După câțiva ani de politici fiscale exuberante, România se confruntă cu o tranziție dificilă, dar inevitabilă, către un cadru bugetar mai prudent. Creșterea economică ar putea să scadă până la + 1,8% în 2020, de la + 4,1% în 2019. Economia României este lovită de un șoc dublu atât pe partea cererii cât și pe cea a ofertei, șoc legat de răspândirea rapidă a coronavirusului în Europa. Spre deosebire de majoritatea țărilor UE, România are un spațiu fiscal foarte limitat pentru a acomoda șocul extern. Elefantul din cameră îl reprezintă creșterea cu 40% a pensiilor publice în septembrie 2020, cu un impact mare pe termen mediu, arată un raport al Erste Group, publicat miercuri.
Ce mai arată reportul:
- Creșterea economică mai lentă ar putea duce la o ajustare a deficitului de cont curent la aproximativ -4,2% din PIB în 2020 (de la -4,7% în 2019). BNR ar putea relaxa condițiile privind lichiditatea și a ajusta cerințele de reglementare pentru credite pentru a permite băncilor să sprijine clienții cu probleme.
- Reducerile ratei dobânzii de politică monetară de către BNR nu reprezintă principalul scenariu aflat pe masă, banca centrală preferând să aibă flexibilitate în cazul în care leul intră sub presiune. Moneda românească s-ar putea deprecia treptat, iar BNR își va păstra o prezență discretă pe piață.
- Ne-am redus prognoza de creștere economică la + 1,8% în 2020 (-1,7 pp), datorită răspândirii COVID-19 în Europa. Spre deosebire de majoritatea țărilor UE, România dispune de un spațiu fiscal foarte limitat și, prin urmare, are un impact negativ mai puternic. Riscurile privind prognoza noastră de creștere economică pentru 2020, de + 2,2% sunt legate de măsuri de ajustare fiscală pentru a evita un derapaj fiscal major. Fluxuri puternice de fonduri europene ar putea diminua aceste riscuri. Rata de absorbție a fost de 38% în martie 2020.
- Rata inflației a scăzut la 3,1% în februarie 2020, de la 4% în decembrie. Inflația ar putea scădea mai departe până la 3% până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru, înainte de a crește apoi treptat până la 3,5% în semenstrul al doilea din acest an.
- Leul românesc s-a depreciat la peste 4,8/EUR în februarie, din cauza îngrijorărilor investitorilor cu privire la deficitele gemene și incertitudinile politice în creștere. După ce a fost prezent constant pe piața valutară pentru a reduce deprecierea leului, în ultimele luni BNR a făcut probabil câțiva pași înapoi, iar leul a slăbit peste nivelul psihologic de 4,8/EUR.
- Ne așteptăm ca leul să se deprecieze în continuare, atât timp cât deficitul de cont curent rămâne ridicat. Prognoza noastră arată o slăbire medie a leului de aproape 2% pe an în termeni nominali. BNR este probabil să continue să intervină pe piața valutară pentru a reduce volatilitatea ratei EURRON, fără a interveni asupra tendinței pieței. Rezervele de schimb valutar au fost la nivelul confortabil de aproape 36 miliarde EUR în februarie.
- Lipsa reformelor structurale este un element clar negativ pentru creșterea potențială pe termen lung. Digitalizarea autorității fiscale, eficientizarea sistemului de învățământ pentru a-l apropia de nevoile pieței muncii, o mai bună capacitate a administrației publice de a absorbi fondurile UE și reforma constituțională necesită un sprijin politic solid. Rezultatele ar putea fi văzute doar pe un orizont mediu de timp, așa că este imperativ ca România să înceapă să se reformeze cât mai curând posibil.
5
3
