Financial report Datele în timp real arată că virusul a afectat deja activitatea economică. Franța a fixat lista comercianților care vor închide activitatea. Nu, coronavirusul nu s-a născut în laborator

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 23 martie 2020, 5:26 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: Pixabay
Financial Times: Datele în timp real arată că virusul a afectat deja activitatea economică mondială. O analiză FT care oferă o primă privire asupra impactului coronavirusului ● Les Echos: Guvernul a fixat lista comercianților care își pot continua activitatea. Și a celor care vor închide. Un decret publicat luni luni dimineață în „Monitorul Oficial” va specifica directivele decise în weekend de către Executiv ● Il Corriere Della Sera: Nu, coronavirusul nu s-a născut într-un laborator ● Știri pe scurt.

Financial Times: Datele în timp real arată că virusul a afectat deja activitatea economică mondială



Restaurantele, cinematografele și magazinele din întreaga lume s-au golit, în timp ce zborurile, traficul rutier și consumul de energie au scăzut brusc, potrivit unei analize FT care oferă o primă privire asupra impactului coronavirusului asupra economiei globale.

Un grup de foști economiști șefi ai FMI a avertizat weekendul trecut că recesiunea globală a început deja, și, deși activitatea economică încetinește brusc, multe dintre date oficiale sunt depășite deja în momentul publicării lor.

Pentru a compensa lipsa informațiilor oficiale, FT a calculat un set de date privind activitatea economică în diferite sectoare, acestea anticipând datele oficiale care vor sosi abia în săptămânile următoare. Datele noastre arată că traficul de vehicule s-a redus cel puțin la jumătate în multe dintre cele mai mari orașe ale lumii, cheltuielile în restaurante s-au oprit, iar vânzările cinematografelor s-au prăbușit. Efectele au început să fie resimțite chiar înainte ca blocajele la nivel național să fie puse în aplicare în anumite părți din Europa și SUA.





Activitatea de agrement
Jian Chang, economist la Barclays, a declarat că, în China, sectoarele de servicii precum divertismentul, hotelurile și serviciile de catering „au fost cel mai greu lovite” și că activitatea serviciilor „prezintă semne ale unei contracții mai mari decât în ​​cazul producției”. Aceste efecte se văd acum și în SUA și în Europa.

„Acum, când guvernele și întreprinderile răspund la virus în Europa, sectoarele de retail și ospitalitate se confruntă cu scăderi puternice ale cererii, fiind închise în multe țări”, a declarat Joanna Konings, economistă la banca olandeză ING.

Cererea globală pe zona de restaurante a încetat, potrivit datelor OpenTable, un serviciu de rezervare online a meselor în restaurante cu sediul în San Francisco, care a înregistrat o oprire aproape totală a rezervărilor în toate marile economii, inclusiv în Marea Britanie și SUA.

Vânzările cu amănuntul urmează un model similar, spun cei de la Springboard, o companie de cercetare pe zona retailului. Comenzile au scăzut cu peste 70 la sută în SUA și Italia pe 18 martie, comparativ cu aceeași zi din anul precedent și cu peste 20 la sută în Marea Britanie și Suedia.



„Dezbaterea cu privire la impactul economic al coronavirusului a trecut de la îngrijorările legate de lanțurile de aprovizionare și de la daunele producătorilor la efectele provocate de autoizolare asupra sectorului serviciilor”, a declarat Jennifer McKeown, șefa serviciului de economie globală la Capital.

Economie.
În ciuda pachetelor substanțiale de stimulare puse în aplicare de multe țări și date oficiale puține, „primele semne sunt îngrijorătoare”, a spus ea. Înghețarea afacerilor se extinde și la locurile de divertisment. În weekendul din 15 martie, rezervările la cinema s-au redus cu cel puțin două treimi în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut în majoritatea celor peste 50 de țări pentru care sunt disponibile date, potrivit unei analize FT baza pe datele de la Box Office Mojo, un site web care urmărește vânzările la box-office. Cinema-urile din SUA au încasat 75,8 milioane USD în săptămâna 9-16 martie, adică mai puțin decât jumătate din banii luați în aceeași perioadă a anului trecut.

„Analizând datele din diverse sectoare ale economiei americane, se pare că am putea fi îndreptați spre cea mai severă contracție a cheltuielilor consumatorilor ”, a spus Gregory Daco, economistul american al Oxford Economics.

