădere a burselor să nu slăbească băncile și marile fonduri de investiții.
Gita Gopinath, economist șef al Fondului Monetar Internațional, rezumă miza: “să împiedicăm ca o criză temporară să dăuneze iremediabil unor persoane și întreprinderi din cauza pierderii de locuri de muncă și a unor falimente”, grație unui răspuns viguros și coordonat al guvernelor și băncilor centrale.
În 2008-2009, G20 a preluat frâiele unui asemenea răspuns, până la a fi calificat drept “guvern economic mondial”. Unsprezece ani mai târziu, războiul comercial, Brexit, creșterea populismelor au trecut pe acolo. Nimic nu spune că grupul primelor 20 de economii mondiale, prezidat de Arabia Saudită, va dori să-și asume din nou acest rol.
Măsuri de sprijinire a economiei
Uniunea Europeană: Comisia Europeană și-a anunțat marți intenția de a crea un fond dotat cu 25 de miliarde de euro, pentru a ajuta țările membre ale UE să depășească consecințele economice ale epidemiei. Instituția a precizat de altfel că unele cheltuieli bugetare excepționale legate de lupta contra propagării virusului nu vor fi luate în calcul la evaluarea deficitului țărilor respective, după ce acestea au pledat pentru o flexibilizare a regulilor bugetare în acest context deosebit.
Statele-Unite: În același timp, Donald Trump a propus un vast plan de relansare de 700 de miliarde de dolari, după ce a încercat să minimizeze, de mai multe ori, impactul coronavirusului asupra economiei americane. Una din propunerile principale ale locatarului de la Casa Albă este de a suprima impozitele pe salarii până la sfârșitul anului pentru a spori puterea de cumpărare a gospodăriilor.
Acest anunț vine la mai puțin de o săptămână după aprobarea de către Congresul american a unui plan de urgență de 8,3 miliarde de dolari urmărind să amelioreze acțiunea puterilor publice și prevede în special finanțarea cercetării și dezvoltarea vaccinurilor, a tratamentelor medicale ca și a serviciilor medicale la distanță.
Regatul Unit: Ministrul britanic al finanțelor, Rishi Sunak, a anunțat miercuri un plan de 30 de miliarde de lire pentru susținerea economiei. Bugetul guvernului lui Boris Johnson cuprinde „măsuri de sprijinire a economiei de 30 de miliarde de lire pentru a-i proteja pe britanici, locurile de muncă și companiile”, a declarat ministrul în fața Parlamentului. În detaliu, 7 miliarde îi vor ajuta pe lucrătorii independenți și IMM-urile, 5 miliarde – sistemul de sănătate, care se adaugă la 18 miliarde pentru alte măsuri de susținere a activității.
Italia: Guvernul italian a anunțat miercuri un pachet de 25 de miliarde de euro pentru lupta contra epidemiei de Covid-19, care a făcut deja peste 600 de morți în țară. Din această sumă, circa jumătate va fi disponibilă de urgență, în vreme ce cealaltă va servi la eventuale nevoi ulterioare. În urmă cu o săptămâna deja, Italia decisese să aloce 7,5 miliarde de euro, dar confruntat cu situația care se agravează, guvernul a decis să facă încă un pas, în ciuda deficitului mare al finanțelor publice și a unei datorii de 130% din PIB, care îngrijorează Bruxellesul de ani de zile.
Canada: Prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, a anunțat miercuri crearea unui fond de un miliard de dolari canadieni (640 de milioane de euro) pentru a susține economia canadiană. Acest fond „va aduce o finanțare provinciilor și teritoriilor pentru a le ajuta pregătirea pentru orice eventualitate și pentru a atenua riscurile pentru canadieni”, a spus dl Trudeau într-o conferință de presă. Numărul de cazuri ale noului coronavirus se apropia de o sută miercuri în țară, cu un deces. Fondul vizează în special întărirea sistemelor de sănătate ale provinciilor canadiene și ajutorarea financiară a canadienilor forțați să se izoleze din cauza coronavirusului. “Nimeni nu ar trebui să se teamă pentru locul său de muncă dacă trebuie să fie pus în carantină”, a insistat șeful guvernului.
Anunțul făcut astăzi este important, dar noi ne pregătim deja să facem mai mult”, a insistat dl Trudeau, prevăzând noi anunțuri în zilele următoare.
