Financial report Numărul deceselor din Marea Britanie a urcat cu 381 într-o zi. Pot bancnotele să transmită virusul? În Bulgaria devine obligatorie purtarea măştii în locuri publice. Piacenza, un oraș „sub asediu”

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 1 aprilie 2020, 4:59 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: Pixabay
Financial Times: Numărul deceselor din Marea Britanie a urcat cu 381 într-o zi. Gove spune că testarea trebuie dusă „mai departe și mai repede”, dar spitalele se confruntă cu o penurie de reactivi ● Statele din UE își sporesc “solidaritatea” ripostând astfel în fața criticilor. Bruxelles-ul vrea cooperare între statele membre pentru a contracara afirmațiile potrivit cărora China ar ajuta mai mult ● Les Echos: Pot bancnotele să transmită virusul? Durata de viață a unui virus pe o bancnotă nu trece de două ore, dar teama că numerarul transmite virusul amenință supraviețuirea plăților cash ● SEGA: În Bulgaria devine obligatorie purtarea măştii în locuri publice ● Il Giornale: Piacenza, un oraș „sub asediu”: virusul a făcut mai mult de 500 victime ● Știri pe scurt.

Financial Times: Numărul deceselor din Marea Britanie a urcat cu 381 într-o zi. Gove spune că testarea trebuie dusă „mai departe și mai repede”, dar spitalele se confruntă cu o penurie de reactivi




Numărul de decese/zi din Marea Britanie din cauza coronavirusului a urcat marți la un record de 381 de oameni, în timp ce miniștrii recunosc că au avut probleme în asigurarea testelor necesare pentru a menține personalul din sănătate la locul de muncă pe măsură ce criza se apropie de apogeu.
Ministrul Michael Gove a declarat că guvernului îi este greu să asigure „furnizarea de substanțe chimice specifice pentru a se asigura că testele sunt fiabile”, strategia de testare a guvernului fiind foarte criticată.

Jeremy Hunt, fost ministru al Sănătății în cabinetul conservator, a cerut miniștrilor să urmeze exemplul unor țări precum Coreea de Sud și Singapore, și să adopte o creștere masivă a testelor comunitare, inclusiv a celor aflați în carantină.

Dar perspectivele unei schimbări atât de abrupte par extrem de puțin probabile, având în vedere că spitalele se luptă să administreze chiar și 10.000 de teste pe zi - o țintă pe care domnul Gove susține că a fost atinsă weekendul trecut.

Conform ultimelor date, au fost testate aproximativ 8.240 de persoane, în timp ce Downing Street a recunoscut că s-ar putea ca abia pe la „mijlocul sau sfârșitul lunii aprilie” să se ajungă la administrarea a 25.000 de teste zilnic. Matt Hancock, secretar pentru sănătate, a declarat pe 18 martie că speră să atingă această țintă până la 15 aprilie.

Dl Gove a spus că noua cifră privind decesele este „profund șocantă” și că testarea trebuie să meargă „mai departe și mai repede”, dar a admis că sistemul de sănătate se confruntă cu o penurie de reactivi - ingredient cheie al testelor pentru a stabili dacă cineva suferă de coronavirus.

Asociatia Industriilor Chimice din Marea Britanie a declarat ca, in timp ce cererea a crescut, reactivii au continuat sa fie fabricati si livrati în sistemul de sănătate, firmele din intreaga lume lucrand pentru a face fata acestei cresteri.
„Pentru a clarifica necesitatea NHS și pentru a o satisface, toate industriile relevante din Marea Britanie continuă să lucreze îndeaproape cu guvernul”, a spus acesta.

Săptămâna trecută, compania elvețiană Roche, care face una dintre cele mai obișnuite tipuri de truse de testare la nivel mondial și lucrează cu Marea Britanie pentru testarea a 25.000 de tampoane pe zi, a avut probleme în Olanda, după ce parlamentarii de acolo au acuzat-o de raționalizarea aprovizionării și de faptul că nu dezvăluie formula utilizată pentru produsul chimic destinat efectuării acestor teste

Compania a negat acuzațiile dar în cele din urmă a oferit formula guvernului olandez. Un purtător de cuvânt al Roche a declarat că compania produce la capacitate maximă și că „la apogeul oricărei crize de nivel mondial, cererea va depăși oferta”.

