Financial Times: În privința coronavirusului, Europa are de ales între a-și bloca sau nu economia. Țările au de făcut un compromis, ele trebuind să aleagă între sănătatea publică și blocarea creșterii economice ● Mediapool: Autoritățile bulgare acordă credite rapide de până la 1.500 de leva persoanelor aflate în concediu fără plată. Borisov a anunţat un pachet de măsuri în valoare de 4,5 miliarde de leva ● Les Echos: Coronavirus: Franța intră în războiul economic.Prognoza unei scăderi de 1% a PIB în acest an nu mai este valabilă.● Știri pe scurt.

HotNews.roFoto: Hotnews

Financial Times: În privința coronavirusului, Europa are de ales între a-și bloca sau nu economia

Țările au de făcut un compromis, ele trebuind să aleagă între sănătatea publică și blocarea creșterii economice.

Franck Dattée descoperă acum cât de greu îi este să-și mențină afacerea în toiul unei pandemii, indiferent cât de des le-ar cere guvernul patronilor și angajaților să-și mențină ritmul economic. ”Deocamdată, aproape toți clienții noștri au hotărât să-și închidă șantierele în lucru“, afirmă Dattée, care în mod normal are 50 de angajați care se ocupă de instalațiile electrice de pe șantierele de locuințe și oferă sisteme de securitate.

Spre deosebire de premierul italian Giuseppe Conte, care, la sfârșitul săptămânii trecute, a decis închiderea tuturor companiilor de mai mică importanță pentru a împiedica răspândirea coronavirusului, guvernul francez le-a cerut în mod repetat companiilor să rămână deschise, iar angajaților le-a cerut să vină la serviciu chiar dacă activitatea lor nu asigură niște servicii esențiale, cum ar fi cele din sectorul alimentar.

“Trebuie să continuăm producția și să menținem țara în stare de funcționare“, a declarat președintele Emmanuel Macron săptămâna trecută, la două zile după ce țara a intrat în carantină, împiedicându-i pe oameni să iasă din case, excepție făcând drumul spre serviciu, aprovizionarea și un scurt timp acordat mișcării în aer liber.

Întrucât epicentrul pandemiei s-a mutat din Asia în Europa și în Statele Unite, guvernele se confruntă cu opțiuni dintre cele mai dure: “Dacă își blochează industria și construcțiile, după ce spectacolele și deplasările au fost deja blocate, recesiunea rezultată le-ar afecta economiile pe o perioadă mai îndelungată; dacă nu fac asta, s-ar putea ca navetiștii și ceilalți salariați să se îmbolnăvească și să continue răspândirea virusului, prelungind criza din sănătate și regresul economic”.

Marți, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a susținut că un coronavirus ar putea omorî mai puțini oameni comparativ cu o “recesiune masivă sau o depresie”.

“Nu este ușor să faci o comparație între o anume perioadă de timp și amploarea prăbușirii PIB-ului,” afirmă Gilles Moec, economist-șef la Axa. “Pe parcurs, dacă se închid niște sectoare mai puțin importante, dar tu te confrunți cu o perioadă mai scurtă de blocaj, s-ar putea să nu pierzi prea mult într-un an”.

S-ar putea ca țările europene care se gândesc la impactul economic al măsurilor adoptate în vederea anihilării pandemiei să privească China oarecum alarmate. Săptămâna trecută, Biroul Național de Statistică din China a prezentat niște indicatori economici destul de mici pentru perioada ianuarie-februarie – epidemia de coronavirus a început în provincia Hubei pe la mijlocul lunii ianuarie. Printre acești indicatori s-au numărat o scădere fără precedent la nivel anual a producției industriale și o scădere cu 20,5% a vânzărilor cu amănuntul. În februarie, președintele Xi Jinping a subliniat că trebuie evitate “concedierile în masă“. Băncile controlate de stat au fost sfătuite să prelungească creditele acordate unor firme care acum au probleme. Cu toate astea, unii economiști estimează că s-ar putea ca, în primul trimestru al anului, creșterea economică să înregistreze un regres, atingând un procent de 11% la nivel anual. Începând din anul 1976, guvernul chinez nu a mai raportat niciun fel de regres economic de la un an la altul.

