Financial Times: Blocajul impus de autorități începe să afecteze tot mai mult oamenii. Cetățenii din Italia și Spania încep să protesteze împotriva piedicilor dure din viața de zi cu zi ● The Washington Post: Coronavirusul omoară prima democrație. S-ar putea spune că Ungaria era deja “imunocompromisă“ ● Les Echos: Coronavirus: riscurile psihologice ale izolării în 5 întrebări și răspunsuri ● Știri pe scurt.

HotNews.roFoto: Hotnews

Financial Times: Blocajul impus de autorități începe să afecteze tot mai mult oamenii. Cetățenii din Italia și Spania încep să protesteze împotriva piedicilor dure din viața de zi cu zi

La începutul impunerii măsurii de a sta acasă de către Italia pentru a opri răspândirea coronavirusului, netul era plin de videoclipuri cu oameni cântând împreună în semn de solidaritate de pe balcoanele lor. La o lună de la primul experiment de acest fel din Europa în privința distanțării sociale stricte, bunăvoința oamenilor începe să se estompeze.

„Nu mai avem bani!” a țipat un bărbat la polițiștii care stăteau în fața unei bănci închise din sudul orașului Bari, potrivit unui videoclip postat online. Potrivit presei regionale, el nu își primise șomajul tehnic de la Stat. „Ar trebui să vii la mine acasă și să vezi bucătăria mea, este complet goală”, a strigat partenerul său. "Sunteți dezgustători! Statul este dezgustător! ”

Într-un alt videoclip, postat online de cotidianul italian Corriere della Sera, un bărbat din Napoli ajunge la o casă la supermarket și nu are cu ce plăti. "Acest om nu are bani pentru a-și plăti mâncarea, nu poate mânca: Nu vrea să-și cumpere vin sau șampanie. Vrea paste și pâine", îi spune un alt cetățean casierului de la magazin.

Italienii au început să protesteze împotriva restricțiilor, pe măsură ce consecințele sociale și economice încep să-i afecteze tot mai tare. Cât timp va putea suporta societatea italiană va fi un test util altor țări occidentale, care au aplicat mai târziu măsuri similare.

Tensiunile au fost și mai evidente în sudul mai sărac al Italiei. În weekend, poliția a fost dislocată în supermarketurile din Palermo, Sicilia, din cauza temerilor că unii clienți nu vor plăti pentru mâncare. Leoluca Orlando, primarul orașului, a avertizat într-un interviu acordat ziarului La Stampa că furia în oraș riscă să se transforme în violență.

Premierul Giuseppe Conte a anunțat în weekend că 400 de milioane de euro vor fi distribuiți primarilor pentru a finanța cupoane cu care localnicii să-și cumpere alimente.

Datele oficiale ale ministerului de interne sugerează însă că majoritatea italienilor respectă regulile. Duminică, 203.011 persoane au fost verificate și doar 4.942 au fost sancționate de poliție. Dintre aceștia, 142 au fost amendați pentru declarații false iar 49 erau persoane infectate care nu respectau carantina.

În Austria, poliția a emis peste 10.426 avertismente, iar Ministerul de Interne a promis pedepse dure pentru cei care repetă încălcarea recomandării de a sta în casă. În Franța, poliția a verificat peste 3,7 milioane de oameni și a emis 225 000 de amenzi.

„Cu cât petrec mai mult timp acasă în izolare, cu atât casa mea pare tot mai mică”, spune Simona Di Bella, o actriță de 27 de ani din Sicilia. Dacă doamna Di Bella vrea să iasă în afara ei, la fel ca toată lumea din Italia, ea trebuie să completeze un formular în care să scrie motivul ieșirii sale. Dacă oamenii legii apreciază că a încălcat regulile - definite ca orice ieșire care nu este destinată cumpărării de bunuri esențiale, motive de sănătate sau alte urgențe - ea riscă o amendă de până la 3.000 €. „Mi se pare foarte ciudat să mă explic pentru astfel de lucruri obișnuite”, a spus ea.

Încălcarea restricțiilor cum ar fi interzicerea deplasării dincolo de imediata vecinătate a casei sau împunerea unor ore în care să-ți faci cumpărăturile alimentare nu fac altceva decât să crească frustrarea.