Majoritatea testelor disponibile în Marea Britanie sunt utilizate pentru a evalua pacienții care ajung la spital cu simptome de coronavirus, lăsând puține la dispoziție pentru a efectua screeningul a sute de mii de personal sanitar. Cum unul din patru medici e fie în concediu medical, fie în auto-izolare, spitalele se așteaptă să fie supuse unei presiuni severe în săptămânile următoare. Ultimele cifre au arătat că aproximativ 1.789 de pacienți cu coronavirus au murit în spitalele din Marea Britanie, din care 381 în ultimele 24 de ore.

Domnul Gove a spus că în spitale va ajunge un nou val de ventilatoare săptămâna viitoare, dispozitivul fiind fabricat de un consorțiu care include echipe de Formula 1 McLaren și Mercedes, Ford, Siemens și Meggitt.
Oficialii guvernamentali au confirmat că doar 30 de noi ventilatoare fabricate în Marea Britanie vor ajunge în acest weekend în spitale, precizând că acestea sunt primele din cele câteva mii care vor sosi săptămâna viitoare.

Aproximativ 10.767 de persoane au fost internate la spital în Anglia din care 3.915 la Londra. Domnul Powis a spus că a existat un număr „accelerat” de cazuri în Midlands, cu 1.918 internări în spital. Spitalul King’s College din Londra a confirmat moartea unui băiat în vârstă de 13 ani, primul copil care a murit în Marea Britanie, după ce a fost testat pozitiv pentru coronavirus. Familia sa a spus că, din câte știu, băiatul nu avea alte probleme de sănătate.

NHS a confirmat că un tânăr de 19 ani a murit și el după ce a fost pozitiv pentru Covid-19. Domnul Hunt a spus că guvernul ar trebui să schimbe acum abordarea și să treacă la „testarea în masă”. Citând exemplele din Coreea de Sud, Germania și Wuhan în China, el a spus: „S-a dovedit că este cel mai eficient mod de a rupe lanțul de transmisie la nivel internațional.” Domnul Hunt a mai susținut că țările din Asia au putut să controleze răspândirea virusului folosind testarea agresivă și identificarea contactelor, inclusiv măsuri de carantină, dar fără a provoca perturbări economice masive.

Între timp, cancelarul Rishi Sunak a anulat impozitele la importul de echipamentele medicale utilizate în lupta împotriva coronavirusului. Astfel, furnizorii NHS nu vor mai trebui să plătească taxe vamale și TVA pentru produsele medicale din afara UE, inclusiv ventilatoare, truse de testare coronavirus și îmbrăcăminte de protecție.


Statele din UE își sporesc “solidaritatea” ripostând astfel în fața criticilor. Bruxelles-ul vrea cooperare între statele membre pentru a contracara afirmațiile potrivit cărora China ar ajuta mai mult



Peste 4000 de cetățeni din UE aflați în alte țări au fost aduși în țările lor de avioane puse la dispoziție de autoritățile din Bruxelles, iar 4,5 milioane de măști din Franța, Germania și Austria au fost trimise sau sunt pe cale să ajungă în Italia. Anunțul a fost făcut de Comisia Europeană, care dorește astfel să îndepărteze impresia potrivit căreia, în timpul pandemiei provocate de Covid-19, între statele membre nu ar exista o solidaritate. Aceste acțiuni au fost menționate într-un document de trei pagini publicat luni, la Bruxelles. Purtând titlul ”Solidaritatea europeană în acțiune“, documentul este menit să demonstreze că statele UE “le întind vecinilor o mână de ajutor”.

Apariția documentului survine după ce o serie de țări — printre care Franța și Germania — au renunțat la restricționarea exporturilor de echipament de protecție ca reacție a protestelor formulate de Italia și de alte țări, în timp ce China pare să acopere asemenea lipsuri. Lipsa de coordonare a ripostei economice în fața acestei crize, evidentă în cursul unei teleconferințe de săptămâna trecută, neconcludentă și uneori tensionată, a stârnit critici din partea euroscepticilor, critici potrivit cărora, în UE, colaborarea riscă să se transforme într-o criză.