Germania: Luni, 9 martie, guvernul german a anunțat un pachet de măsuri vizând să-și susțină economia în fața incidenței coronavirusului. Principalele măsuri economice privesc recurgerea facilitată pentru companiile în dificultate la șomajul parțial al salariaților lor, acordarea de împrumuturi în caz de dificultăți de lichiditate și blocarea unei anvelope suplimentare de 12,8 miliarde de euro pe patru ani pentru investiții în infrastructură. Într-o conferință de presă susținută miercuri, cancelarul Angela Merkel s-a declarat de asemenea gata să revină asupra sacrosantei reguli a deficitului public zero pentru a face față epidemiei.(Rador)
Mediapool: Nu există noi cazuri de coronavirus în Bulgaria. Șoferii din transportul în comun nu vor mai vinde bilete
Un spital din Sofia se transformă în spital de boli infecţioase, şoferii din transportul în comun nu vor mai vinde bilete.
Nu au fost înregistrate noi cazuri de coronavirus în Bulgaria. Bulgaria are un total de 7 îmbolnăviri, a anunţat, în cadrul conferinţei sale de presă, Venţislav Mutafchiiski, preşedintele celulei constituite la nivel naţional pentru combaterea epidemiei. Se înregistrează însă o serioasă înrăutăţire a stării de sănătate a bărbatului cu coronavirus de la Spitalul Pirogov din Sofia. Acesta este deja sub aparate de ventilare, a spus generalul Mutafchiiski. La Academia Medicală Militară (AMM), au fost testate 136 de probe în ultimele 24 de ore pentru coronavirus. Una dintre ele este pozitivă. Este vorba despre un cadru medical, femeia fiind internată la AMM. "Aceasta este colega noastră care lucrează la un alt spital. După ce a participat la două congrese în Europa, ea este pozitivă după ambele teste. Nu există nicio dramă privind starea ei. În această seară am primit una dintre persoanele de contact ale acesteia, care este, de asemenea, cu gripă, dar nu e în stare gravă. Astăzi vom trimite probe şi pentru această persoană/aparţinător. Ajung şi alte probe ale persoanelor cu care a fost în legătură această colegă a noastră", a mai spus generalul Mutafchiiski. La Gabrovo şi Plevna, bolnavii de coronavirus sunt bine şi sunt în etapa de recuperare, a mai spus generalul.
La nivel mondial există 120.380 persoane infectate de coronavirus
Cele mai noi cazuri sunt 7.158, dintre care peste 2.000 sunt în Italia. Astfel, în Peninsula Apenină există peste 12.000 de persoane infectate. În Albania există 3 cazuri noi, în Grecia 9 cazuri noi, în România 15 cazuri noi, Serbia 6 cazuri noi, Croația 3 cazuri noi, Slovenia are deja 57 de cazuri în total, a spus generalul.
Spitalul 2 din Sofia se transformă în spital de boli infecţioase
Joi a fost emis un ordin pentru ca Spitalul Orăşenesc 2 din Sofia să se transforme într-un spital de boli infecțioase, a anunțat primarul Yordanka Fandîkova, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Municipal din Sofia. Măsura este luată din cauza răspândirii coronavirusului. Spitalul va putea găzdui 50 de persoane. Cele mai grave cazuri vor fi în continuare acceptate în spitale publice, cum este AMM. Transformarea spitalului va dura 3 zile. În acest timp, pacienții care sunt tratați în prezent la spital ar trebui, de asemenea, să fie externaţi. "Pacienții care se află în spital vor fi transportați cel mai probabil la alte spitale municipale. Și atunci vor începe pregătirile pentru transformarea spitalului. Când vom fi gata, atunci va începe să funcționeze ca spital de boli infecțioase", a spus anterior viceprimarul Doncho Barbalov. Spitalul 2 din oraș va încerca să lucreze cu pacienți infecțioși, deoarece încă lucrează cu pacienți cu tuberculoză, a spus Barbalov. Fandîkova a adăugat că statul se angajează să asigure spitalului venituri pentru perioada în care va lucra cu persoane cu coronavirus.