Când reglementările au intrat în vigoare pe 10 martie, guvernul a crezut că le va ridica cel târziu în aprilie. Numărul infecțiilor din Italia este în creștere și, cu cei peste 10.000 de morți, guvernul va menține restricțiile ”atât timp cât este necesar”.

„Vreau să mă protejez, dar trebuie să recunosc, mă simt ca un deținut uneori”, a spus Giuseppe Aparo, un manager de 37 de ani din Avezzano, centrul Italiei.

Un sondaj publicat luni arată că 63% dintre italieni susțineau în continuare acțiunile întreprinse de guvern. „La început restricțiile nu au fost atât de stricte, dar unii oameni nu le respectau, astfel încât au fost introduse măsuri mai stricte”, a spus Corrado Nicoletti, manager de vânzări din Roma, în vârstă de 38 de ani.

În Spania, cel de-al doilea focar cel mai sever în Europa după Italia, poliția a emis peste 100.000 de plângeri (care se pot transforma în amenzi) și a reținut peste 1.000 de persoane pentru încălcarea regulilor. Sancțiunile variază de la „amenzi ușoare” de 100 EUR până la pedepse mai mari de până la 30.000 € și chiar condamnări în situația unor încălcări grave ale legii.

Unii au criticat forțele de ordine spaniole pentru depășirea atribuțiilor, după cum arată un raport în care o asistentă medicală din Madrid a fost amendată pentru că a luat-o pe fiica ei adultă cu ea pentru a cumpăra mâncare părinților asistentei, oameni foarte în vârstă.

The Washington Post: Coronavirusul omoară prima democrație. S-ar putea spune că Ungaria era deja “imunocompromisă“

Guvernarea de un deceniu a premierului naționalist neliberal Viktor Orban a erodat capacitatea de control și echilibrul țării, a speriat puterea juridică, a slăbit societatea civilă și libertatea presei și a reconfigurat politica electorală în avantajul partidului Fidesz al lui Orban, aflat la guvernare. În consecință, atunci când a apărut pandemia de coronavirus, democrația suferindă a Budapestei s-a dovedit cu atât mai vulnerabilă.

Luni, parlamentul Ungariei a adoptat o lege controversată care i-a conferit lui Orban puteri sporite în privința regimului de urgență pentru o perioadă nedefinită. Parlamentul este închis, viitoarele alegeri au fost suspendate, legile actuale pot fi anulate, iar premierul are acum dreptul să guverneze prin decrete. Parlamentarii opoziției au încercat să stabilească în lege și o limită de timp, dar nu au reușit. Majoritatea celor două treimi din parlament aflate la ordinele lui Orban au făcut ca noile atribuții ale acestuia să devină un lucru văzut și făcut.

S-a pretins că măsurile se înscriu în riposta guvernului în fața pandemiei globale. Până luni seara, Ungaria raportase aproape 450 de cazuri, iar Orban tradusese deja pericolul în niște termeni convenabili din punct de vedere politic, calificându-l drept o amenițare venită din partea migranților din străinătate deloc bineveniți, ceea ce ar justifica și mai mult agresivele sale eforturi de a păzi granițele țării. “Schimbarea vieții noastre este acum inevitabilă“, a declarat Viktor Orban săpătămâna trecută, adresându-se parlamentarilor și justificând astfel legea propusă. “Cu toții trebuie să ieșim din zona noastră de confort. Este o lege care oferă guvernului puterea și mijloacele cu care să apere Ungaria“.

Legea de urgență prevede totodată și pedepse de cinci ani închisoare pentru maghiarii prinși că difuzează informații “false“, la închisoare fiind condamnate și persoanele care nu respectă carantina. Criticii afirmă că sprijinul pentru sistemul de sănătate al Ungariei este încă deficitar, în timp ce Orban și-a acordat “mână liberă“ pentru a-și exercita și mai mult controlul dominator.

“Nu cunosc vreo altă democrație în care guvernul să ceară mână liberă ca să poată face orice pentru o perioadă oricât de lungă“, a declarat pe canalul Bloomberg Renata Uitz, directorul programului pentru drept constituțional comparat de la Universitatea Central-Europeană din Budapesta.