În prezent, în toată Europa au loc dificile negocieri între guverne, patroni, sindicate și angajați, pe de o parte, și medicii acum greu încercați, pe de altă parte, care preferă în general un consemn cât mai larg la domiciliu pentru a mai reduce din presiunile la care sunt supuse spitalele. Una dintre cele mai aprinse dezbateri se poartă în Suedia, unde oamenii de afaceri, cercetătorii și jurnaliștii încercă să vadă dacă aceste măsuri merită să fie luate având în vedere dezastrul economic pe care îl provoacă. În Franța, la sfârșitul săptămânii trecute, guvernul a ajuns cu dificultate la un acord cu patronatele din sectorul construcțiilor, un pivot important al economiei care asigură 1,5 milioane de locuri de muncă și acoperă aproape 6% din PIB, după ce ministrul muncii, Muriel Pénicaud, le-a acuzat că, sfătuind companiile să se închidă, dau dovadă de “defetism“.

Cele două părți au convenit continuarea activității ”pentru a se evita blocarea șantierelor de construcții, un blocaj care nu ar afecta doar firmele din domeniu, ci și întregul lanț economic de aprovizionare“. În același timp, vor fi susținute măsuri menite să îi protejeze pe angajați – unii dintre ei invocând totuși așa-zisul “droit de retrait” - un drept al francezilor de a absenta de la serviciu în caz de pericol – pentru a evita răspândirea coronavirusului.

Constructorii din Regatul Unit s-au plâns că sfaturile lui Boris Johnson, legate de posibila închidere a șantierelor, au fost confuze. În absența unui mesaj clar, marți, Taylor Wimpey, patronul uneia dintre cele mai mari firme de construcții britanice, a anunțat închiderea tuturor șantierelor.

În Spania, unde activitatea șantierelor și vânzarea oricăror lucruri, de la saltele la echipament sportiv, continuă, disputele pe tema blocajului au făcut ca guvernul central să se declare împotriva anumitor regiuni.

Quim Torra, șeful administrației locale catalane, a pledat pentru o “consemnare la domiciliu“ în stil italian, afirmând că trebuie exceptați numai ”angajații care asigură servicii importante“. Murcia, o regiune din sud-estul Spaniei, a ordonat “închiderea totală a regiunii cu excepția unor servicii minime“, dar guvernul central, forul decizional în privința urgențelor, a declarat că decretul nu are temei legal. Preluând exemplul francezilor, Nadia Calviño, vicepremierul Spaniei pentru probleme economice, a subliniat necesitatea “menținerii activității și a locurilor de muncă astfel încât să existe o bază adecvată în vederea unei relansări economice după ce criza din sectorul sănătății va fi depășită”.

Chiar și recentele interdicții economice din Italia nu sunt tocmai totale. “Vom încetini motorul productiv al țării, dar nu-l vom opri “, a spus premierul Conte, deși guvernul său a hotărât că orice fabrică sau firmă care “nu este absolut necesară, crucială sau indispensabilă” să fie închisă până pe 3 aprilie.

Sindicatele afirmă că măsurile nu au fost îndeajuns de dure încât să îi protejeze pe angajați, iar Confederația Italiană a Muncii a amenințat cu o grevă generală în sprijinul sănătății. Dar Confindustria, confederația oamenilor de afaceri, a adresat o scrisoare premierului, cerându-i să asigure lanțurile esențiale de aprovizionare și să sprijine serviciile care le permit companiilor să își continue susținut activitatea.

Deși unele mari companii își continuă în mod precaut sau își reduc producția – luni, Airbus a anunțat redeschiderea parțială a fabricilor sale din Franța și Spania – pentru micii angajatori, disputele pe tema procentului de activitate economică sunt în general în stadiu de enunț, ca în cazul lui Dattée. El nu dispune de măști sau de gel dezinfectant pentru angajații săi, iar sistemele online, menite să asigure gestionarea ajutoarelor de șomaj pentru personalul concediat, au fost extrem de congestionate. “Firmele de afaceri așteaptă clarificări”, spune el. “În prezent, ne aflăm într-o stare de totală incertitudine”.(Rador)

Mediapool: Autoritățile bulgare acordă credite rapide de până la 1.500 de leva persoanelor aflate în concediu fără plată. Borisov a anunţat un pachet de măsuri în valoare de 4,5 miliarde de leva

Lucrătorii aflaţi în concediu fără plată din cauza Covid-19 vor putea primi împrumuturi rapide, fără dobândă, fără garanții, în valoare de până la 1.500 de leva (circa 750 de euro). Aceasta este una dintre noile măsuri socio-economice ale guvernului de la Sofia, în valoare totală de 4,5 miliarde de leva, a anunțat, marți, premierul Boiko Borisov.

