​Cred că acum e un moment foarte bun pentru un CEO să își manifeste calitățile de lider, dacă le are, spune Adrian Stanciu, antreprenor și partener co-fondator al brațului din România al Maastricht School of Management. El le recomandă antreprenorilor ca în această perioadă de incertitudine să ia decizii bazate pe detaliile certe de care dispun. ”Ai spațiul închiriat, iar proprietarul refuză să-ți renegocieze contractul? Asta e deja o certitudine și poți lua o decizie bazată pe ea: sper că te vei muta cât de curând de acolo!”, spune Stanciu într-o discuție cu reporterul HotNews.ro

Adrian Stanciu, Maastricht School of Management, in timpul discutiei cu HotNewsFoto: Hotnews

Urmărește mai jos varianta integrală a discuției purtate cu dl. cu Adrian Stanciu:

Despre ce ar trebui să facă antreprenorii români:

  • Chiar dacă deciziile luate sunt imperfecte, chiar dacă trebuie să mergem în direcții spre care nu știm sigur că sunt bune, nu putem sta și aștepta ca situația să se rezolve de la sine, mai spune antreprenorul. Dar, în același timp deciziile nu trebuie să crească incertitudinea în care te afli, adaugă el.
  • Poate trebuie să îți cauți clienți noi în cazul în care ți-ai pierdut clienții sau poate trebuie să trimit oamenii acasă și să-mi închid afacerea.
  • Managementul clasic este bazat pe paradigma prevedere- planificare - comandă- coordonare și control , mai spune Stanciu. Pleacă adică de la vârf cu cuvântul ”prevedere”. Dar în asemenea momente viitorul nu mai poate fi prevăzut, chiar dacă unii insistă să caute căi prin care să îl poate prevedea. În momentul acesta majoritatea firmelor devin brusc Startu- uri. Iar mantra unui Startup este ”Văzând și făcând!”. Avem câteva lucruri pe care ne bazăm și cu care încercăm să construim un viitor incert. Dacă vedem că nu e bine ne repliem și căutăm altceva.
  • Îi mai sfătuiesc pe antreprenori să facă o introspecție serioasă și să își pună următoarea întrebare: ce pot să fac cu activele pe care le am? Am auzit foarte mulți oameni care spuneau : Bine, dar industria noastră e praf !Sfatul meu e : Mută-ți gândul de la industrie! Pune problema activelor pe care le ai. Pot fi active tangibile- utilaje, clădiri- sau intangibile- oameni sau competențe- știi să programezi sau să organizezi proiecte. Uită-te la ce ai și cu ceea ce ai încearcă să te re-desenezi. Uită că ești în Horeca sau în altă industrie!

Marea ocazie pe care criza ți-o oferă

  • Există o mare șansă a acestei situații. Anume aceea că suntem forțați să ne refacem businessurile de la zero. E ca și cum ai așeza o foaie albă pe o masă și ai începe să-ți re-desenezi afacerea de la zero.
  • Nu toată lumea va supraviețui. Nu există un drept infinit la supraviețuire. Supraviețuiește cine supraviețuiește; eu însumi nu știu dacă am să supraviețuiesc.
  • Mai ceva: într-o situație normală, dacă tu ai fi vrut să o iei de la zero cu afacerea ta ai fi fost pus într-o situație de dezavantaj competitiv față de toți ceilalți, pentru că o reinventare e costisitoare și grea și disruptivă și pentru tine și pentru piața în care te miști. Dar acum, TOȚI sunt trași simultan la zero. E o șansă uluitoare asta, nu ți se dă de multe ori în viață. Unii se vor descurca cu ea, așa cum pentru alții va fi o mare dramă
  • Capacitatea oamenilor de a prevedea viitorul e foarte redusă- a mea cu siguranță așa este- dar nu mă aștept să fie schimbări majore în domeniul managementului firmei. Iar unul dintre motive este acela că firmele care vor supraviețui sau care deja supraviețuiesc sunt cele de dimensiuni mari și care sunt foarte dominante pe piețele pe care activează. Uar aceste firme nu sunt în avangarda managementului ci mai degrabă în ariergarda lui. Aceste companii ele nu sunt deloc promotoare ale schimbării ci dimpotrivă adversarii ei. Ca atare nu văd care ar fi forța care ar determina o schimbare, mă refer la o forță generată din această pandemie.
  • Dacă vă uitați la ceea ce se întâmplă de câțiva ani buni veți constata că nevoia de schimbare a managementului există de câțiva ani. De vreo 30 de ani și a devenit mai acută în ultimii 10 ani. Veți vedea că unele firme au căutat modele sau principii noi de management, iar altele s-au așezat foarte confortabil pe principiile vechi, având o abordare de tipul ”Hai să devenim atât de mari încât să nu putem fi înlocuiți”. Dacă vă uitați la firmele din zona de food veți observa că 70% din ceea ce mâncăm vine de la 6 sau 7 companii. Iar acest lucru se întâmplă nu doar pe zona de food ci și în retail sau în alte industrii. Schimbarea în management va fi degrabă lentă și cu siguranță nu va veni de la campionii industriei și de la acei ”mavericks ”
  • Mintea umană este incapabilă să înțeleagă fenomenele aleatoare fiindcă funcționează cu două concepte: una e categorisirea și cealaltă normalitatea. Mintea refuză să accepte ceva ce nu poate fi pus intr-o în categorie. Dacă vedeți un obiect necunoscut, mintea vă va forța să-l încadrați într-o categorie. Când vedeți un obiect într-o cameră și nu știți ce e acel obiect nu veți fi liniștit până nu veți afla ce anume e. Până nu-l veți include într-o categorie.Iar după ce îl includeți, mintea se va întreba dacă este o stare de normal sau nu. Dacă nu găsește normalitate, creierul lansează un mesaj de pericol din zona amigdalei către cortexul prefrontal care analizează semnalul și decide dacă e ceva periculos sau nu.

