Procedurile de reorganizare, faliment, concordat sau observație se desfășoară ca până acum, iar demersurile de valorificare în cadrul procedurilor de licitații/negocieri directe vor continua. La fel și inventarierea bunurilor debitoarei și sigilarea lor, chiar dacă asta va impune deplasări minime, măsuri sporite de disciplină sanitară și contact uman drastic limitat, arată o analiză remisă HotNews.ro de către Casa de Insolvență Transilvania. ”Se va avea în vedere și continuarea demersurilor cu privire la evaluarea bunurilor din patrimoniul debitorului”, se mai arată în document.

Andra Olar-Caragea; Casa de Insolventa TransilvaniaFoto: Hotnews

Starea de urgență nu oprește salvarea valorii din business, spun specialiștii CITR. Practica în insolvență continuă. Economia României și cea globală trec și vor trece în aceste zile, săptămâni, luni, probabil prin cele mai grele încercări de la finele celui de-al Doilea Război Mondial. Statul, și cu atât mai mult mediul privat, sunt greu puse la încercare.

Răspândirea noului coronavirus impune măsuri de adaptare atât din partea autorităților centrale, cât și din partea companiilor care gestionează societățile aflate în insolvență și a autorităților responsabile de supravegherea lor. Și activitatea companiilor în insolvență se desfășoară în condiții nemaiîntâlnite, sub apanajul stării de urgență declarate începând de luni prin Decret prezidențial.

În acest context, continuitatea acestor companii depinde și de atenta coordonare și reacție a administratorilor judiciari, din linia întâi a managementului de criză, pregătiți pentru a gestiona în echilibru relațiile cu autoritățile și creditorii implicați în procedurile menite să salveze valoarea din fiecare companie pe care o gestionează. Supraviețuirea se definește astăzi prin rapiditate, flexibilitate, adaptabilitate și prudență, direcționate spre continuarea activității afacerilor pe care le gestionează. Din acest unghi analizăm și efectele Decretului prezidențial sub incidența căruia activitatea practicienilor în insolvență va continua.

Principale activități care vor fi continuate în urma adoptării Decretului prezidențial de instituire a stării de urgență nr. 195 din 16 martie 2020:

• 1. Decretul prezidențial de instituire a stării de urgență nu determină suspendarea sau încetarea activității practicienilor în insolvență, mai ales că proporția covârșitoare a activității acestora se poate desfășura și în mediul digital. Totodată, efectul acestui Decret este temporar, limitat la o perioadă de 30 de zile.

• 2. Administratorii/lichidatorii judiciari și administratorii concordatari funcționează după principiul business as usual, care se aplică și companiilor în insolvență, cu limitările particulare vizând contactele umane și măsurile sporite de igienă și protecție a angajaților. Procedurile de concordat, observație, reorganizare sau faliment se desfășoară ca înainte.

• 3. Supravegherea activității debitoarelor continuă. Este de important ca plățile, contractele, actele și operațiunile, chiar restrânse, să fie avizate într-un termen scurt.

• 4. Practicianul în insolvență este în măsură să convoace de urgență Adunările și Comitetele de Creditori, conform art. 5 pct. 66 și 87 din Legea 85/2014, pentru aprobarea sau confirmarea măsurilor, iar în cazurile speciale chiar pentru confirmarea actelor deja întreprinse. Ședințele vor fi în continuare prezidate de către practicianul în insolvență.

• 5. Demersurile de valorificare în cadrul procedurilor de licitații/negocieri directe vor continua. La fel și inventarierea bunurilor debitoarei și sigilarea lor, chiar dacă asta va impune deplasări minime, măsuri sporite de disciplină sanitară și contact uman drastic limitat. Se va avea în vedere și continuarea demersurilor cu privire la evaluarea bunurilor din patrimoniul debitorului.

„CITR recomandă practicienilor în insolvență să efectueze în continuare toate demersurile procedurale, chiar dacă situația excepțională confirmată și prin Decretul din data de 15 martie 2020 face ca, în unele cazuri, depășirea termenelor să fie nesancționabilă. Este rolul și responsabilitatea noastră morală să continuăm exercitarea atribuțiilor ca măsură de sprijin pentru continuarea activității societăților aflate în dificultate”, a declarat susține Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

Alte activități din procedură care vor fi continuate pe parcursul stării de urgență, ca măsură de limitare a efectelor adverse aferente:

• 1. Tabelele de creanțe, rapoartele de activitate, rapoartele de cauze și împrejurări vor fi întocmite și înregistrate la dosarul cauzei, respectiv publicate în BPI, integral funcționabil în această perioadă.

• 2. Planurile de distribuiri și rapoartele asupra fondurilor, respectiv rapoartele trimestriale care au ca obiect plata creditorilor înscriși la masa credală, precum și a celor curenți, vor fi depuse la dosarul cauzei. Circuitul banilor este esențial pentru societăți în aceste momente dificile, astfel că acolo unde se poate asigura o comunicare strânsă și există un acord cu creditorii, vor fi operate plățile, chiar dacă termenul de contestații la rapoarte nu curge.

• 3. Formularea acțiunilor specifice pot fi în continuare introduse la instanțele competente – cereri în anularea operațiunilor frauduloase, în antrenarea răspunderii persoanelor responsabile pentru cauzarea insolvenței sau, acolo unde dreptul de administrare a fost ridicat, în recuperarea de creanțe.

