​În această perioadă, contabilii și firmele de consultanță și audit lucrează „la foc continuu”. Vor trebui apoi să se ocupe de documentația pentru liniile de creditare pentru IMM-uri cu dobândă subvenționată. Despre aceste credite cu dobândă subvenționată, respectiv primul pas pe care trebuie să-l facă un antreprenor, munca din spatele șomajului tehnic suportat de stat și motivele, din practică, pentru care multe firme au decis să amâne plata taxelor la stat, HotNews.ro a discutat cu Adrian Bența, consultant fiscal, în cadrul interviurilor #deladistanta.

Despre creditele cu dobanda subventionata pentru IMM-uri cu Adrian BentaFoto: Hotnews

Declarațiile foarte pe scurt:

• Primul pas pe care trebuie să-l facem este să ne adresăm unei bănci

• Băncii s-ar putea să nu-i convină să aplice acest program guvernamental, pentru că întotdeauna produsele bancare sunt mai scumpe decât celelalte produse

• Dacă mă raportez la nivelul dobânzilor bancare practicate prin alte state, este un cost foarte mare

• Ca să faci o documentație pentru bancă, vei apela la serviciile contabilității tale

• Am avut clienți care îmi plângeau în telefon, în sensul că se opuneau deciziilor unor angajatori de a concedia oameni, de a-i băga în șomaj tehnic

• Colegi din domeniul financiar-contabil și fiscal sunt foarte agitați, sunt mult stresați

• Motivele pentru care multe firme nu și-au plătit taxele la stat

• Fiscalitatea nu e morală. Fiscalitatea te învață să bagi mână în buzunarul unui cetățean și să iei bani. Moral ar fi să-i spui ce ai făcut cu banii lui.

“Există acest program de garantare a împrumuturilor. În proporție de până la 90% se acordă garanții de stat, iar dobânda este subvenționată de către stat. Cel puțin la nivel declarativ cunoaștem că toate băncile ar fi implicate în acest program”, a declarat Adrian Bența.

Primul pas

Potrivit acestuia, primul pas pe care trebuie să-l facă antreprenorii este să se adreseze unei bănci cu o cerere de a aplica acest program de garantare a împrumuturilor date de către stat.

„Ulterior să vedem că, din păcate, va trebui să prezentăm și niște situații financiare, un istoric, să nu avem datorii la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, trebuie să prezentăm o evaluare, o valabilitate față de bancă. La urma urmei discutăm de un împrumut. Se cere o solvabilitate”, spune el.

• Va trebui să ne adresăm unei bănci cu întrebarea: Cum putem aplica acest program?

„Băncii s-ar putea să nu-i convină să aplice acest program guvernamental, pentru că întotdeauna produsele bancare sunt mai scumpe decât celelalte produse și să spună: Știi că, uite, putem să-ți oferim noi altceva, în alte condiții?”, a mai arătat consultantul fiscal.

• S-ar putea și băncile să fie mulțumite, la un moment dat, să acorde aceste împrumuturi ținând cont că peste mai puțin de 15 zile o să vedem deja efectul cererilor depuse de cetățeni și de alte firme care se află în dificultate pentru suspendarea ratelor bancare pe o perioadă. Ordonanța spune de la 1 la 9 luni dar, spun eu, de la 1 la 8 luni, întrucât am intrat deja în luna aprilie, iar termenul maximal de aplicare a acelor rate este data de 31 decembrie 2020.

• În ordonanță nu spune dacă se adresează firmelor afectate direct sau indirect. Pot apela toate societățile. A fost un program început în 2017.

Un exemplu

„Dau un exemplu întâmplător. Firma lui Adrian Bența SRL atinge 100.000 euro, dau întâmplător cifra. Nu cred că se justifică ca o firmă de 100.000 euro a lui Adrian Bența să solicite un împrumut de 800.000 euro. Atât duce activitatea lui. Poate să mai crească puțin, să se ducă spre 110.000 – 150.000 euro, dar logic și rațional nu atinge 800.000 euro”, spune el.

• Zice așa actul normativ: Valoarea maximală a creditului ce poate fi accesat de o firmă este valoarea maximă a mai multor indicatori. 25% din cifra netă aferentă aferentă anului 2019.

• Deci te limitează la 25% din cifra ta. Nu poți să te duci să estimezi. Dă-mi cifra de afaceri din 2019 care teoretic nu a fost un an afectat de criză, de coronavirus, fără a depăși dublul cheltuielilor salariale. Asta e un alt parametru interesant care face un pic de diferență între a lucra la negru, la gri și total pe acte și nevoile de lichiditate pentru următoarele 18 luni justificate în baza unor documente aprobate.

Costul creditelor

“Din punctul meu de vedere, este un cost (de exemplu la creditele pentru capital de lucru va fi ROBOR +2,5% pe an n.r.) cu care ne-am obișnuit. Cam aici este și dobânda cam la toate programele de finanțare guvernamentală: Robor + 2,5%”, afirmă el.