El a ţinut din nou un monolog lung despre măsurile anticriză bune pe care le-a luat guvernul, cum "celula operativă se descurcă excelent, perfect" și cum statul nu poate cheltui toate rezervele pe care le are, deoarece "nu există un om de știință care să poată să spună cât va dura criza, nu există niciun institut care să spună că există vaccin". Între altele, el a menționat că nu se va constitui o celulă economică de combatere a crizei ca anexă la cea de sănătate, ceea ce înseamnă că măsurile socio-economice se vor rezolva ad-hoc, la fel ca în prezent.

Împrumuturile rapide vor fi furnizate de băncile comerciale. Statul va juca rolul unui garant prin intermediul Băncii de Dezvoltare din Bulgaria, care va fi capitalizată în acest scop cu 200 de milioane de leva. Ideea măsurii este de a ajuta oamenii care sunt temporar fără salarii, dar care și-au păstrat locurile de muncă. Cu alte 500 de milioane de leva, Banca de Dezvoltare din Bulgaria va oferi garanții de portofoliu băncilor comerciale pentru a facilita condițiile de împrumut. Această sumă va garanta împrumuturi în valoare totală de 2 miliarde de leva, a precizat ministrul bulgar de finanţe, Vladislav Goranov.

Borisov s-a enervat din cauza unei întrebări adresate de presă cu privire la neachitarea ratelor de împrumut, amintind de situaţia privind falimentarea băncilor din anii '90. De fapt, datornicii către bănci au facilităţi, deoarece statul votează deja pentru a elimina ratele dobânzilor pentru restanțele din timpul situației de urgență. Toate consecințele neplătirii obligațiilor până la 13 aprilie au fost, de asemenea, eliminate.

Aceasta înseamnă că împrumuturile nu pot fi achitate înainte de termen, nu pot fi inițiate procese de executări silite, sechestre și vânzări de proprietăți până la 13 aprilie, inclusiv de agenții de executare privată și Agenţia Naţională pentru Venituri. Cu toate acestea, iertarea contribuțiilor este de neconceput, deoarece aceste împrumuturi sunt garantate cu economiile deponenţilor, a explicat, în urmă cu câteva zile, Vladislav Goranov, ministru bulgar de finanţe.

Potrivit spuselor lui Borisov, valoarea totală a măsurilor socio-economice ale cabinetului este de 4,5 miliarde de leva. Pe lângă garanțiile la Banca de Dezvoltare din Bulgaria, o altă sumă mare va merge pentru măsura anunțată „60:40”, în care statul va prelua 60% din salariile angajaților din întreprinderile închise de stat din cauza măsurilor antiepidemiologice. Este vorba de peste 1 miliard de leva, a anunțat Borisov. În timpul briefingului nu a fost vorba despre extinderea mecanismului, după cum insistă întreprinderile și sindicatele. Acestea sunt îngrijorate că măsura în forma sa actuală va sprijini foarte puțini lucrători și companii.

O altă sumă de 500 de milioane de leva de la buget va fi destinată acoperirii tuturor cheltuielilor pentru salarii şi altele către instituţiile implicate în combaterea Covid-19 - Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării şi Ministerul de Interne.

Potrivit lui Borisov, nici măcar suma de 4,5 miliarde de leva nu va fi suficientă pentru a face față crizei, deoarece nimeni nu poate spune cât va dura aceasta. Premierul a precizat că este pregătit pentru alte măsuri, dacă situația o va impune. În cele din urmă, nu a omis să sublinieze că trebuia să avem "Terminal Sofia", pentru că în Bulgaria s-au întors, în doar câteva zile, sute de mii de bulgari care lucrează pentru un "PIB străin" în Europa de Vest. El a conchis că, în mod evident, ei se întrorc pentru că "în Bulgaria este cel mai sigur". (Rador)

Les Echos: Coronavirus: Franța intră în războiul economic

"Urgența își dictează legea", a declarat premierul Edouard Philippe, miercuri, după ce a părăsit Consiliul de Miniștri. Prognoza unei scăderi de 1% a PIB în acest an nu mai este valabilă.