Numărul zborurilor zilnice a scăzut cu peste 20 la sută în 14- 21 martie, conform datelor de la serviciul de urmărire a zborurilor Flightradar24, reflectând prăbușirea călătoriilor și a turismului ca urmare a pandemiei.

Odată cu creșterea restricțiilor de călătorie în toate economiile majore, călătoriile și turismul „sunt într-o luptă pentru supraviețuire”, a declarat Gloria Guevara, președintele Consiliului Mondial de Turism. Multe economii dependente de turiști se confruntă cu „o amenințare existențială”, a spus ea.





Traficul rutier a scăzut și în majoritatea orașelor majore, potrivit unui indice de trafic compilat de compania de navigație prin satelit Tom Tom, care măsoară timpul pe care utilizatorii serviciilor sale îl petrec în trafic. Roma, Paris și New York au văzut cum traficul în ore de vârf se desfășoară considerabil sub nivelul mediu obișnuit.

Între timp, viața din China dă semn de revenire la normal. Traficul la ore de vârf în Wuhan și Beijing rămâne însă în scădere considerabilă față de perioada de dinainte de focar.





Utilizarea energiei
Consumul de energie, o bună măsură a activității economice, este în scădere în majoritatea economiilor europene, conform unei analize FT a datelor provenind de la Rețeaua europeană de operatori de sisteme de transport pentru energie electrică, care reprezintă 43 de operatori de sisteme de transport electric din 36 de țări din Europa.

În Europa, abandonul consumului de energie electrică a fost remarcat pentru prima dată în nordul Italiei, unde a scăzut cu 15% în 12-18 martie, comparativ cu aceeași zi a săptămânii de la mijlocul lunii februarie. În China, s-a înregistrat o oarecare revenire față de apogeul crizei, însă consumul de cărbune al centralelor electrice este în continuare în scădere cu 30 la sută în comparație cu începutul anului.

Peter Osbaldstone, director de cercetare la Wood Mackenzie, o firmă de consultanță în domeniul energiei, a declarat că „sunt preconizate reduceri suplimentare ale cererii [în întreaga lume], deoarece blocajele devin mai răspândite”.

Les Echos: Guvernul a fixat lista comercianților care își pot continua activitatea. Și a celor care vor închide




Ce magazine se pot deschide și funcționa pe măsură ce epidemia de coronavirus crește? Un decret publicat luni luni dimineață în „Monitorul Oficial” va specifica directivele decise în weekend de către Executiv.

Dacă sâmbătă seara, prim-ministrul Edouard Philippe anunțase închiderea pe scară largă a unor afaceri considerate ne-esențiale, fără însă a menționa care sunt acestea. Premierul a spus însă că magazinele alimentare, farmaciile, băncile, chioșcurile de țigări și benzinăriile pot rămâne deschise. Textul publicat luni oferă însă foarte concret lista magazinelor care își pot continua activitatea, chiar dacă situația se deteriorează.

Măcelariile, magazinele de pește și cele de legume pot rămâne deschise. Pe lângă întreprinderile deja autorizate în mod explicit să rămână deschise, mai există aproximativ patruzeci de activități, listate în anexa la decret.

În domeniul alimentar, firmele cu comerț de alimente congelate, magazine alimentare generale, supermarketuri și hipermarketurile pot continua să funcționeze. Magazinele de fructe și legume, măcelarii, pescarii și comercianții cu amănuntul de băuturi din magazine specializate au de asemenea dreptul de a continua să primească clienți.

Pe lângă mâncare, un anumit număr de magazine esențiale în viața de zi cu zi se află și ele pe această listă. Spălătoriile vor putea continua să-și întâmpine publicul. De asemenea, hotelurile pot continua să funcționeze atunci când constituie o casă obișnuită pentru oamenii care locuiesc acolo. De asemenea, serviciile funerare vor putea continua să funcționeze.

Întreprinderile specializate în echipamente IT vor putea, de asemenea, să-și continue activitatea. Decretul publicat luni menționează "comerțul cu amănuntul cu echipamente de informații și comunicare în magazine specializate", "comerțul cu amănuntul cu calculatoare, unități periferice și software în magazinele specializate" și cel al „echipamentelor de telecomunicații din magazinele specializate”. La acestea se adaugă distribuitorii de echipamente auto și pe două roți, furnizorii de echipamente destinate fermelor.

Cine are obligația de a închide?
În sfârșit, textul specifică și lista de unități care au obligația de a închide. Au fost luate în vedere căsuțele de camping, corturi și structurile în aer liber, unități de învățământ, centrele de instruire, centrele de vacanță și cele de agrement fără cazare.