“Odată promulgată, această lege va exercita cu siguranță presiuni și mai mari asupra a ceea ce a mai rămas din presa independentă din Ungaria”, a subliniat Emily Tamkin, de la The New Statesman. “Orice dezinformare înseamnă pentru ceilalți o dovadă a întăririi iliberalismului”.

Numeroși critici ai lui Orban din Europa văd în toate astea o posibilă cale spre dictatură. Înaintea alegerilor parlamentare, oficiali importanți de la Bruxelles și Strasbourg s-au pronunțat împotriva unei “stări de urgență prelungite și necontrolate“, care ar submina și mai mult democrația ungară. Luni, fostul premier Italian, Matteo Renzi, a declarat pe Twitter că mulți liberali europeni cred că declinul neliberal al Ungariei amenință principiile Uniunii Europene în general, iar țara ar putea ”merita” să fie exclusă din organizație.

Dar nu există o cale clară care să poată duce la un demers punitiv atât de drastic, nu în ultimul rând din cauză că, în prezent, continentul este angrenat în lupta împotriva coronavirusului. Iar Orban își are și el susținătorii săi. El a fost calificat drept un leu naționalist, un erou care luptă în sprijinul populiștilor occidentali antiimigrație și a fost primit la Casa Albă de președintele Trump.

Luni, liderul italian de extremă dreaptă, Matteo Salvini, a apărat noile atribuții ale lui Orban, calificându-le drept “ libera opțiune“ a unui parlament ales în mod democratic. De ani de zile, partidele de centru-dreapta din Europa i-au permis partidului Fidesz al lui Orban să se adăpostească sub umbrela lor în Parlamentul European, împiedicând Europa să cenzureze efectiv Ungaria. Acum, se pot auzi noi apeluri prin care se cere excluderea partidului Fidesz din această alianță conservatoare de pe continent.

Orban și aliații săi au respins criticile celor care au spus că noua lege ar fi antidemocratică, subliniind că măsurile sunt temporare și că vor fi anulate de îndată ce pericolul pandemiei va dispărea. Alții nu se arată însă prea siguri de asta.

“Toată lumea ar trebui să se gândească de două ori înainte de a-i oferi lui Orban atuul îndoielii“, a scris săptămâna trecută Dalibor Rohac de la American Enterprise Institute, o organizație conservatoare. “Cei zece ani ai săi ca premier au fost marcați de un asalt continuu împotriva oricăror constrângeri aduse puterii sale, indiferent dacă a fost vorba despre instanțe, societate civilă sau presă“.

La rubrica de opinii a ziarului The Washington Post, Rohac a continuat: “Demersurile anterioare ale Ungariei spre autoritarism au fost mascate sub forma unei reacții necesare la amenințări din afară – interesele unor corporații străine din timpul crizei financiare, filantropul George Soros (cap de listă pe agenda lui Orban)“.

Ungaria nu este singură în tentativele sale de a exploata criza din sănătate pentru avantaje politice. Un spirit geamăn, premierul israelian Benjamin Netanyahu a transformat criza pandemiei în ceea ce, potrivit criticilor săi ar fi o “lovitură de stat parlamentară“, amânându-și propriul proces pentru acuzații de corupție și putându-și astfel asigura un nou mandat politic pentru a reveni la putere.

În Polonia din apropiere, opoziția este înfuriată de faptul că guvernul naționalist de drepta își continuă planurile pe tema alegerilor prezidențiale din mai, în pofida restricțiilor și a temerilor potrivit cărora virusul ar fi mult mai răspndit decât lasă autoritățile să se înțeleagă. Sondajele demonstrează că actualul președinte Andrzej Duda s-ar afla într-o poziție mult mai avantajoasă dacă alegerile nu ar fi amânate.