Libertățile publice sunt restricționate, dreptul muncii este relaxat temporar, companiile sunt pe linia de plutire, angajații sunt mai solicitați, dar și mai protejați, administrațiile se concentrează asupra esențialului ... După lumina verde obținută în situații de urgență în Parlament, weekendul trecut, Consiliul de Miniștri a adoptat 25 de ordine care i-au permis organizarea luptei împotriva epidemiei de coronavirus.

Miercuri, Franța a intrat cu adevărat în economia de „război” împotriva acestei pandemii. Totul a fost lansat în două săptămâni. Pe 12 martie, în timpul primului său discurs dedicat coronavirusului, Emmanuel Macron a decretat „mobilizarea generală la nivel economic”. Patru zile mai târziu, el a declarat „război” epidemiei. Franța înregistra miercuri seara 231 de noi decedați, ducând numărul total al deceselor la 1.331.

„Mijloace excepționale”

„ 25 de ordonanțe într-o singuă ședință de Consiliu de Miniștri, este ceva istoric. Trebuie să ne întoarcem la 1958 pentru a găsi un precedent echivalent. Este un semn că urgența își dictează legea ", a declarat premierul Edouard Philippe. După un sprint de patru zile la sfârșitul săptămânii trecute, Adunarea Națională și Senatul au autorizat, nu în unanimitate, ca guvernul să se folosească de ordonanțe. "Am dat guvernului mijloacele corecte de a acționa", a declarat miercuri, Stanislas Guerini, parlamentar pentru Paris și șeful La République en Marche.

Urgența este starea de sănătate dar și cea economică. „Aceste comenzi eliberează resurse excepționale pentru a face față brutalității șocului prin care trece țara. Este, în primul rând, un șoc pentru cei din Sănătate [...], dar este și va fi din ce în ce mai mult, un șoc economic și social ”, a spus Edouard Philippe. Deja, prognoza unei scăderi de 1% a PIB nu mai este relevantă. "Această cifră va fi mult mai mare", a avertizat Bruno Le Maire, ministrul Economiei și Finanțelor.

Executivul dorește „să limiteze pe cât posibil daunele economice și sociale grave care lel provoacă pandemia”, a spus Edouard Philippe. Fondul de solidaritate pentru IMM-uri, amânarea plății facturilor, extinderea unor termene, protecția rețelelor de telecomunicații, etc. Pe scurt, război ”.

„Sclavie modernă”

„Virusul care ucide inaugurează sclavia modernă în Franța. Ministrul Muncii stabilește săptămâna de 60 de ore de muncă în anumite sectoare, cum este agricultura, îndeamnă șomerii să lucreze pe câmp pentru a înlocui lucrătorii sezonieri,„ s-a revoltat pe Twitter senatoarea EELV Esther Benbassa.

Același ton l-au avut și deputații care au votat împotriva legii de urgență în sănătate în Adunarea Națională. „Am avut dreptate să votăm împotriva legii stării de urgență în domeniul sănătății. Pentru că, încă o dată, aceasta este un pretext pentru un continuu declin al drepturilor sociale. […] Guvernul îi face pe angajați să plătească pentru criza din sănătate, criză pe care chiar Guvernul a adâncit-o prin deciziile sale”, a declarat într-un comunicat partidul lui Jean-Luc Mélenchon.

Știri pe scurt:

