Financial Times: Carantina națională provoacă migrația a milioane de indieni către zonele rurale. ● The New York Times: Portugalia îi va trata pe imigranți la fel ca pe localnici în cursul crizei coronavirusului. ● Le Vif: Viața privată, următoarea victimă a pandemiei? Să supraveghezi cetățenii prin intermediul smartphone-ului poate ajuta la oprirea pandemiei de coronavirus, dar poate și costa scump în materie de libertăți publice și de respectare a vieții private ● Știri pe scurt.

HotNews.roFoto: Hotnews

Financial Times: Carantina națională provoacă migrația a milioane de indieni către zonele rurale

Sunny Kumar, muncitor în construcții în vârstă de 25 de ani, a pornit duminică dimineața în zori, alături de soția și de bebelușul lor de trei luni, să străbată cei 230 km dintr-o suburbie a capitalei Delhi până în satul lor din Uttar Pradesh după ce au rămas fără bani pentru mâncare și chirie.

Șantierul unde lucra domnul Kumar a fost închis weekendul trecut, împreună de toate celelalte activități economice și de transportul public din India, în încercarea de a combate răspândirea coronavirusului, guvernul domnului Modi impunând o perioadă de 21 de zile de carantină națională.

Mergând prin soarele fierbinte pe autostrada care duce spre regiunea rurală a Indiei, domnul Kumar spune că familia sa nu are de ales decât să se alăture exodului în masă al lucrătorilor care părăsesc orașele Indiei spre satele rurale îndepărtate. El a mai spus că speră să ajungă în satul lor din districtul Etah, în Uttar Pradesh-ul rural în două zile, dacă merge zi și noapte.

„Proprietarul a început să ne hărțuiască pentru plata chiriei și a refuzat să ne ofere alimente pe credit”, a spus el. „Am decis că ar fi mai bine să mergem acasă - cel puțin acolo vom primi mâncare și adăpost.”

Milioane de migranți indieni veniți la oraș din zonele rurale - în principal muncitori dependenți de salariile zilnice din care cumpără mâncare se întorc disperați înapoi în locuințele de la țară pentru a supraviețui pierderilor catastrofale de venit.

Pentru acești migranți săraci care formează coloane lungi de-a lungul drumurilor, riscurile sunt imense. Un grup de migranți a fost ucis după ce a fost lovit de un camion, iar un alt bărbat care făcea livrări de la un rastaurant din Delhi a suferit un atac de cord mergând spre casa sa din Agra. Alimentele și apa pe traseu sunt rare, având în vedere încetarea activității economice.

Acolo vezi dimensiunea crizei umanitare și de sănătate publică, unde Uttar Pradesh, cel mai populat și cel mai sărac stat din India, a început să trimită autobuze pentru a ajuta migranții rămași în Delhi. Zeci de mii de persoane așteaptă în stațiile de autobuz și se îmbulzesc în ele- condiții ideale pentru răspândirea virusului.

Criticii Guvernului spun că haosul care se desfășoară este un rezultat direct al eșecului guvernului Modi de a anticipa modul în care lucrătorii săraci din India - în principal muncitori la negru - răspund la pierderea bruscă a tuturor veniturilor sau recomandării de a sta acasă. ”Blocajul este bun pentru oameni care au spațiu acasă, dar nu și pentru persoanele care locuiesc în spații înghesuite - carantina este un dezastru economic pentru ei.”, spune un oficial. „Oricum, guvernul a ignorat complet această mare parte a populației”, a adăugat acesta.

Într-un discurs ținut la radio duminică, domnul Modi a argumentat carantinarea națională spunând că nu are nicio altă opțiune de a combate virusul, având în vedere experiențele altor țări. Dar a recunoscut tacit și greutățile pe care le vor avea cei săraci, cerându-le acestora iertare.

„Astfel de măsuri au fost absolut necesare”, a spus domnul Modi. „Mai ales când mă uit la frații și surorile mele sărace, simt cu siguranță ce gândesc ei acum. Ce fel de premier ne pune în această situație dificilă? ”

Dar pentru migranții aflați acum la mijlocul călătoriei lor, cum ar fi domnul Kumar, altă opțiune nu există. Duminică, New Delhi a ordonat autorităților locale să închidă toate frontierele și să împiedice oamenii să meargă pe autostrăzi. La o săptămână după încetarea tuturor activităților economice - și plecarea a milioane de locuitori spre India rurală, New Delhi a recomandat ca muncitorii rămași fără venit să-și primească în continuare salariile, iar proprietarilor li s-a interzis să mai calculeze chiria de la aceștia. Cu toate acestea, avocații spun că nu este clar cum pot fi puse în practică asemenea recomandări.