Agata Gostyńska-Jakubowska, din parea Centrului pentru Reformă Europeană, afirmă că UE a trebuit să coordoneze o ripostă la pandemie care a fost inițial “haotică și dezordonată”, în cursul căreia unele state membre “au dat dovadă de lipsă de solidaritate față de Italia”, țara cel mai grav afectată din Europa.
“Asta le-a oferit euroscepticilor ocazia de a-și înteți criticile potrivit cărora UE intervine prea puțin și prea târziu”, a spus ea. “Asta a oferit totodată șansa unor țări terțe să acopere aceste lacune”.

China a primit mulțumiri din partea Bruxelles-ului și a statelor membre din UE pentru că a oferit sau a facilitat diverse transporturi de ajutor, printre care un cargou având la bord 2,2 milioane de măști și 50.000 de kituri de testare vizând virusul Covid-19. Săptămâna trecută, pe blogul său, Joseph Borrell, coordonatorul politicii externe din UE, a afirmat că pandemia a provocat o ”luptă pentru influență prin promovarea unei politici de generozitate, printre acestea numărându-se și “agresivitatea cu care China transmite un mesaj” potrivit căruia ea ar fi un “partener responsabil și de încredere“.

“Nu vrem să intrăm într-o competiție ca să spunem că ‘noi facem mai mult decât China’”, a declarat un oficial din UE pe site-ul organizației. “Dar este important să contracarăm prin exemple”, iar oficiali ai UE și ai statelor membre subliniază că țările UE își întăresc cooperarea în pofida neînțelegerilor pe tema modalităților economice de ripostă ale organizației.

Germania, care a oferit echipament de protecție Elveției, Austriei, României și Suediei, a acceptat să asigure tratamentul a peste 70 de bolnavi grav afectați de Covid-19 din Italia și a peste 50 din Franța. Luxemburgul și Elveția au preluat și ele pacienți din spitalele supraaglomerate din Alsacia. La sfârșitul săptămânii trecute, Luftwaffe a trimis două curse speciale de avioane Airbus A310 ca să aducă 12 italieni din Bergamo. În același timp, un avion militar de tip A400M a transportat doi pacienți în stare gravă de la Strasbourg la Stuttgart.

Anterior, șase pacienți italieni au fost aduși în Saxonia, un land din estul Germaniei, la bordul unor avioane aparținând forțelor aeriene italiene. Ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a subliniat că asemenea zboruri sunt un “semn de solidaritate”. “Europa trebuie să fie unită”, a spus ea. “Desigur, suntem alături de prietenii noștri”.

Președintele Emmanuel Macron a subliniat că “Franța este alături de Italia” în lupta împotriva pandemiei și a trimis salopete și măști în pofida faptului că Franța însăși duce lipsă de asemenea echipamente.

Spania a primit 10.000 de kituri, precum și măști, mănuși și ochelari de protecție din Republica Cehă, ca răspuns la o cerere pe care Madridul a formulat-o săptămâna trecută, adresând-o centrului NATO pentru gestionarea dezastrelor. Înaintea sosirii acestor ajutoare, premierul spaniol, Pedro Sánchez, a pledat pentru un ajutor cât mai urgent și mai substanțial din partea Europei. Coronavirusul “pune proiectul european la încercare”, iar UE nu trebuie “să-și abandoneze cetățenii”, a spus el.

Madridul așteaptă și din partea Chinei multe lucruri de care are nevoie, iar, la sfârșitul săptămânii trecute, a anunțat achiziții în valoare de €432milioane, vizând peste 550 milioane de măști, 5,5 milioane kituri de testare rapidă și 950 de ventilatoare.

Duminică, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că Washingtonul va trimite Italiei aparatură medicală și fonduri și că “discută și cu Spania, care este și ea grav afectată”.(Rador)

Les Echos: Pot bancnotele să transmită coronavirusul? Durata de viață a unui virus pe o bancnotă nu trece de două ore, dar teama că numerarul transmite virusul amenință supraviețuirea plăților cash







Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a pornit această discuție la începutul lunii martie, subliniind că bancnotele trec dintr-o mână în alta și că este de dorit să folosești plata fără contact. De atunci, organizația și-a temperat temeinic observațiile și acum recomandă doar să vă spălați pe mâini după manipularea banilor, ca pentru orice alt lucru sau obiect.