Deși pericolul pandemiei reclamă din partea guvernelor naționale niște puteri speciale, analiștii au avertizat că există riscul ca, pe parcursul crizei, liderii demagogi să stârnească îngrijorarea populației spre beneficiul lor. “În cazul stărilor de urgență, ar putea exista o derogare de la anumite drepturi și proceduri, dar asemenea măsuri trebuie să fie temporare, proporționale și absolut necesare din perspectiva sănătății publice“ - a declarat pentru Washington Post Lydia Gall, cercetător est-european în cadrul organizației Human Rights Watch, referindu-se la faptul că Orban recurge la o putere necontrolată.

“Vagile prevederi formulate, așa cum reies ele din legea de urgență adoptată, nu răspund acestor criteri și mai ales cu siguranță atunci când ele sunt impuse pentru o perioadă de timp nedefinită “.(rador)

Les Echos: Coronavirus: riscurile psihologice ale izolării în 5 întrebări și răspunsuri

Care sunt consecințele unei izolră similare detenției și care durează câteva săptămâni asupra sănătății mintale a unei populații? Dacă situația actuală este una fără precedent prin amploarea sa, studiile și experiența profesioniștilor aruncă o lumină asupra riscurilor și a modalităților de protecție împotriva acestuia.

Mai mult de o treime din omenire este în prezent supusă unor măsuri de izolare datorită epidemiei de coronavirus. Peste 2,6 miliarde de persoane li se cere să stea acasă toată ziua, timp de câteva săptămâni, putând ieși doar în mod excepțional.

Care sunt riscurile pentru sănătatea mintală? „Pentru a fi sinceri, nu le cunoaștem în sensul științific al termenului”, avertizează Christophe Debien, psihiatru și manager al Centrul Național pentru Resurse și Reziliență (CN2R). Situația este într-adevăr una fără precedent și, prin urmare, impactul acesteia va fi la fel.

Studiile deja publicate pe carantină, precum și experiența profesioniștilor ne permit totuși să conturam anumite lucruri.

1. Ce studii privind carantina au apărut deja?

La sfârșitul lunii februarie, când zeci de milioane de oameni din Asia au fost supuși unor măsuri de izolare - dar încă niciuna în Europa -, revista americană „The Lancet” a publicat un articol care rezuma riscurile psihologice ale carantinei, notate în timpul epidemiilor anterioare.

Autorii, cercetători de la King’s College London, au selectat 24 de studii asupra efectelor izolării impuse din 2004 pe toate continentele, în special în China, Canada și Africa de Vest, în special în perioada epidemiilor de SARS, Ebola și gripa H1N1. În ceea ce privește durata izolării, acestea nu a depășit 21 de zile, perioada maximă de incubație pentru Ebola. La câteva zile după publicarea acestui articol, revista „Psihiatrie generală” a publicat rezultatele unui sondaj efectuat la începutul lunii în China, în rândul a 53.000 de persoane izolate. Acstea sunt singurele studii de până acum pe acest subiect al izolării.

2. Care sunt principalii factori de stres identificați?

Autorii articolului publicat în „The Lancet” enumeră o serie de „factori de stres”, primul dintre aceștia vizând durata carantinei: „simptomele stresului post-traumatic devin semnificativ mai mari atunci când durează mai mult de 10 zile ”, scriu ei. O durată deja depășită cu mult în toate țările care se luptă astăzi pentru eradicarea coronavirusului.

Adăugați la acest factor teama de a fi contaminat, frustrarea și plictiseala, precum și lipsa de echipamente și informații, dar și pierderea veniturilor. Studiul recomandă autorităților să acționeze separat pentru fiecare dintre acești factori.

3. Care sunt consecințele psihologice ale izolării?

Prima observație, „izolarea pune în pericol legătura socială, deoarece nu ne mai putem vedea nici familia, nici prietenii, nici colegii și suntem lipsiți de satisfacția care poate oferi munca”, spune Christophe Debien.

Majoritatea studiilor analizate în articolul din „The Lancet” găsesc într-adevăr „efecte psihologice negative”, inclusiv tulburări emoționale, depresie, stres, insomnie, simptome de stres posttraumatic, furie și mai des, o stare de iritabilitate.