Anup Kumar a ajuns recent în Noida, o suburbie a Delhi, din orașul natal din Hardoi, aflat la 450 km distanță, pentru a ocupa un loc de muncă ca asistent medical la un nou spital. Spitalul nu s-a mai deschis niciodată din cauza pandemiei, iar tânăra de 25 de ani este acum blocată, împărțind o încăpere minusculă cu alți trei colegi, spațiul minuscul provocându-i teama că s-ar putea îmbolnăvi. Duminică dimineață, a mers aproape cinci ore în căldură, încercând să ajungă la stația de autobuz, dar a fost întoarsă din drum de poliție la granițele orașului Delhi.

El este indignat de modul în care carantina a fost impusă fără niciun fel de avertisment, lăsând mulți oameni blocați. „De ce nu s-a gândit guvernul la oameni ca noi mai devreme”, a spus ea. „Dacă oamenii nu vor muri de corona, vor muri luptându-se să urce într-un autobuz.”

The New York Times: Portugalia îi va trata pe imigranți la fel ca pe localnici în cursul crizei coronavirusului

Toți străinii din Portugalia care au depus cereri încă nesoluționate vor fi tratați ca rezidenți permanenți începând de luni și cel puțin până la 1 iulie, au anunțat autoritățile sâmbătă, care vor să se asigure că imigranții au acces la serviciile publice în timpul epidemiei de coronavirus.

Solicitanții, inclusiv de azil, trebuie doar să prezinte o dovadă că au depus deja o cerere pentru a se califica [pentru un statut] - dovadă care le va asigura accesul la servicii medicale de stat, ajutoare sociale, conturi bancare și contracte de muncă și închiriere.

„Oamenii nu ar trebui să fie privați de drepturile lor la sănătate și servicii publice doar pentru că cererea lor nu a fost încă soluționată”, a declarat pentru Reuters Claudia Veloso, purtătoare de cuvânt a ministerului de interne. „În aceste vremuri excepționale, drepturile imigranților trebuie să fie garantate.”

Politica urmărește de asemenea diminuarea riscului de contagiere prin minimalizarea contactelor dintre personalul de frontieră și solicitanți, afirmă declarația. Portugalia a raportat 5.170 de îmbolnăviri și 100 de decese, cu mult sub Spania vecină.

Autoritățile sanitare se așteaptă ca apogeul epidemiei să survină la sfârșitul lui mai.

Nu se știe câți oameni au depuse cereri de rezidență, dar conform statisticilor guvernamentale 580.000 de imigranți se aflau în Portugalia în 2019 și numai în același an 135.000 au primit permis de ședere. Brazilienii constituie majoritatea imigranților, arată datele oficiale, urmați de români, ucraineni, britanici și chinezi.(Rador)

Le Vif: Viața privată, următoarea victimă a pandemiei?

Să supraveghezi cetățenii prin intermediul smartphone-ului poate ajuta la oprirea pandemiei de coronavirus, dar poate și costa scump în materie de libertăți publice și de respectare a vieții private.

Din China în Israel, guvernele controlează deplasările persoanelor cu ajutorul mijloacelor electronice. În Europa și în Statele Unite, firme tehnologice au început să dea date “anonimizate” pentru a supraveghea propagarea virusului. În legătură cu aceste practici, ONG-urile de apărare a drepturilor omului pun întrebări. “Guvernele cer puteri noi de supraveghere extraordinare pentru a opri Covid-19”, constată una dintre ele, Electronic Frontier Foundation, într-un comunicat.

Aceste puteri ar putea “să ne invadeze viața privată, să reducă libertatea de expresie și să apese greu asupra grupurilor vulnerabile”, continuă ea. “Autoritățile trebuie să demonstreze că asemenea măsuri sunt eficiente, științifice, necesare și proporționale”.

Hong Kong cere persoanelor care vin din străinătate să poarte brățări de urmărire și Singapore are o echipă de detectivi digitali pentru a-i supraveghea pe cei aflați în carantină.

În Israel, serviciul de securitate internă (Shin Bet) a început să utilizeze tehnologii sofisticate și date telecom pentru a-i urmări pe civili.

China merge până la a atribui coduri de culori smartphone-urilor (verde, galben, roșu), care determină unde poate merge sau nu un cetățean.