Potrivit Ministerului Sănătății (Coreb), este nevoie de șapte ore pentru ca 50% din virus să dispară pe o suprafață din plastic și de trei ore și jumătate pe una din carton. În mod clar, tulpina actuală de coronavirus pare mai „stabilă” pe plastic și metale decât pe materiale mai moi.

Conform numeroaselor studii, bancnotele din bumbac (90% din bancnotele din întreaga lume, inclusiv euro) rețin mai mult bacteriile decât bancnotele polimerice (din plastic), adoptate de Regatul Unit, Canada sau Australia. Cele din bumbac absorb o cantitate mai mare de apă, ceea ce permite bacteriilor să supraviețuiască mai mult. Pe de altă parte, dacă bacteriile „se lipesc” mai puțin de suprafețele plastifiate, este posibil ca virusurile să trăiască acolo mai mult.

Ceea ce este valabil pentru bancnotele de polimer se aplică și cardurilor și telefoanelor mobile, care sunt totuși recomandate ca opțiune de plată de către Autoritatea bancară europeană (EBA). Viteza de circulație a bancnotelor depinde de valoarea ei. Cu cât este mai mică valoarea, cu atât este mai mare rotația sa. În medie, bancnotele revin la Banque de France la fiecare șase luni, iar 30% sunt distruse acolo.

Cu toate acestea, băncile centrale doresc să liniștească cu privire la numerar. "Probabilitatea contagiunii de către un virus prin intermediul unei bancnote este foarte mică în comparație cu alte suprafețe", sugerează Banca Națională a Franței.

"Estimăm că durata de viață a unui virus pe o bancnotă nu depășește două ore", a declarat Stéphanie Brickman, de la OMS, în presă la începutul lunii martie. „Chiar dacă experimente temeinice nu au fost făcute, este probabil ca virusul să nu supraviețuiască pe bancnote, așa cum ar putea face bacteriile.", spune profesorul de epidemiologie Gary McLean de la Universitatea Metropolitană din Londra.

Potrivit unui studiu european MasterCard, două treimi dintre consumatori spun că banii sunt neigienici, adăugând că mai puțin de una din cinci persoane se spală pe mâini după ce au manipulat numerar. După cum reamintește Banque de France, „măsurile de protecție de bază evită riscul de contagiune”.

În Europa, MasterCard a promovat rapid plata fără contact, ridicând plafonul la 50 de euro. Iar Apple evidențiază plata mobilă, care este în stagnare în Franța. Un activism care nu este pe gustul transportatorilor de bani, slăbit deja de creșterea plății cu cardul. „Această psihoză este menținută în scopuri comerciale de către actorii aplicațiilor de plată cu cardul sau telefonul”, denunță Patrick Lagarde, CEO al Brink. „Am căutat toate informațiile disponibile. Concluzie: nota bancară este un obiect ca oricare altul”, adaugă el.

"Nu există niciun risc dovedit și mulți rămân atașați de numerar, a cărui circulație a crescut cu 7,5% în Franța în 2018", confirmă Michel Tresch, președintele Loomis France.

În Franța, 68% din tranzacțiile efectuate în magazine sunt efectuate întotdeauna în numerar.

SEGA: În Bulgaria devine obligatorie purtarea măştii în locuri publice





Purtarea măștii în locuri publice, atât în interior, cât şi în aer liber, devine obligatorie, arată un ordin emis de ministrul bulgar al sănătății, Kiril Ananiev. El a dispus ca acest lucru să fie comunicat ministrului de interne și prefecţilor de regiuni, care să informeze părțile interesate și să supravegheze punerea în aplicare a măsurilor. Ordinul vine pe fondul lipsei de măști în farmaciile din Bulgaria.

Până acum, purtarea unei măști nu a fost obligatorie, dar anumite lanţuri de magazine și băncile au introdus-o pentru clienții lor.

Pe rețelele de socializare au apărut comentarii relevante potrivit cărora măștile nu au cum să fie obligatorii, dacă nu sunt disponibile publicului larg. Și dacă ministrul a decis brusc să le facă obligatorii, în situaţia în care până de curând celula de criză susţinea că sunt necesare doar în cazul intrării în contact cu un bolnav, sau pentru bolnavul însuşi, măștile ar trebui să se găsească. Măștile au devenit obligatorii și în Austria, dar sunt oferite gratuit la intrarea în magazine.