  • Presa internațională analizează evoluțiile pandemiei pe plan global, eforturile sistemelor sanitare de a face față și căutarea neobosită de tratamente. În situația în care niciun nou caz de contaminare locală nu a fost detectat în China, în Hubei, provincia de unde a pornit pandemia de coronavirus începe să își reia activitatea, anunță France24, însă vești proaste vin din Europa. Spania a depășit China la numărul de decese, titrează El Pais. Totodată, Stratfor atenționează că economia mondială va înregistra un ritm semnificativ mai redus în 2020, poate chiar o recesiune, pe măsură ce mai mulți consumatori și mai multe companii se adaptează la o lume aflată în carantină. Și în plan militar Covid-19 poate lăsa armatele țărilor mai puțin echipate pentru a gestiona alte amenințări emergente de securitate, adaugă Stratfor. Mai mult, ziarul ungar Hirvilag anunţă că, din cauza epidemiei, Agenţia Spaţială Europeană ESA a întrerupt funcţionarea a opt instrumente şi va opri temporar funcţionarea unor sonde spaţiale care transmiteau date. La rândul său, şi NASA a suspendat activitatea la telescopul spaţial Jems Webb din California din cauza epidemiei, menţionează Hirvilag.
  • Și, în vreme ce epidemia de Covid-19 avansează cu repeziciune, Europa și SUA trebuie să facă față unei penurii de materiale medicale, numeroase firme își reorientează producția pentru a ajuta spitalele, constată Courrier International. Statele din Uniunea Europeană au nevoie de o cantitate înzecită de echipamente de protecție și de dispozitive medicale, mai multe decât le pot oferi lanțurile de aprovizionare tradiționale, se arată într-un document intern al UE, citat de Canada.com. Totodată, 47 de țări s-au interesat de posibilitatea de a importa truse de testare de producție sud-coreeană, în vreme ce alte 39 de țări au solicitat astfel de truse sub formă de ajutor umanitar, scrie agenția Yonhap, precizând că guvernul de la Seul a ajutat deja Emiratele Arabe Unite, România și Columbia să importe asemenea truse. În privința coronavirusului, Europa are de ales între a-și bloca sau nu economia, țările au de făcut un compromis, ele trebuind să aleagă între sănătatea publică și blocarea creșterii economice, crede Financial Times. Recesiunea în Europa va fi grea, ca nicicând altădată în istoria ei modernă, avertizează Kathimerini. Pentru a înfrunta o recesiune profundă, nu este suficientă doar tonifierea monetară din partea Băncii Centrale Europene, este nevoie şi de o consolidare coordonată a finanţării tuturor statelor membre – fără condiţii împovărătoare şi obligaţii, crede ziarul elen și conchide: Dacă Uniunea Europeană nu se comportă cu solidaritate într-o asemenea criză, aşa cum s-a spus în mod corect, acest eşec al ei nu va fi uitat şi nici nu va fi iertat de popoarele europene. Deși țările lumii anunță restricții și pachete de salvare de milioane de euro, ele știu că acest lucru poate asigura o rezolvare doar pe termen scurt, comentează Politico. Totuși, între o prăbuşire economică și acceptarea unor rate uluitoare de decese din cauza virusului, ar putea exista o a treia cale, și anume testarea mai intensă, sugerează Politico.
  • SUA asigură un ajutor economic de urgență în valoare de două mii de miliarde de dolari, titrează The New York Times. După cinci zile de negocieri, democrații și republicanii au convenit un plan de relansare fără precedent prin amploarea sa, pentru susținerea economiei în fața ravagiilor pandemiei de Covid-19, explică The Washington Post. Pe de altă parte, președintele Donald Trump analizează prioritizarea eforturilor de a suprima epidemia, în raport cu prioritizarea însuflețirii economice, dilemă care a împărțit Casa Albă în două tabere, scrie revista Time. Donald Trump a avertizat împotriva unei izolări prelugite în Statele Unite, care ar putea, după părerea sa, să afecteze grav țara, adaugă Le Soir. Se poate distruge o țară închizând-o în acest fel, a explicat el la Fox News, estimând că o gravă recesiune ar putea face mai multe victime decât noul coronavirus.
  • Cu toate mutațiile sale, invizibilul coronavirus a pus cu o repeziciune neașteptată sub semnul întrebării realizările foarte evidente care țin de globalizare și integrare, a restabilit frontierele dintre țări, a scos în evidență egoismul național și, în același timp, a demonstrat vulnerabilitatea economiilor mondiale și un nivel al științei și al ocrotirii sănătății insuficient pentru reacția de moment la provocările de acest gen, analizează Nezavisimaia Gazeta. Este plauzibil ca Beijingul să iasă din naufragiu cu o poziție întărită de lider global și este clar că politica externă a SUA trebuie schimbată, dacă Washingtonul vrea să își păstreze rolul geopolitic, opinează publicația americană War on the Rocks. Ordinea mondială de mâine va fi foarte diferită față de cea de azi, titrează Sabah. Potrivit secretarului general al OCDE, Angel Gurria, citat de ziarul turc, șocul pe care l-a resimțit economia este mai puternic decât o criză economică și va dura mulți ani pentru ca economia mondială să își revină. Cum va fi lumea de după coronavirus? întreabă Sabah și răspunde: De exemplu, în 2050, cea mai mare economie mondială de acum – America – ar putea fi pe locul doi sau trei. Japonia ar putea trece de pe locul patru pe locul opt, Germania ar putea coborî de pe locul cinci pe locul nouă. China ar putea fi cea mai mare putere economică, iar țări precum Rusia, India sau Brazilia ar ajunge pe poziții fruntașe.(Rador)