Această listă se completează cu cea a unităților care nu mai pot găzdui public până în 15 aprilie - printre care săli de conferințe, de concerte, muzee sau chiar săli de sport acoperite.

Il Corriere Della Sera: Nu, coronavirusul nu s-a născut într-un laborator





”Sunt mai multe lucruri în cer şi pe pământ, Horaţiu, decât cele visate de propria ta filosofie ...”, îi spune Hamlet prietenului și colegului său. Acest avertisment faimos, adresat mai mult lui însuși decât prietenului său, îmi vine în minte ori de fiecare dată când mă aflu în prezența a ceva misterios sau, mai bine spus, a ceva atât de nou şi de complex, încât pare misterios. În aceste zile suntem închiși în casă aşteptând să treacă acest vârtej viral.

Vorbesc despre Covid-19, care face ca inima să ni se strângă și creierul să o ia razna. Înainte nu exista, acum există și încă cum! De undeva trebuie să fi venit, dar de unde? Și, mai ales, există cineva vinovat de apariţia sa? Noi, oamenii, nu vedem munții, însă conspiraţiile, imediat, plini de anxietatea de a explica, dar și de a inculpa. Iar obișnuitii „bine informaţi” ne oferă toate detaliile. În acest caz, există cei care sunt siguri că această formă a virusului a fost fabricată într-un laborator sau că răspândirea acestuia se datorează unei fugi de materiale infectate dintr-un arsenal biologic. Sau unei combinații dintre cele două.

Nu este așa. Ne-o spune biologia moleculară. În ultimul număr al revistei Nature Medicine, se poate citi un articol la obiect, însoțit de un desen splendid şi plin de culori. Este vorba o bază brută și scheletică, excepțională și pentru biologia moleculară, în care apar secvențe de ADN aliniate literă cu literă cu scopul de a fi comparate. Două sunt de coronavirus uman (una a actualului agent viral Covid-19), trei de coronavirus de lilieci și una de coronavirus de pangolin. Secvențele privesc „vârful” cel mai extern al acelor organele minuscule cu care virusul vine în contact cu celulele, în acest caz, cu ale noastre. Au fost alese în special două regiuni minuscule, despre care vom discuta peste puţin.

Rezultatul este clar. Virusul actual este strâns legat de alte virusuri din trecut aparținând aceleiași familii. Diferențele sunt mici, dar semnificative, provenind probabil dintr-o mutație spontană. Nu există dovezi care să ateste că acestea ar fi putut fi produse în laborator. Ceea ce rămâne de decis este dacă mutațiile s-au produs atunci când virusul a invadat deja specia umană, sau în timp ce încă mai era găzduit de celulele unui alt animal, foarte probabil liliac sau pangolin, sau în timpul tranziției de la specia anterioară la specia noastră. Autorii nu au reuşit să decidă, acest lucru va necesita ceva mai multă muncă.

Am menționat cele două mici regiuni analizate. Prima se referă la ataşarea virusului la celula care urmează să fie atacată, partea „ofensivă” a particulei virale: cu cât este mai eficientă manevra de ataşare, cu atât este mai afectat organismul gazdă. Însă și organismul se apără și face acest lucru prin „atacarea” celei de-a doua regiuni mici a secvenței noastre. Din punctul de vedere al virusului ,asta înseamnă să știi sau să nu știi să te protejezi de reacția organismului. Prin urmare, chiar și în acest mic obiect biologic, există atacul, prima regiune și apărarea, a doua regiune. Nu ar fi un lucru rău să ne amintim de acest lucru atunci când decretăm ceea ce este bine și ceea ce e rău și ne prefacem că „învățăm” natura cum să se comporte.

În ceea ce ne privește, aici nu au existat conspirații sau „glume” din partea oamenilor, deși sunt sigur că vor exista persoane care nu vor crede acest lucru. Noi, oamenii avem trei mari crime pe conştiinţă: indiferența față de degradarea mediului înconjurător şi a planetei, lăcomia și venalitatea noastră insaţiabilă și ignoranța prezumtivă. Nu voi vorbi despre degradarea mediului înconjurător, se vorbește deja prea mult, însă atunci când mediul se degradează, totul se degradează.