Deși măștile sunt inaccesibile pentru multe persoane și încă lipsesc din multe farmacii, ieșirea fără mască este supusă aceleiași amenzi de 5.000 de leva, cu care se penalizează şi alte încălcări ale restricțiilor. Prin Legea privind măsurile şi acţiunile în situaţia de stare de urgență, parlamentarii au scris în Legea sănătății că "oricine încalcă sau nu pune în aplicare măsurile de combatere a epidemiei, introduse printr-un document al ministrului sănătăţii sau director al inspecţiei regionale de sănătate, în afară de situaţia în care fapta reprezintă infracţiune, este pedepsit cu amendă în valoare de 5.000 de leva (circa 2.500 de euro-n.trad.)". Atunci când infracţiunea este comisă de un singur comerciant sau de o persoană juridică, se aplică o sancțiune pecuniară de 15.000 de leva, adică circa 7.500 de euro. (Rador)

Il Giornale: Piacenza, un oraș „sub asediu”: virusul a făcut mai mult de 500 victime






IL GIORNALE: Italia, 31 martie 2020 - În patru zile, necrologii au umplut 28 de pagini. Iar săptămâna trecută, peste 100 de sicrie așteptau în holul unui cuptor cremator "care suferă" de prea multă muncă, în timp ce pentru a face față urgenței coronavirusului, a fost construit un spital militar de campanie.

Piacenza se află "sub asediu"

De mai multe zile, sunetul sirenelor s-a auzit aproape încontinuu, înlocuind vocile oamenilor care stau de obicei pe băncile din centrul oraşului. Aici, într-una din provinciile cele mai afectate de Covid-19, s-au înregistrat sute de decese şi mii de infectări din cauza apropierii de zona Lodi. Printre persoanele afectate de virus se numără şi primarul, Patrizia Barbieri, depistată pozitiv pe 4 martie. „Fiecare dintre noi - spunea Visconti în urmă cu câteva zile - cunoaște persoane care au murit sau care se luptă să reziste, lucrătorii din domeniul sănătății care lucrează 14 ore pe zi de săptămâni”. Primele cazuri de infecție cu coronavirus în Emilia Romagna s-au înregistrat în provincie, iar acum „Piacenza este o bucată din Italia care suferă la fel ca alte provincii din Nord”. Luni, s-au înregistrat mai mult de 500 de decese.

Acum însă, după multe victime şi la fel de multe sacrificii, par să se întrevadă semnale pozitive . "De câteva zile au apărut semne timide de frânare" - a precizat directorul ziarului local - însă este prea devreme să vorbim. "A scăzut numărul ambulanţelor chemate pentru cazurile de coronavirus", a anunţat comisarul extraordinar pentru situațiile de urgență din Emilia Romagna, Sergio Venturi, care explică: „La Piacenza, luni au fost 57 de servicii de ambulanță, o cifră pe care nu am mai avut-o din data de 4 martie. Vârful a fost pe 16 martie, cu 157 de servicii de ambulanță. Înseamnă că acum cazurile au scăzut cu o treime faţă de acum două săptămâni. Este o cifră cu adevărat pozitivă, după atâtea victime și sacrificii”.

Virusul care anulează o generație

Este un virus care a lovit Italia, un virus capabil să șteargă o întreagă generație, cea a „jucătorilor de damă”(joc de cărţi), aşa cum se scrie în epigraful unui bărbat de 89 de ani care a murit în timpul pandemiei. Covid-19, de fapt, este foarte interesat de persoanele în vârstă, de cele care au suferit de depresie şi care, în multe cazuri, și-au susținut cu pensiile şi economiile lor copiii și nepoții aflați în dificultăţi economice. Iar acum, aşa cum spune Visconti, ale cărui cuvinte sunt raportate de Corriere della Sera, unii dintre cei care „au însoțit în ultimii ani schimbările societăţii” nu mai sunt printre noi. „O tristețe fără nume”, a declarat fostul secretar al Partidului Democrat, Pierluigi Bersani, comentând numeroasele victime de la Piacenza.