"Tot ceea ce ne va destabiliza reperele temporale, sociale sau economice ne va ridica nivelul de anxietate", continuă el. Riscul de violență este în continuare crescut prin faptul că ești obligat să stai 24 de ore din 24 alături de ai tăi. „Studiile efectuate în China arată că vedem mânia și angoasa crescând și apoi ne vom descărca pe cei apropiați”, avertizează Christophe Debien. De aici preocuparea deosebită exprimată în ultimele zile în Franța de asociațiile mobilizate împotriva violenței domestice.

De exemplu, un studiu din 2004, realizat în Taiwan, printre 338 de angajați ai unui spitalul care au fost în carantină timp de nouă zile după ce au intrat în contact cu persoane infectate cu SARS, arată că numărul celor care considerau că se simt epuizați era mai ridicat decât colegii ne-carantinați. Cei izolați mai acuzau stări de empatie scăzute, iritabilitate sau chiar probleme de concentrare.

În ceea ce privește sondajul efectuat în februarie în China, acesta concluzionează că mai mult de o treime dintre respondenți (35%) raportează tulburări psihologice (anxietate, fobii, tulburări compulsive, dificultăți sociale etc.), considerate ca fiind grave pentru mai mult de 5% dintre ei.

4. Există segmente de populație cu risc mai mare?

Studiul realizat în China subliniază faptul că femeile, persoanele cu înaltă calificare, oamenii care domiciliază în zone departe de centre medicale și lucrătorii migranți sunt mai afectați, probabil datorită stresului crescut legat de pierderea anticipată a veniturilor lor. Grupele de vârstă 18-30 și peste 60 de ani sunt, de asemenea, mai afectate, studiul asumând un stres suplimentar generat de rețelele sociale pentru cei mai tineri.

Izolarea „nu are aceleași consecințe pentru toată lumea”, explică neuropsihiatrul Boris Cyrulnik într-un interviu acordat „L'Obs” publicat săptămâna aceasta . El citează pe „cei care suferă de slăbiciuni psihologice anterioare, traume din copilărie, conflicte familiale sau insecuritate socială." „Această criză accentuează și decalajul social”, mai spune Christophe Debien.

5. Cum ne putem proteja de riscurile confinării?

La nivel individual, psihiatrul oferă câteva sfaturi pentru a trece mai bine prin izolare: „Provocarea este să îți păstrezi anxietatea la un nivel suportabil”, explică el. El sugerează să vă păstrați ritmul obișnuit în timpul unei zile de muncă și să aveți o activitate fizică regulată.

O altă recomandare: nu stați toată ziua urmărind informațiile despre pandemie. Psihiatrul spune că toate controversele actuale cu privire la gestionarea crizei nu fac decât să sporească anxietatea populației: „Dezastrele anterioare ne arată că este foarte important ca factorii de decizie să pară siguri pe ei, iar lumea să nu se îndoiască permanent de modul în care își exercită autoritatea în timpul crizei", a spus el.

Știri pe scurt:

• Pandemia de coronavirus rămâne în continuare principalul subiect urmărit de presă, cu accent pe cele mai recente evoluții dar și pe măsurile pe care le iau autoritățile naționale și forurile internaționale. O imagine de ansamblu privind situația globală este prezentată de The Guardian, publicația britanică menționând că numărul cazurilor de infectare cu coronavirus se apropie de 900.000 iar peste 44.100 de persoane și-au pierdut viața. În încercarea de a stăvili epidemia, mai multe țări anunță că prelungesc restricțiile de circulație. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, menține prevederile referitoare la distanțarea socială până după sărbătorile de Paște, deși se ferește să impună o carantină generalizată, observă The Guardian. O măsură similară este luată și de Italia, care extinde restricțiile până pe 13 aprilie, „deși există semnale că rata infecțiilor ar atinge un platou atât aici cât și în Spania, țările care au înregistrat cele mai importante pierderi de vieți omenești, la nivel global”.