De ce lăcomia? Deoarece animalele care ne-au transmis boala, bieţii pangolini, fac obiectul unui comerț frenetic, pentru „carnea” lor și pentru presupusele calități medicinale. Se pare că piața lui Wuhan era specializată în acest tip de marfa. Denumirea de pangolin provine din cuvântul malaiezian panggoling care înseamnă încolăcire şi care îl descrie astfel pe „cel care se încolăcește”, atât de mult, încât primii exploratori i-au dat numele de anghinare cu patru picioare. Lăcomie, aşadar, ca în aproape toate epidemiile vremurilor noastre. Și a celor care vor veni. Dar și ignoranța și aroganţa care ne fac să atribuim organelor celor mai diverse animale puteri uimitoare, dacă nu magice, extrem de benefice sănătăţii noastre. Acest lucru este grav, deoarece niciunei probleme care poate deriva din îmbogăţirea cunoștințelor și din progresul științei nu-i vom putea răspunde vreodată eficient prin ignoranță.(Rador)

Știri pe scurt:


  • Lumea întreagă este zguduită de pandemia de coronavirus, savanții caută tratamente și soluții de imunizare, iar presa interațională monitorizează cu maximă atenție evoluțiile globale. O provocare globală necesită un răspuns global, titrează Der Spiegel. În același timp, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că milioane de oameni ar putea muri dacă va continua răspândirea coronavirusului, mai ales în regiunile cele mai vulnerabile ale lumii, citează EUObserver. Guterres a îndemnat statele G20 să susțină țările cu sisteme sanitare precare, accentuând că solidaritatea nu este numai un imperativ moral, ci este în interesul tuturor, reține EUObserver. BCE va depune orice efort necesar pentru a-și juca rolul de susținere a tuturor cetățenilor eurozonei să treacă prin aceste momente deosebit de grele, a afirmat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un comentariu publicat în Financial Times. BCE se va asigura că toate sectoarele economiei vor beneficia de condiții de finanțare care să le ajute să absoarbă șocul, a menționt Lagarde citată de ziarul britanic. Totuși, un studiu realizat de Organizația Internațională a Muncii, care reunește guvernele, sindicatele și organizațiile industriale din 187 de țări, arată că pandemia de coronavirus ar putea să provoace pierderea a 25 de milioane de locuri de muncă, o cifră mai mare decât cea care s-a înregistrat după criza economică din 2008, atenționează La Repubblica.
  • În Europa, președintele Consiliului European, Charles Michel, a pledat pentru un adevărat centru de criză european și o întărire a protecției civile europene, scrie La Libre Belgique. Avem nevoie de o abordare mai solidă la nivel european, pentru a gestiona criza, a afirmat Michel la postul belgian Zevende Dag. La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat suspendarea regulilor de disciplină bugetară ale UE, o măsură inedită care va permite statelor membre să cheltuiască atât cât va fi necesar pentru a lupta contra consecințelor economice ale cornavirusului. Von der Leyen a mai subliniat că niciun stat membru nu poate înfrunta această amenințare singur și că trebuie să lucrăm împreună și să ne ajutăm reciproc, adaugă Il Fatto Cotidiano. În Italia, cea mai afectată țară europeană, premierul Giuseppe Conte pledează, într-un interviu acordat ziarului economic Financial Times, pentru aşa-numitele „obligațiuni coronavirus”, pentru a ajuta statele UE să combată consecințele epidemiei Covid-19. La Vatican, Papa Francisc urmărește cu îngrijorare evoluția situației de urgență din Italia și din lume și ridică moralul tuturor asigurând că din această situație vom putea ieși doar împreună, ca omenire, scrie La Stampa. După acest timp suspendat, crede Suveranul Pontif, va fi „oarecum ca într-o perioadă postbelică” și va trebui să reconstruim totul pe patru piloni principali: „rădăcinile”, reprezentate mai ales de cei în vârstă; „amintirea” acestor zile suprarealiste; „frăţia” între ființele umane și „speranța”, care nu dezamăgește niciodată”.
  • Pe de altă parte, virusul nu va învinge capitalismul, asigură El Pais, iar Le Monde subliniază că acum este timpul pentru solidaritate și eficiență într-o luptă îndelungată, nu pentru egoisme naționale și certuri zadarnice. Fiecare țară trebuie să depășească pandemia uluitoare în ritmul propriu, dar numai unită Europa va câștiga războiul împotriva Covid-19, susţine Le Monde.
  • Pe măsură ce cazurile de infectare cresc, România impune restricții pentru încetinirea răspândirii coronavirusului, scrie Reuters, iar ziarul croat Novi List adaugă că autorităţile române au decis să instituie pedepse de 15 ani de închisoare pentru cei care, prin comportamentul lor în timpul epidemiei de coronavirus, provoacă moartea altor persoane. De asemenea, autoritățile de la București au făcut apel la diaspora să nu încerce să revină în țară, ca urmare a limitării deplasărilor în Europa, notează ziarul croat. O veste bună vine din Coreea de Sud. Agenția Yonhap anunță că o firmă sud-coreeană a convenit să exporte 20.000 de truse de testare pentru coronavirus în România, în baza unui contract semnat recent.
  • În SUA, pe măsură ce coronavirusul se răspândește, Donald Trump se redefinește ca un lider în vreme de război, care înfruntă un inamic străin, în vreme ce viața americanilor este pusă în așteptare, constată revista Time. În plus, Trump își îndreaptă săgețile războinice nu numai împotriva virusului, ci și a Chinei, în timp ce o altă bătălie îl așteaptă, și anume alegerile din noiembrie. Ca să le câștige, crede Time, Trump ar trebui să treacă de la retorica dezbinării la un discurs adresat întregii țări, cu accent pe evitarea impactului economic al epidemiei.
  • Începe să se clarifice cum va arăta politica mondială după criza coronavirusului, comentează Sabah. Se vor amplifica valurile de criză pe care le vor genera în țările vestice ecourile politice ale coronavirusului, flagel care paralizează stilul modern de viață. Înainte de coronavirus, SUA erau ultima soluție pentru Europa, însă criza coronavirusului va pune capăt nu doar unității politice a Europei, ci și modelului economic bazat pe exporturi, analizează ziarul turc. În epoca post-coronavirus, pare aproape imposibil ca UE și SUA să găsească o strategie comună și pactul atlantic să rămână intact. Din acest motiv, opinează Sabah, schimbările pe care le va declanșa criza coronavirusului vor redesena echilibrele mondiale. (Rador)