Dar, între doliu și disperare, solidaritatea prinde din ce în ce mai mult curaj, iar două magazine au decis să ofere mâncare gratuit. Giorgio Armani a dorit să-şi arate și el apropierea faţă de oraș printr-o donație făcută spitalului: „Piacenza mea a fost întotdeauna curajoasă, atât de rezervată și tăcută, dar mereu gata de luptă”, a scris faimosul stilist. „Şi se va recupera, datorită energiei pe care o cunosc și a umanităţii sale”.(Rador)

Știri pe scurt:

  • După trei luni de pandemie, cotidianul american Washington Post trece în revistă învingătorii și perdanții pandemiei la nivel global, identificând patru categorii de state și de reacții. Prima categorie o reprezintă guvernele populiste democrate, precum cele din SUA, Brazilia și Mexic; reacția șefilor lor a fost să „dezinformeze, să minimalizeze pericolul și să fugă de răspundere”. Rezultatul? Rata de infectare e mai rapidă decât la statele asiatice care au luat virusul în serios. A doua categorie sunt statele polițienești, precum China, Rusia, Iran, Venezuela și Coreea de Nord; reacția lor a fost mai întâi să mintă în privința cifrelor, apoi să-i reprime pe cei infectați și comunitățile, înfățișându-i pe conducători drept eroi și arestând pe oricine spune altceva. Lipsind cifrele de încredere, situația lor e dificil de estimat. A treia categorie sunt democrațiile care „au luat în serios epidemia, dar au reacționat lent din cauza disfuncțiilor birocratice și polarizării politice”, primele exemple fiind Italia și Spania. Rezultatul e evident când comparăm cu democrații mai stabile, precum Germania. În categoria învingătorilor, sunt patru țări asiatice: Coreea de Sud, Singapore, Hong Kong și Taiwan – două democrații și două un pic mai libere decât Rusia și China. Beneficiind și de experiența epidemiei SARS, ele au luat măsuri eficiente de testare și carantină și, ajutate și de cooperarea populației, nu au avut nevoie de coerciție. Taiwan (24 milioane locuitori) avea luni 306 infectări; micul District Columbia din SUA (600.000 locuitori) avea 405 infectări. Ce funcționează contra coronavirusului? „Bunul simț și competența”, conchide Washington Post.
  • Din Regatul Unit, Financial Times vorbește și el despre „moartea bunului simț și competenței la guverne occidentale de bază”, referindu-se în special la SUA, într-o analiză privind lumea post-Covid-19: „Orice ordine globală se bazează pe cooperarea dintre statele puternice. China și SUA nu trebuie doar să funcționeze. Ele trebuie să funcționeze împreună, admițându-și numeroasele interese pe care le au în comun și tolerându-și divergențele profunde”.
  • „SUA vor trimite în Italia instrumente și produse medicale, inclusiv kituri noi pentru teste rapide produse de Abbott, în valoarea de 100 de milioane de dolari, a anunțat președintele Donald Trump”, informează ziarul italian La Repubblica. France 24, remarcând și ea că „venirea pandemiei în Europa a fost însoțită de dezordine și de lipsă de solidaritate europeană”, observă două tipuri de „trezire”: „Trezirea într-ajutorării a venit de la câteva landuri germane, care au inițiat o mișcare inversă de solidaritate europeană, primind pacienți francezi și italieni afectați de Covid-19, la cererea Comisiei Europene; trezirea europeană a venit pe 19 martie, prin crearea unei rezerve de material medical (măști și aparate de respirat) finanțate 90% de Comisia Europeană”. Portalul european EUobserver apreciază că „Italia și Spania, cele mai afectate țări UE, și-au înăsprit răspunsul la epidemie, întrucât au acumulat la un loc mai mult de jumătate din bilanțul mondial al deceselor provocate de coronavirus”, iar marea întrebare este: „sunt Italia și Spania țările cel mai grav afectate sau sunt doar primele?”