• Dacă mă raportez la situația din România, este un cost obișnuit. Dacă mă raportez la nivelul dobânzilor bancare practicate prin alte state, este un cost foarte mare. Dacă sunt în concurență directă cu o firmă din Franța, Germania, Spania în care atât eu, firmă românească, cât și el firmă din străinătate se împrumută cu aceeași sumă de bani de la bancă ca să producem același produs, el va produce mai ieftin, pentru că dobânzile din celelalte state membre sunt mai mici.

„Ceea ce este la noi mediu, obișnuit, uzual, este mult mai redus în altă parte în celelalte state membre”, spune consultantul fiscal.

El crede că pe perioada stării de urgență nu vor fi astfel de solicitări din diverse considerente.

„Ca să faci o documentație pentru bancă, vei apela la serviciile contabilității tale, care în acest moment lucrează foarte mult.

• A doua linie întâi este în domeniul serviciilor financiar-contabile

Dacă nu lucrează contabilii, șomajul tehnic nu poate fi acordat

„Au auzit că avem deja un milion de contracte de muncă suspendate plus 300.000 încetate. Acei oameni în șomaj tehnic pot primi indemnizațiile doar dacă contabilii lucrează. Dacă ei nu lucrează, acei oameni nu-și primesc banii”, declară Adrian Bența.

• Acești colegi din domeniul financiar-contabil și fiscal sunt foarte agitați, sunt mult stresați. Se lucrează mult peste capacitatea normală a acestor vremuri chiar dacă firmele sunt închise pentru că trebuie introdus CNP cu CNP, calculat indemnizație cu indemnizație, trebuiesc primiți banii de la agențiile de șomaj, trebuie să fie repartizați în 3 zile, apoi plătite taxele până pe 25 a lunii următoare.

„În perioada asta, din cunoștințele mele, marea majoritate a firmelor de contabilitate nu taxează deloc aceste servicii pe care le fac pentru obținerea certificatelor de situații de urgență, depunerea documentațiilor la Registrul Comerțului. Cunosc situații în care pe o anumită perioadă de timp, în speranța unei redresări, serviciile contabile sunt fie cu un preț redus, fie cu un discount de 100%. Asta nu înseamnă că nu există excepții”, spune el.

Unii clienți plâng în telefon

„Majoritatea clienților mei sunt fie directori economici din cadrul unor companii mai mijlocii sau mai mari, fie firme de contabilitate, care țin contabilitate la alte firme. Pentru prima dată, în ultimii ani, îmi plângeau clienții în telefon”, explică Bența.

• De obicei, când îmi plânge un client, aceia erau în faza unei urmăriri penale pentru evaziune fiscală, când realizează anumite implicații, când realizează că singura care contează la un moment dat este doar libertatea cetățeanului.

„De data aceasta, am avut clienți care îmi plângeau în telefon, în sensul că se opuneau deciziilor unor angajatori de a concedia oameni, de a-i băga în șomaj tehnic. Găseau soluții cât se poate ca să-i ții într-o zonă de activitate”, a mai spus consultantul fiscal.

De ce a încasat statul mai puțini bani

„Unii contribuabili de bună credință au zis: oricum am de plată acești bani, erau puși deoparte, se pare că pe mine nu mă afectează criza. Cunosc firme pe care eu le auditez și așa au gândit, să plătească impozitele la scadență”, a arătat Bența, făcând referire la declarațiile ministrului finanțelor de joi, care spus că avem o scădere a veniturilor de 20 miliarde lei și o creștere a cheltuielilor de 12 miliarde lei.

• Alte societăți, care au avut vânzări record au gândit că: Dacă s-a tot amânat scadența prin OUG 29/2020, de ce să mai fac plata? Au dreptate din punct de vedere legal.

• Fiscalitatea nu e morală. Fiscalitatea te învață să bagi mână în buzunarul unui cetățean și să iei bani. Moral ar fi să-i spui ce ai făcut cu banii lui.

• Avem și astfel de companii care au avut vânzări record și nu și-au plătit taxele pe considerentul că nu a venit scadența.

• Mai avem și alte companii care sunt afectate. Și-au plătit salariile în detrimentul plății de taxe. Sunt foarte multe astfel de situații.

„Astfel, avem pe cei de bună credință și-au plătit taxele la termen, cei care absolut legal au avut bani, dar au spus că nu le plătesc pentru că nu a venit scadența și cele afectate care nu au de unde. Ordonanța 29 a adus un fel de „folos”, fiind folosită cu rea intenție”, spune el.

• A mai fost ceva. A fost o prudență. Am stat de vorbă cu o companie care a spus că are bani, dar avem următoarea problemă: nu știu dacă rezistăm fără comenzile care ni se reduc pentru o perioadă de 3-4 luni. Atunci noi încercăm să avem un buget de salarii care să acopere 3-4 luni și vom vedea ce vom face cu taxele.

• Nu pot să-i acuz de rea-voință. Sunt oameni care au avut acest raționament economic. Prioritatea numărul 1: salariații.

• După ce se iese din situația asta, ar trebui stimulate exporturile de produse finite, cu valoare adăugată, după o prelucrare care să aducă o foarte mare valorificare aici. Deci nu mai exportăm grâu ca să importăm făină.

Citește și:

Normele de aplicare la creditele cu dobândă subvenționată pentru IMM-uri, în Monitorul oficial