Ca în fiecare an, de 15 martie, se sărbătorește Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor ("World Consumer Rights Day"). Sărbătoarea își are rădăcinile în anul 1962, atunci când președintele John F Kennedy, a trimis un mesaj special Congresului SUA în care a abordat în mod oficial problema drepturilor consumatorilor. J F Kennedy a fost primul lider mondial care a făcut acest lucru. De atunci, mișcarea de protecție a drepturilor consumatorilor s-a coagulat la nivel mondial și a fost sărbătorită internațional pentru prima dată la 15 martie, în 1983.
În prezent, această zi dedicată drepturilor consumatorilor este un prilej ca fiecare an să se organizeze acțiuni pe teme importante și pentru campanii prin care societatea să conștientizeze problemele de actualitate care preocupă consumatorii. Astfel, sunt aduse în prim-plan aspectele legate de drepturile consumatorilor și modul de protecție și de garantare a acestora în legătură cu bunurile și serviciile de care beneficiază consumatorii.
Anul acesta, odată cu răspândirea epidemiei de infectări cu Covid-19, lumea se confruntă cu circumstanțe neobișnuite și nefericite, astfel încât sărbătorirea Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor este umbrită. Aceste evenimente din ultima vreme schimbă, însă, perspectiva necesității protecției consumatorilor, transformând elemente care țin de un cadru general de drepturi statuate și protejate în nevoia de acțiuni stringente, adaptate la noile situații.
În mod concret, în această perioadă în care o mare parte a consumatorilor sunt nevoiți să-și restrângă și, în unele cazuri, chiar să-și înceteze activitățile se văd puși în situația de a-și vedea veniturile diminuate sau chiar sistate, este imperios necesar să se apeleze la măsuri de urgente de salvgardare a intereselor lor economice și financiare, astfel încât să treacă cu bine prin această perioadă deosebit de dificilă.
Astfel, pentru consumatorii care au credite la bănci și care sunt afectați în ceea ce privește regularitatea și siguranța veniturilor, băncile și instituțiile financiare nebancare ar trebui să ia măsuri precum: suspendarea plății ratelor la credite de consum și imobiliare (măsuri moratorii). Pentru consumatorii care se află în proceduri de executare silită a debitelor restante, trebuie luate în timp real măsuri specifice, de natură să le ușureze povara financiară, prin eliberarea unor sume din conturile bancare pe care sunt instituite popriri, chiar suspendarea unor executări silite acolo unde întârzierea la plată are ca origine epidemia actuală. Desigur, ar fi ne-etic să aibă loc în momentul de față evacuări din locuințele supuse executării silite, având în vedere circumstanțele cu totul excepționale și imposibilitatea debitorilor de ași găsi o locuință, indiferent cât de înaintată este executarea silită.
Chiar și pentru debitorii care au dificultăți la plăți de ceva vreme, trebuie evaluată situația și găsite soluții precum suspendarea penalităților, reeșalonarea datoriilor până la un nivel suportabil, mai ales dacă este vorba de datorii modice.
Atât băncile, cât și consumatorii trebuie să conștientizeze că vor exista perioade cu acces mai dificil la serviciile bancare și chiar la lichidități, astfel încât ambele părți trebuie să dea dovadă de înțelegere.
De asemenea, furnizorii de utilități trebuie să manifeste înțelegere față de consumatori, care, pe de o parte, s-au văzut puși într-un timp scurt în fața situației de a aloca o parte mai mare din venituri cheltuielilor neprevăzute cu stocuri de hrană și medicamente și, în unele cazuri, chiar cu diminuarea sau pierderea surselor de venituri.
Va urma o perioadă în care populația va fi nevoită să-și limiteze sau chiar i se vor restrânge drastic deplasările, iar, în condițiile unui grad redus de bancarizare a consumatorilor, aceștia nu vor putea să mai achite la scadență facturile, cu toate că ei nu pot fi încadrați în categoria „rău-platnici”.
Evident, în România, urmând să se instituie starea de urgență începând de săptămâna viitoare, așa cum se întâmplă acum și în alte țări din lume, vor urma cu siguranță măsuri speciale de autorități. Indiferent care vor fi restrângerile drepturilor cetățenilor, chiar și în noile condiții, consumatorilor trebuie să li se garanteze accesul la servicii și bunuri de calitate și sigure, fără creșteri intempestive de prețuri care să speculeze situația nefericită în care se află, practic, întreaga planetă. Organele și instituțiile abilitate precum Autoritatea Națională Pentru Protecția Consumatorilor, Consiliul Concurenței, Guvernul trebuie să ia măsurile necesare atât pentru respectarea drepturilor consumatorilor, cât și pentru întărirea mecanismelor de protecție a consumatorilor, deoarece numai astfel se poate garanta că societatea va face doar acele sacrificii necesare pentru a se putea trece peste această perioadă.
Este necesar ca asociațiile de consumatori și autoritățile și entitățile cu rol în protecția consumatorilor să coopereze, să-și unească forțele, astfel încât informarea consumatorilor despre cum le sunt afectate drepturile în această perioadă și cum să aibă parte de o protecție cât mai bună să se facă continuu.
Cu siguranță, situația în care de aflăm poate aduce pentru mulți dintre noi lucruri imprevizibile până de curând, ne putem afla în ceea ce este descris în Codul civil ca fiind situații de forță majoră. Iar, în situații de forță majoră se pot afla atât consumatorii, cât și comercianții. De aceea, cu eforturi, sacrificii și cu multă deschidere, cu flexibilitate și cu bună-credință între consumatori și comercianți, va trebui să facem ca aceste experiențe să ne ducă la practici mai bune. Totodată, trebuie să vedem aceste experiențe de viață ca învățăminte care să ne pregătească pe noi, ca societate pentru astfel de fenomene de masă, care afectează, din ce în ce mai mult lumea, la nivel global.
N.Red: Calu Monica este jurist cu peste zece ani de experiență în zona apărării drepturilor consumatorilor, activitatea ei derulându-se atât în România, cât și în cadrul UE. Ea este și președintele Asociației Consumers United/Consumatorii Uniți.
0
2
