”Se suspendă până la finalul anului 2020 obligația de plată a ratelor scadente și dobânzilor aferente atât împrumuturilor bancare cât și financiar nebancare care au fost contractate până la 19 martie 2020, inclusiv, decătre toate persoanele fizice și entitățile juridice. Durata contractuală se va prelungi cu durata în care a operat suspendarea”. Așa sună primul articol din proiectul depus joi de PSD la Parlament, după modelul premierului maghiar Viktor Orban. ”În această luptă contracronometru, este nevoie de măsuri clare, ferme și curajoase. Mai târziu va fi prea târziu”, scrie Marcel Ciolacu, liderul PSD pe Facebook referitor la acest proiect.
Înainte de a promova proiectul, nu ar fi stricat un studiu de impact și discutarea pe față cu toți cei implicați
Ideea e că proiectul poate fi bun, dar înainte de a-l promova, e nevoie de un studiu de impact și mai ales de discutarea lui cu toți cei implicați. Nu poți să-ți impui propria variantă a dreptății pe banii altuia, mai direct spus.
”PSD a depus astăzi în Parlament un proiect de lege care prevede suspendarea, la cerere, a ratelor bancare pentru firme și populație, până la finalul anului 2020. În această luptă contracronometru, este nevoie de măsuri clare, ferme și curajoase. Mai târziu va fi prea târziu. Suspendarea plății ratelor bancare este o măsură de sprijin a populației în confruntarea cu criza economică generată de epidemie și solicitată de tot mediul de afaceri”, arată postarea șefului PSD. Acest proiect nu a fost discutat cu cei implicați și nici nu se bazează pe date care să certifice faptul că ar fi un lucru cerut de mediul de business.
Solicitați de HotNews.ro să exprime un punct de vedere, reprezentanții Consiliul Patronatelor Bancare din România ne-au declarat: “Considerăm că rolul oricaror măsuri avute in vedere de autoritati in aceasta perioada ar trebui sa fie acela de a ușura situația sectoarelor cele mai afectate pe termen scurt, tinand insa seama de pericolul real al decontarii costurilor in alte sectoare de activitate functionale sau de afectarea capacitatii sectorului bancar de a finanța economia românească și bugetul pe termen mediu și lung.
Într-un comunicat transmis joi, CPBR arată că băncile din Romania s-au mobilizat imediat si au comunicat deja solutii pe care le pun la dispozitia clientilor care intampina dificultati financiare in aceasta perioada, in contextul epidemiei cauzata de noul coronavirus. ”La cerere, orice client poate beneficia de masuri de sprijin. De aceea, in contextul in care exista deja acest efort, solicitam ca orice masuri sa fie promovate de catre autoritati cu consultarea prealabila a sistemului bancar, in caz contrar acestea riscand sa nu aiba efectele scontate, ci chiar contrare pentru clienti si economie”, arată comunicatul.
Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), și Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB), în calitate de parteneri sociali, au agreat o serie de măsuri privind protecția atât a salariaților cât și a clienților bancari in contextul prevenției privind răspândirea și creșterea infecțiilor cu noul tip de coronavirus ce poate cauza afecțiunea respiratorie COVID-19.
Documentul ține cont de faptul că instituțiile de credit sunt parte a infrastructurii critice în România, iar în contextul evoluției epidemiei cu noul tip de coronavirusului (COVID – 19) toate părțile, angajatori, angajați și sindicate înțeleg necesitatea depunerii unui efort comun pentru desfășurarea activității băncilor în condiții optime astfel încât să poată sprijini cetățenii și companiile în această perioadă.
Într-o discuție purtată săptămâna trecută cu Sergiu Manea, CEO-ul BCR, acesta a spus, întrebat fiind despre riscul apariției unor legi populiste: ”Credem în procese solide de elaborare a legislației. Proces înseamnă ca toți cei impactați să stea în jurul mesei și să înțeleagă care e obiectivul inițiatorului. Cu transparență și poate mai multă candoare. Obiectivul poate fi minunat. Poate fi un obiectiv social pe care ni-l însușim toți și vrem să-l ducem mai departe. Dar trebuie să vedem care sunt costurile și să inițiem un proces de ”facere a legii” care să aducă claritate asupra potențialelor beneficii și costuri, dar asta înainte de vot. Înainte de a intra proiectul în comisii. Acest lucru să nu mai fie văzut așa cum e vazut azi, ca pe o luptă între cei care vor să protejeze interesele românilor și cei care vor să-i exploateze”, crede el.
”Dacă toți credem într-un lucru, nu ar fi normal să ne așezăm toți în jurul mesei și să începem să discutăm?”
” Orice companie din țara asta - că e o brutărie sau că este o bancă sau un spital -are nevoie ca românii să fie prosperi și să prospere pe termen lung. De asemenea, politicienii vor și ei ca românii să fie prosperi! Și atunci, dacă toți credem în lucrul ăsta, nu ar fi normal să ne așezăm toți în jurul mesei și să începem să discutăm?
Nu vedem acest proces la lucru încă, deși discutăm de mult despre el, mai spune Manea.” Ceea ce pot să spun este că foarte mulți membri ai Parlamentului împărtășesc nevoia unui asemenea proces echilibrat de facere de legi. În opinia mea, gradul necesar de maturizare îl vom atinge în următoarea legislatură. Pentru că în ciclurile electorale toate ideile astea de sustenabilitate și de evoluție au fost acoperite de zgomotul acesta foarte intens dat de necesitatea transmiterii unui mesaj care să rețină atenția publicului. E foarte greu să vorbești într-un an electoral despre „due process” în facerea de legi câtă vreme înregistrăm continuitate într-o abordare radical populistă și foarte zgomotoasă. Obiectivul primordial pe care îl împărtășim cu toții este același: o Românie prosperă cu cetățeni prosperi”, explică CEO-ul BCR.
5
9