Normalizarea supravegherii

Potrivit ONG-ului Freedom House, Beijingul profită de asta și pentru a întări cenzura, blocând anumite site-uri web sau accesul la internet.

“Observăm lucruri îngrijorătoare, care arată că regimurile autoritare folosesc Covid-19 ca pretext (…) pentru a restrânge libertățile fundamentale, mergând mai departe decât o cer nevoile de sănătate publică”, a declarat Michael Abramowitz, președintele acestei organizații.

Unii militanți fac o apropiere cu atacurile din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, care au deschis calea unei supravegheri întărite în numele securității naționale.

“Există riscul ca recurgerea la aceste instrumente să se normalizeze și să continue chiar și când pandemia va încetini”, notează Darrell West, care conduce Centrul pentru inovație tehnologică de la Brookings Institution.

“Problema cu supravegherea în vreme de urgență este că oamenii se vor obișnui”, întărește ideea Ryan Calo, cercetător la universitatea din Washington și afiliat la Centrul pentru internet și societate de la Stanford.

El recunoaște totuși necesitatea de a găsi un compromis dificil între imperativele sanitare și senzația de a fi urmărit în permanentă.

Legea numerelor mari

Dezbaterea se concentrează mai ales pe geolocalizarea prin smartphone. De la începutul pandemiei, au fost făcute mai multe aplicații pentru a urmări răspândirea virusului. Cea concepută de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) determină de exemplu dacă utilizatorul “și-a încrucișat drumul” cu o persoană contaminată. Un concept care, evident, nu va putea funcționa decât dacă această aplicație este utilizată pe scară foarte largă.

Ingineri de la universitatea Cornell propun să-ți faci cunoscute poziția geografică și statutul (infectat sau nu) pentru a primi alerte în caz de contaminare în proximitate.

Dar atenție la falsele senzații de a fi în siguranță, avertizează Ryan Calo. După parerea lui, datele colectate pe bază voluntară vor fi fără îndoială “pline de erori”.

O altă aplicație, botezată Covid-Watch, permite să-ți împărtășeșți datele locației și cele de sănătate, grație Bluetooth, fără a-ți compromite viața privată.

“Am conceput-o în așa fel încât o persoană care se îmbolnăvește de Covid-19 să poată trimite o alarmă oamenilor din proximitate fără că ei să o poată identifica”, explică Tina White, absolventă de la Stanford și cofondatoare a Covid-Watch.

Aplicația este în curs de elaborare. Împreună cu echipa sa de cercetători, Tina White vrea să propună o alternativă la măsurile “autoritare” adoptate în anumite țări.

Cum aplicația nu va folosi decât dacă este foarte răspândită, ea precizează că tehnologia va fi furnizată gratuit. Ea sugerează ca principalele două sisteme de exploatare a smartphone-urilor, Android și Apple, “s-o adauge ca opțiune cu ocazia actualizarilor” pentru a se asigura că va fi adoptată de cei mai mulți.(Rador)

Știri pe scurt:

• Presa internaţională urmăreşte în continuare măsurile luate de guverne pentru oprirea pandemiei, ca şi urmările previzibile ale acesteia.„Peste 31.000 de morţi în lume”, titrează Liberation, cu menţiunea că „majoritatea netă a victimelor (mai mult de 20.000) sunt din Europa. Financial Times constată că pandemia „se mută în Vest”, iar „autorităţile avertizează că nu a fost atins apogeul”. Din Italia, Corierre della Sera relatează că numărul infectărilor a ajuns la 97.689, cu 756 de decese în 24 de ore, adică o uşoară încetinire a propagării virusului pentru a doua zi consecutiv. În Statele Unite, preşedintele Trump se răzgândeşte, la o zi după ce lăsase să se înţeleagă că va impune carantină în statul New York şi în timp ce bilanţul deceselor provocate de coronavirus în America s-a dublat. Locuitorilor acestui stat federal li s-a recomandat în schimb să se abţină de la călătoriile care nu sunt absolut necesare, relatează New York Times. Citat de Washington Post, cel mai mare specialist american în domeniul bolilor infecţioase, Anthony Fauci afirmă că numărul morţilor din cauza Covid-19 ar putea ajunge la 100.000 numai în Statele Unite. Din Marea Britanie, The Telegraph îl citează pe consilierul adjunct al guvernului de la Londra pentru probleme medicale, care spune că măsurile de izolare instituite în Regatul Unit pentru a încetini epidemia de coronavirus „ar putea rămâne în vigoare şase luni, iar ţara şi-ar putea relua viaţa normală abia din toamnă”.