  • Măsurile luate de guverne contra epidemiei generează îngrijorări cu privire la derapaje autoritare. Cazul Ungariei e evidențiat de ziarul francez Le Monde, conform căruia „prim-ministrul Viktor Orbán a obținut luni aprobarea Parlamentului să legifereze prin ordonanțe în cadrul unei stări de urgență cu durata nedeterminată. În Ungaria, dar și în străinătate, textul este văzut de detractorii săi drept un instrument destinat să cimenteze controlul guvernului național-conservator, care ar folosi pandemia ca pretext”. Unii parlamentari adversari ai textului nu au ezitat să vorbească despre „lovitură de stat” și o „direcție spre dictatură”. Ziarul ungar Népszava titrează că „Viktor Orbán este criticat şi de la stânga, şi de la dreapta în America”, fiind acuzat de „acapararea flagrantă a puterii, prin care se foloseşte de suferinţa cetăţenilor săi în interesul său propriu”, pentru a conduce ţara ca un dictator. Nu că Orbán n-ar avea și susținători, inclusiv în UE: „Matteo Salvini s-a grăbit să treacă de partea lui Viktor Orbán, entuziasmat de alegerea «democratică» făcută de Parlamentul Ungariei, de a încredința depline puteri pe termen nedefinit premierului ungar. Care premier va decide când se va încheia starea de urgență, când va dizolva parlamentul sau dacă să organizeze alegerile ori să le amâne. Şi, pentru evitarea altor inconveniente, s-a decis şi trimiterea la închisoare, cu pedepse de până la cinci ani, a jurnaliștilor vinovați de răspândirea «știrilor false»”, comentează din Italia Ilsole24ore. În Bulgaria, unde guvernul a dispus ca toată lumea să poarte obligatoriu mască, populația a repurtat însă o victorie. „Zeci de plângeri depuse în instanţă în Bulgaria din cauza obligativităţii de a purta măşti”, titrează site-ul Dnes.bg, citând motivarea din reclamația unui jurist: „Statul nu a creat condițiile necesare pentru ducerea la îndeplinire a ordinului, procedural transformându-l într-un instrument de represiune împotriva cetățenilor bulgari. O astfel de măsură nu va putea apăra viața și sănătatea cetățenilor bulgari, este un abuz flagrant și încalcă în mod grav drepturile cetățenilor”. Astfel, „ministrul bulgar al sănătăţii a anunţat că tocmai a semnat un ordin prin care și-a anulat ordinul de ieri privind obligativitatea purtării măştilor. Ministrul și-a motivat decizia prin lipsa unui consens public”, relatează ziarul bulgar Dnevnik.
  • Măsuri anti-Covid-19 care aduc atingere drepturilor omului au fost sesizate de postul BBC pe tot globul. „Turcia compromite pregătirile împotriva epidemiei de coronavirus în nord-estul Siriei, întrerupând furnizarea de apă către sute de mii de persoane. Conform Human Rights Watch, e vorba de o tactică a Turciei împotriva autorităţilor kurde, dar riscă să împiedice sute de mii de persoane să aibă acces la posibilităţile minime de precauţie împotriva virusului”. „Un judecător federal din SUA a suspendat măsura adoptată în Texas de a interzice avorturile pe perioada pandemiei”, iar în Africa de Sud un om a fost împușcat mortal „în faţa casei, în prezenţa mamei sale, pentru că nu a respectat regulile de carantină”, arată câteva dintre știrile transmise de BBC. În acest context, revista germană Der Spiegel se întreabă” „«medicină medievală» sau măsuri necesare?”. Revista remarcă faptul că „părerile virologilor sunt împărțite în privința necesității unei carantine draconice” și că „modelele pe care se bazează politicienii pentru a adopta măsuri radicale în criza Covid-19 nu sunt 100% de încredere”. În cazul american, disfuncționalitățile sistemului sunt analizate în New York Times de laureatul Nobel pentru economie Paul Krugman într-un editorial sumbru. „SUA sunt pe cea mai proastă traiectorie dintre toate țările avansate – da, mai rău decât Italia în aceeași fază a pandemiei -, cu dublarea cazurilor confirmate din trei în trei zile.” America e „țara negării și a morții”; a negării pentru că există un curent puternic de negare a științei, de care se izbesc acum epidemiologii, după ce mai înainte s-au izbit de el climatologii, a cărui forță principală o constituie creștinii evanghelici de dreapta; și a morții, pentru că SUA au cea mai mică speranță de viață dintre țările avansate și o explozie unică a „morților din disperare” (droguri, alcool, suicid). „Această transformare a avut loc pe parcursul ultimelor decenii, numai că acum [cu ocazia pandemiei] vedem consecințele derulându-se accelerat”, scrie Paul Krugman (Rador)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





16668 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by