• În SUA, decesele cauzate de coronavirus „ar putea atinge punctul culminant pe la mijlocul lunii aprilie chiar dacă toate statele impun restricții”, scrie USA Today. Potrivit unui studiu elaborat de Universitatea din Washington, chiar dacă întreaga țară va depune toate eforturile pentru a restricționa orice fel de contacte, numărul deceselor cauzate de coronavirus se vor înmulți în următoarele două săptămâni, iar bolnavii vor umple spitalele din majoritatea statelor. Spre sfârșitul verii, numărul americanilor decedați ar putea fi de 84.000, potrivit studiului citat de USA Today. Cifrele sunt oricum mai puțin pesimiste decât cele anunțate anterior de președintele Donald Trump, care a avertizat că urmează două săptămâni foarte grele și că în cel mai optimist scenariu, numărul deceselor ar putea ajunge la 200.000. Site-ul Politico remarcă o schimbare radicală în atitudinea președintelui american, spunând despre acesta că a renunțat să mai minimizeze impactul coronavirusului. „O fi el, președintele, încăpățânat și belicos, dar până și el știe să se oprească atunci când înțelege că pierde simțul real al războiului. Nu putem decât să ne imaginăm la ce scamatorii au recurs consilierii Anthony Fauci și Deborah Birx în fața lui Trump ca să-l convingă să renunțe la ideea relaxării restricțiilor datorate coronavirusului”, mai arată Politico.

• Un document elaborat de comunitatea americană de informații și citat de Bloomberg arată că Beijingul „ar fi ascuns dimensiunea reală a epidemiei de coronavirus în țară”. Documentul care ar fi ajuns la Casa Albă săptămâna trecută, „a sub-raportat atât numărul total de cazuri cât și de decese înregistrate în urma epidemiei”. Comparativ, China a raportat 82.000 de cazuri și 3.300 de decese iar SUA, „confruntate cu cea mai amplă răspândire raportată la nivel global, au înregistrat 189.000 de îmbolnăviri și 4.000 de decese”, amintește Bloomberg.

• Trăgând un semnal de alarmă și în privința efectelor economice negative ale epidemiei, Euronews scrie că la nivel european, „Peste un milion de oameni și-au pierdut locurile de muncă în ultimele două săptămâni, potrivit datelor publicate de Confederația Europeană a Sindicatelor”. Datele includ doar lucrătorii cu contract care au solicitat ajutorul de șomaj. Acest număr nu include lucrătorii fără contracte și liberii profesioniști, iar “cu aceste două categorii cifra s-ar putea chiar dubla”, mai arată Euronews. „Organizația Internațională a Muncii a estimat că între 24 și 36 de milioane de locuri de muncă riscă să fie pierdute în întreaga lume în timpul acestei crize. Momentan, Europa este cel mai afectat continent. Miniștrii de Finanțe din UE au la dispoziție două săptămâni pentru a găsi soluții financiare pentru susținerea ocupării forței de muncă”, precizează Euronews. „UE pregătește un plan de 100 de miliarde de euro împotriva șomajului”, titrează La Repubblica. Potrivit publicației italiene, „Comisia Europeană lucrează la un plan de 80-100 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să își păstreze locurile de muncă în timpul crizei de coronavirus, printr-un regim european de ‘reasigurare’ împotriva șomajului. Obiectivul ar fi crearea unui sistem la nivel european care să permită finanțarea unor instrumente precum Kurzarbeit (programul redus de muncă din Germania) sau Fondul italian de disponibilizări, prin intermediul unui sprijin public acordat muncitorilor, astfel încât să se evite cât mai mult posibil concedierile din partea companiilor”, mai arată La Repubblica.

• În timp ce majoritatea țărilor de pe glob își numără victimele pandemiei de coronavirus, Turkmenistanul anunță că nu are niciun caz de îmbolnăvire. Cuvântul „coronavirus” a fost interzis în Turkmenistan, scrie publicația turcă Habertürk, citând date furnizate de Organizația Reporteri fără Frontiere. „Într-o țară condusă cu o mână de fier de președintele Gurbangulî Berdimuhamedov, cuvântul a fost eliminat din broșurile de informare medicală distribuite în școli, spitale sau la locurile de muncă. Persoanele care vorbesc pe străzi despre coronavirus sau care poartă mască riscă să fie reținute” mai anunță Organizația Reporteri fără Frontiere. Președintele Gurbangulî Berdimuhamedov a ordonat pe 13 martie ca toate locurile de reuniune să fie dezinfectate prin afumarea cu o plantă tradițională numită „harmala”, mai amintește Habertürk.(Rador)