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





18965 vizualizari

  • -3 (5 voturi)    
    Solutii (Luni, 23 martie 2020, 9:00)

    TrueBlue [utilizator]

    Lucrurile trebuie facute. Asa se produc banii. Banii nu pot inlocui lucrurile. Nu poti trai fara hrana, apa, energie. Sunt doua solutii 1. Inapoi la treaba, scapa cine poate 2. Concentrarea tuturor resurselor disponibile pe gasirea antidotului + vaccin.
  • +4 (4 voturi)    
    Soc - nu poti controla tot (Luni, 23 martie 2020, 9:48)

    EuConstat [utilizator]

    Marii lideri afla acum socati ca nu pot controla tot. Ca ceea ce parea o gluma buna - "banii nu cumpara tot", este realitate. Prostii de genul "greed is good" si alte aberatii devin groapa de gunoi in care se arunca celelalte laturi.

    1. Societate preponderent consumerista - daca toti stau acasa si nu consuma, ce se intampla cu societatea
    2. Bani fara valoare si milionari de carton. Cand bursa, care de fapt este cea mai mare specula institutionalizata din lume nu isi mai gaseste rostul (pentru ca oamenii se intorc la nevoile de baza), marii miliardari is dau seama ca nu valoreaza mai mult decat hartiile din care isi ruleaza tigarile.
  • +3 (3 voturi)    
    Asta e realitatea. Cititi o documentare adevarata. (Luni, 23 martie 2020, 10:07)

    Alex2009 [utilizator]

    https://harvardtothebighouse.com/2020/01/31/logistical-and-technical-analysis-of-the-origins-of-the-wuhan-coronavirus-2019-ncov/
  • -1 (1 vot)    
    Virusul este din LABORATOR (Luni, 23 martie 2020, 16:56)

    danmarian [utilizator]

    Ori ce mi s-ar spune si ori ca vor incerca "savantii lu' pedte" sa-mi demonstreze" noul corona-virus este o productie a laboratoarelor militare chineze - Ca a scapt intamplator , sau a fost "incercat" deliberat" pe cetatenii Wuhanului - chiar nu este interesant ! Si - sa-mi demostreze "savantii" care se pronunta cum dreaq de a infectat NUMAI UN ORAS ? Intr-o tara in care chinezii se freaca-n coate cam peste tot ? Si cum de au lichidat epidemia asa repede ? Stiau remediul ? Dar nu ni l-au spus ? Cu parere de rau NU CRED IN VARIANTA APARITIRI PE CALE NATURALA !! Si COMUNISTII - indiferen de sex, varsta sau rasa sunt eminamente BANDITI ! Noul corona-virus este atac chinezo-comunist asupra lumii libere !


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by