Despre pachetul de măsuri guvernamental

  • La noi guvernul face o greșeală că a intrat între o mantră a comunicării restrânse, ca să-i spun așa. Nu știu cine i-a învățat dar i-a învățat prost. Dacă ne uităm la cum comunică Franța de pildă, veți vedea că acolo poți să-ți downloadezi tot felul de date, să faci propriile estimări pe regiuni, pe spitale...
  • Nici un adevăr oricât de rău ar fi, nu e atât de rău ca imaginația unui om căruia îi ascunzi ceva. Mintea umană nu umple Necunoscutul cu zâne. Îl umple cu monștri. Dacă copilul îți întârzie de la școală două ore, nu te gândești că stă de vorbă cu colegii într-un parc, ci te gândești că poate l-călcat mașina sau că l-a răpit cineva deși probabilitatea de a fi răpit este de un miliard de ori mai mică decât cea de a discuta cu un coleg. Dar totuși, mintea ta așa lucrează. Ea te duce mai întâi la așteptările negative .Incertitudinea naște anxietate iar anxietatea naște monștri.
  • Nu e bine să nu spui adevărul pentru că ceea ce îți poți închipui poate fi mult mai rău decât realitatea. Cei care au prins perioada de sub Ceaușescu știu cum era zvonistica pe atunci. Problema este că acum suntem liber să ne dăm frâu imaginației. Care imaginație este foarte bogată și nu întotdeauna pozitivă.
  • Oamenii nu lucrează pentru binele firmei, așa cum cred unii antreprenori, ci pentru binele lor și pentru binele oamenilor din jurul lor nu pentru binele firmei. Discut cu foarte mulți manageri și când îi întreb ce e pentru ei o echipă, răspunsul general este că o echipă este un grup de oameni care au un scop comun. În particular fie spus asta nu e singura cerință pentru a forma o echipă dar este doar una din condiții, poate cea mai de bază. Iar dacă îl întrebi care e scopul comun, răspunsul este de regulă propășirea firmei. Deci undeva în spate există această credință că oamenii își dedică eforturile și energia pentru a ”împinge” merge firma. Dar firma este o abstracție. Oamenii nu lucrează pentru abstracții ci pentru ei sau pentru alți oameni.
  • Țările au reacționat foarte ferm la această criză și cred că am învățat ceva din criza din 2008-2009. Problemele de atunci au fost determinate de intervenția prea mică a guvernelor. Congresul American aprobase în 2008 circa 600 de miliarde în prima etapă, apoi a urcat la 750 de miliarde de dolari pachetul de sprijin. Și au fost dezbateri uriașe care riscau să ducă SUA într-o criză politică. Acum SUA a aprobat 3.200 de miliarde și nimeni nu a scos un pâs! Deocamdată, criza de acum e mai puțin periculoasă și asta pentru că încă nu s-a extins la sistemul bancar. Dacă se extinde și la sistemul bancar am pus-o! Lumea nu înțelege întotdeauna că sistemul bancar dacă a căzut, s-a terminat cu civilizația așa cum o cunoaștem!

Cine e Adrian Stanciu:

Și-a început cariera managerială in iunie 1990, când a devenit co-ondatorul AREXIM, o companie românească de distribuție și integrare sisteme IT, pe care a vândut-o dupa 7 ani celor de la Xerox în1997. Un an mai tarziu, el devine Business Unit Director la XEROX CEE iar in 1999 e numit CEO-ul XEROX România. Dupa doi ani, in 2001 pleaca din Xerox si fondeaza Ascendis Consulting, o companie de training și consultanță.

În 2005 devine partener Human Synergistics pentru România, Bulgaria, Ungaria și Serbia. Human Synergistics International este lider mondial în domeniul cercetării culturii organizaționale.

A predat la Universitatea Politehnică din București, Școala Națională de Științe Politice si Administrative, ASE, precum și cursuri de Managementul Schimbării în cadrul MBA-ului Româno-Canadian. Mai recent, Adrian a predat Dezvoltare Organizațională, Leadership și Managementul Schimbării la Școala de Afaceri a Universității Central Europene din București.

Din 2010 este partener fondator al Maastricht School of Management.