Se întrerupe vânzarea biletelor de către șoferi în transportul urban
Din motive de siguranță, se oprește vânzarea biletelor de către șoferii de vehicule de transport public în Sofia. Este restricţionată intrarea persoanelor din exterior în grădinițe și creșe, iar toţi copiii despre care se va crede că nu sunt pe deplin sănătoşi, vor fi trimişi acasă, chiar dacă au o adeverinţă de la medic că sunt sănătoşi. Acest lucru se face la evaluarea asistentelor medicale de la faţa locului. Toate evenimentele culturale și sportive municipale au fost anulate. Teatrele municipale rămân închise și va fi propus un mecanism pentru a se compensa pierderile din lipsa de publicitate, a explicat Fandîkova.(Rador)
Știri pe scurt:
- Pandemia de coronavirus este „controlabilă”, a afirmat joi șeful Organizației Mondiale a Sănătății, insistând totodată că „este nevoie de o supraveghere serioasă pentru a găsi, a izola și a trata fiecare caz, astfel încât să întrerupem lanțul de transmisie” notează La Libre Belgique. O altă veste liniştitoare vine din China, unde cel mai cunoscut şi experimentat epidemiolog, care a ajutat la stoparea epidemiei de SARS din 2003, susţine că epidemia de coronavirus s-ar putea încheia până în luna iunie dacă toate ţările vor lua măsuri pozitive, notează New York Post. În Europa, ţările iau rând pe rând măsuri tot mai stricte. Republica Cehă declară starea de urgenţă pentru 30 de zile, închizând graniţele pentru cetăţenii care vin din 15 ţări şi interzicând evenimentele publice, anunţă Prague Morning. Slovacia şi-a închis de asemenea graniţele pentru nerezidenţi, potrivit Bloomberg, în timp ce Polonia consideră că este prea devreme pentru o asemenea măsură, dar amână alegerile prezidenţiale programate pentru luna mai, scrie Reuters. Marea Britanie se pregăteşte, la rândul ei, să intre în următoarea etapă a acţiunilor împotriva coronavirusului, prin instituirea de măsuri de „distanţare socială”, după ce speranţele evitării unei epidemii totale au scăzut, anunţă Business Insider. Şi în Germania, unde guvernul încă nu a luat măsuri atât de drastice, deşi are cele mai multe cazuri de coronavirus după Italia, Franţa şi Spania, viaţă publică începe să se restrângă, observă Deutsche Welle, notând totodată recomandările experţilor de a reduce şi mai mult activităţile publice pentru a se reuşi o încetinire a răspândirii virusului.
- Interdicţiile în privinţa circulaţiei persoanelor generează noi tensiuni între Statele Unite şi Europa. În timp ce, preşedintele american anulează zborurile dinspre Bătrânul Continent, criticând Europa că a reacţionat lent la epidemie, după cum remarcă agenţia italiană Ansa, Uniunea Europeană dezaprobă caracterul unilateral al deciziei lui Trump, replicându-i că este vorba de „o criză mondială, care nu se limitează la un singur continent și de aceea necesită cooperare”, notează La Libre Belgique. The Guardian consideră că discursul rostit miercuri seara de preşedintele Trump generează un sentiment de nelinişte pentru că deşi coronavirusul se află deja în America şi se răspândeşte, Donald Trump „s-a învârtit în jurul necesităţii de a rezista în faţa invaziei străinilor”, adoptând „obişnuitul său naţionalism de genul «Noi contra lor»”. Între timp „America se închide” şi ea, după cum constată Politico, întrebându-se „până când?”. Răspunsul la această întrebare îi preocupă în mod deosebit pe economişti care văd „cum coronavirusul îngenunchează economia mondială”, după cum avertizează La Tribune. „Putem opri o recesiune provocată de coronavirus?” se întreabă New York Times care conchide că deşi există modalităţi de evitare a unei crize economice majore, ele vor fi greu de aplicat în contextul actualelor tensiuni globale. Între timp, guvernele pregătesc pachete de măsuri pentru susţinerea economiilor naţionale. Astfel, premierul italian garantează că „nimeni nu-şi va pierde locul de muncă” în sectoarele închise momentan şi promite „ajutoare pentru companii şi lucrătorii care desfășoară activități independente”.
- În România, „partidul de guvernământ a abandonat pe neaşteptate încercarea de a declanşa alegeri anticipate” observă Bloomberg, după ce „premierul desemnat a renunţat la nominalizare”, după cum titrează Reuters. „România: premierul desemnat se retrage în plină criză a coronavirusului” este şi titlul Agenţiei France-Presse, care comentează că „premierul liberal desemnat să conducă România s-a retras joi, cu câteva ore înaintea votului de încredere din Parlament, prelungind impasul politic din ţara guvernată de o echipă interimară, în plină criză a coronavirusului”. (Rador)
3
1