• 4. Denunțarea contractelor păguboase pentru averea debitoarei va fi aplicată în continuare acolo unde situația o impune.

• 5. Conducerea și consultanța în gestionarea activității continuă și este puternic încurajată. „Practicienii trebuie să fie un liant între normele legale și justițiabili. Expertiza în situații de criză a practicienilor este esențială pentru economie, de aceea, CITR încurajează companiile cu dosare în lucru cât și celelalte companii aflate în dificultate să ia legătura cu profesioniști capabili să identifice soluții pentru evitarea pierderilor sau măcar pentru limitarea lor. Credem și susținem continuitatea în business, ca bază pentru economie”, a declarat Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

Aspecte care se schimbă în urma adoptării Decretului prezidențial de instituire a stării de urgență nr. 195 din 16 martie 2020:

• 1. Activitatea de judecată continuă doar în cauzele de urgenţă deosebită - regulă instituită prin Decret, pentru o perioadă de 30 de zile. Aceasta va putea fi actualizată în funcție de împrejurări. Acum este esențială urmărirea constantă a comunicărilor tribunalelor.

Cererea de deschidere a procedurii de insolvență este o urgență deosebită pentru compania care dorește să acceseze protecția legii insolvenței în această perioadă critică pentru mediul de afaceri și pentru economie. CITR consideră absolut necesară includerea acesteia pe lista cauzelor urgente. Protecția insolvenței poate asigura suspendarea executările silite derulate împotriva companiei, conform art. 66 alin. 11 din Legea 85/2014 și salvarea ei într-un punct cheie. Raportat la acest legal, judecătorul sindic poate dispune, de urgență, în camera de consiliu și fără citarea părților, suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită a bunurilor debitorului până la pronunțarea cu privire la cererea de deschidere a procedurii. susține Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

• 2. Măsura întreruperii sau suspendării termenelor de prescripție și decădere. Termenele de prescripție și termenele de decădere sunt exclusiv acele termene când subiectul are dreptul să facă ceva într-un anumit termen, iar în lipsa acțiunii în termenul respectiv, pierde dreptul (în fapt1).

Ele nu reglementează acele termene când subiectul are o obligație de întocmit într-un anumit termen. Simplist, prescripția și decăderea sunt mijloace de paralizare a drepturilor, iar nu de stingere a obligațiilor. În caz de dubiu, un mecanism facil de limpezire este întrebarea: poate invoca cineva decăderea sau prescripția dacă n-am făcut această activitate în termen?

Concret, dacă creditorul nu-și exercită dreptul de a înregistra o declarație de creanță la dosar, potrivit Decretului nici un participant nu-i poate invoca decăderea pentru nerespectarea termenului de înregistrare. De ce? Fiindcă el s-a găsit în exercitarea unui drept iar măsura suspendării termenului de decădere are în vedere exact protecția sa. În exemplul secund, dacă debitorul nu-și exercită obligația de a depune la dosarul cauzei actele contabile cerute de art. 67, în termenul de 10 zile de la deschidere, lui nu i se suspendă nici un termen de decădere, pentru simplul motiv că la împlinirea termenului de 10 zile debitorul nu-și putea invoca față de sine împlinirea decăderii pentru executarea propriei obligații.

Prin urmare, trebuie să avem grijă care sunt drepturile și care sunt obligațiile guvernate de termene în Legea 85/2014, fiindcă nu se suspendă totul.

„Contextul coronavirus cere cu precădere unitate și susținere, dar mai ales respectarea regulilor impuse de specialiști și păstrarea încrederii reciproce. Acestea pot crea piloni de rezistență și fundamente solide pentru restartarea economiei în lunile ce urmează după depășirea acestui puseu socio-economic. Practicienii în insolvență pot și trebuie să constituie exemple de stabilitate și previzibilitate în situațiile impredictibile”, susține Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

Dincolo de schimbările legislative importante, cel mai presant pentru actorii economici în aceste zile este să identifice metodele adecvate de ajustare a serviciilor și de adaptare pentru a se păstra activi în economie. Fiecare companie activă în piață este și un factor stabilizator pentru întreg mediul de afaceri, dar și pentru economie. Cuvântul de ordine în criză este continuitatea, cu respectarea măsurilor de protecție speciale și, acolo unde este posibil, direcționarea spre mediul online. Paradoxul în actuala criză este că ea diminuează contactul direct al clienților cu companiile, însă augmentează cererea de prestări servicii la distanță. Provocarea este ca activitățile să nu înceteze, ci să fie ranforsate pe cât posibil în online.

Atât administratorii judiciari și antreprenorii, cât și ceilalți actori din procedură au obligația de a urmări care sunt drepturile și obligațiile guvernate de termene în Legea 85/2014, fiindcă principiul business as usual funcționează și continuă.

Unitatea, respectarea regulilor impuse de specialiști și păstrarea încrederii reciproce pot crea piloni de rezistență și fundamente solide pentru restartarea economiei în lunile ce urmează. Acest lucru este posibil iar corpul practicienilor în insolvență poate oferi un exemplu de stabilitate și previzibilitate, chiar dacă pe alocuri legea a suspendat sancțiunile pentru nerespectarea termenelor.