• În privinţa combaterii efectelor care se fac deja simţite în plan economic, Wall Street Journal informează că după ce au adoptat deja trei pachete de stimulente pentru susţinerea economiei SUA, în valoare de peste 2 trilioane de dolari, legislatorii americani pregătesc încă o iniţiativă de cheltuieli de urgenţă „pentru a încerca să împiedice criza să se transforme în Marea Depresiune a secolului 21”. În schimb, Uniunea Europeană a amânat examinarea unor măsuri puternice de combatere a efectelor economice ale pandemiei, după cum scrie Le Soir. „Apelurile la emiterea unor obligaţiuni ‘corona’ au fost primite cu familiarul ‘nein'”, titrează Der Spiegel. „Pericolul unei noi crize a euro creşte”, iar „statele membre slabe precum Italia au nevoie de ajutor pentru a supravieţui financiar carantinei”, recunoaşte ziarul german. Vestea a fost primită de presa italiană cu calificative deloc măgulitoare la adresa Bruxelles-ului. „Urâtă Europa”, titra cotidianul de obicei proeuropean La Repubblica, a doua zi după summitul ţinut prin videoconferinţă, iar Corierre della Sera atenţiona că „dacă Uniunea Europeană nu se pune de acord, proiectul european este terminat”. Citat de The Guardian, premierul spaniol Pedro Sanchez califică actuala criză drept „cel mai dificil moment pentru Uniunea Europeană, de la fondarea sa” şi este de părere că blocul celor 27 trebuie să fie „gata să se ridice la înălţimea provocării… Este vremea să acţionăm. Europa este în primejdie”. Este de acord şi cotidianul Le Monde, care citează afirmaţiile făcute de secretarul de stat francez pentru afaceri europene, conform căreia UE se va confrunta cu „probleme existenţiale” dacă nu va fi unită în faţa Covid-19. În schimb, într-un exemplu de solidaritate, Norvegia creează un fond multilateral pentru a ajuta ţările cele mai sărace să facă faţă pandemiei, chiar dacă şi ea este lovită de coronavirus, cu 16 morţi, dar şi cu efecte negative în plan economic, întrucât prăbuşirea pieţei petrolului a lovit în plin regatul nordic, iar celebrul fond suveran norvegian, cel mai mare din lume, a pierdut 16% din valoarea sa, relatează Le Figaro.

• Şi dacă bilanţul cel mai greu al deceselor pare a se concentra în acest moment asupra unor state din Europa occidentală, The Guardian avertizează că „lipsa testărilor creşte temerile legate de o accelerare a infectărilor cu coronavirus în Europa de Est”. „Există preocupări privind incapacitatea sistemelor de sănătate (din această regiune) de a face faţă epidemiei şi în unele ţări democraţia ar putea fi subminată în continuare”, scrie ziarul britanic. „Dacă preocupările legate de centrele medicale învechite şi lipsa echipamentelor de protecţie nu se rezumă cert la Europa Centrală şi de Est, acestea ar putea avea un caracter deosebit de acut aici”, punctează The Guardian şi exemplifică: „Într-o situaţie dezastruoasă înregistrată la Suceava, în România, spitalul orăşenesc a fost închis după ce aproape 100 de cadre medicale au contractat virusul. România este deosebit de vulnerabilă la o criză sanitară. Ţara se confruntă de mulţi ani cu un deficit cronic de medici, mii din ei plecând să lucreze în posturi mai bine plătite din străinătate”. În acest context, demisia ministrului român al sănătăţii a intervenit „la două zile după ce făcuse promisiunea nejustificată că guvernul va testa întreaga populaţie de două milioane de locuitori a Bucureştiului”, deşi „până acum România a făcut 12.000 de testări”, notează cotidianul londonez. The Guardian trage totodată un semnal de alarmă în privinţa măsurilor posibil abuzive care însoţesc criza în Europa Centrală şi de Est, precum insistenţa guvernului din Polonia de a menţine pe agendă alegerile din luna mai deşi nu poate avea loc o campanie electorală care să dea şanse opoziţiei, sau legislaţia prin care premierul Viktor Orban de la Budapesta ar putea guverna prin decrete pe un termen practic nelimitat. În concluzie, „pe fondul manevrelor politice, regiunea aşteaptă cu nervozitate creşterea inevitabilă a cazurilor şi speră că măsurile timpurii de izolare vor ajuta la evitarea unui carnagiu în stil italian”, scrie The Guardian