Financial report G20 va încheia acorduri privind un moratoriu al datoriilor țărilor sărace. Ursula von der Leyen: "Așteptați înainte să rezervați vacanța de vară”. UE trebuie să denunțe nebunia alegerilor Covid-19 ale Poloniei

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 13 aprilie 2020, 3:35 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: Pixabay
Financial Times: Națiunile din cadrul G20 vor încheia acorduri privind datoria țărilor sărace ● UE trebuie să denunțe nebunia alegerilor Covid-19 ale Poloniei. O cale perfect adecvată și deplin legală de amânare a scrutinului există. ● The Guardian: Da, așteptați-vă la mai multă supraveghere pe timpul crizei, dar păziți-vă de ea odată ce pericolul va fi trecut ● La Stampa: Coronavirus: Ursula von der Leyen: "Așteptați înainte să rezervați vacanța de vară. Vârstnicii, acasă până în decembrie" ● Știri pe scurt.

Financial Times: Națiunile din cadrul G20 vor încheia acorduri privind datoria țărilor sărace




Grupul G20 intenționează să ofere țărilor cu venituri mici un moratoriu privind rambursarea împrumuturilor guvernamentale, ca parte a unui „plan de acțiune” pentru combaterea pandemiei coronavirusului și evitarea unei crize a datoriilor statelor din piețelor emergente, a declarat un înalt oficial al G20.

Inițiativa, care urmează să fie finalizată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor finanțelor din această săptămână, ar putea îngheța rambursarea datoriilor suverane pentru șase sau nouă luni.

Națiunile bogate și instituțiile mondiale ar folosi perioada moratoriului pentru a elabora „criterii foarte clare, de la o țară la alta a ceea ce se va întâmpla exact. Va fi o scutire totală de datorii? Va fi vorba doar de o amânare, o re-scandențare? " se întreba oficialul.

„Pentru ca scutirea datoriilor să aibe loc, ea trebuie să fie coordonată”, a spus oficialul, care nu a dorit săși dea numele din cauza sensibilității discuțiilor. „Dar ceea ce este necesar de urgență este să le oferi acestor oameni spațiu, astfel încât să nu aibă nevoie să se preocupe în plus și de plata datoriilor”.

Preocupările vizează sustenabilitatea datoriei multor țări cu venituri mici, care s-au împrumutat foarte mult în anii de după criza financiară globală din 2008 și care acum nu au resurse pentru a face față problemelor economice cauzate de pandemia Covid-19, deoarece se confruntă cu dezechilibre mari, venituri în scădere și deprecierea monedelor - precum și cu criza din sănătate.

Un alt oficial apropiat negocierilor a spus că inițiativa „se bucură de un sprijin puternic”. "Negocierile sunt încă în curs, iar unele detalii rămân de stabilit, dar suntem siguri că se va găsi o soluție", a spus oficialul.

FMI și Banca Mondială au solicitat scutirea datoriei pentru 76 dintre cele mai sărace națiuni din lume care sunt eligibile să primească bani de la instituția internațională. Dar mai sunt și alte țări care se luptă cu povara datoriilor mari și cu epuizarea resurselor financiare. În prezent se poartă discuții legate de cine ar mai putea fi inclusă pe listă.

În acest an, țările care beneficiază de asistență bilaterală pentru dezvoltare ar trebui să efectueze rambursări de datorie de aproximativ 40 miliarde de dolari către creditorii externi. De asemenea, împrumuturile între state mai sunt alte aproximativ 18 miliarde de dolari.

În cadrul G20 există o recunoaștere unanimă a faptului că o abordare globală coordonată este o necesitate, nu o alegere.

După ce FMI și Banca Mondială au făcut apel la acordarea unei guri de oxigen națiunilor mai sărace, existau îngrijorari că unii creditori suverani ar putea fi reticenți în a suspenda rambursările, suspectând faptul că statele iertate la plată vor folosi banii pentru plata altor datorii și nu pentru a face față crizei coronavirusului.

Această îngrijorare a fost exprimată inițial de China, cel mai mare creditor bilateral pentru țările care formează International Development Association. Beijingul a acordat în trecut scutiri de datorii țărilor creditoare, dar nu ca parte a unui efort coordonat. Până acum, China a părut reticentă în a schimba această abordare. Ministrul său de externe a declarat săptămâna trecută că este dispus să discute individual cu țările cu venituri mici despre provocările datoriilor, în timp ce a menționat că problemele anterioare privind rambursarea datoriilor au fost soluționate pe căi bilaterale. Dar e foarte posibil ca această poziție să se fi schimbat înaintea reuniunilor din această săptămână.

Oficialul G20 a respins speculațiile că ar exista diferențe între membrii G20, în special cu China, spunând că există un angajament foarte clar, inclusiv din partea Chinei”.

Odile Renaud Basso, președintele Clubului de la Paris, un grup format din 22 de state puternice, a declarat că orice decizie ar trebui să fie luată de toți creditorii și că China „participă foarte constructiv” la negocierile G20.

Ea a declarat că mai multe națiuni creditoare, inclusiv China, au făcut eforturi pentru ca FMI, Banca Mondială și alți creditorii multilaterali să se alăture în înghețarea rambursărilor de datorii. Oficialul G20 a declarat că guvernele nu vor presa investitorii privați să ofere ajutor națiunilor sărace, spunând că ar putea denatura astfel piețele. „Am saluta orice acțiune voluntară a deținătorilor privați de datorie, dar a impune ceva pe bază de lege ar complica foarte mult situația”, a spus oficialul. „Nu puteți obliga investitorii individuali să renunțe la drepturile lor. Acest lucru ar putea denatura piețele și ar putea avea consecințe negative pe partea lichidității"

„Acum există o recunoaștere din ce în ce mai mare în cadrul G20. . . că este un joc de supraviețuire, nu îți poți repara casa singur. . . acest virus nu cunoaște granițele", a spus oficialul.

Alte articole din FT:

UE trebuie să denunțe nebunia alegerilor Covid-19 ale Poloniei. O cale perfect adecvată și deplin legală de amânare a scrutinului există.


Europa e în carantină. Politicienii de pretutindeni se concentrează pe un singur lucru: bătălia cu Covid-19. Numai în Polonia nu, unde cel mai important subiect de dezbatere din ultima vreme este dacă alegerile prezidențiale programate pe 10 mai ar trebui să mai aibă loc.

Partidul Lege și Justiție (PiS) aflat la putere e hotărât să le țină. Partidele din opoziție, unii membri ai partenerului mai mic de coaliție al PiS și trei sferturi din public se opun.

Guvernul a impus deja schimbări ale legii electorale care permit celor aflați în carantină și celor peste 60 de ani să voteze prin corespondență. Săptămâna trecută PiS a cedat și în fața riscurilor forțării alegătorilor să iasă la vot și a decis ca întregul scrutin să fie prin corespondență. Această nebunie inutilă spune mult despre oportunismul politic al PiS și despre disprețul lui pentru normele democratice.

Franța a fost ultima țară europeană care a ținut alegeri la nivel național - cu o zi înainte de declararea carantinei. Acel vot a fost criticat fiindcă a accelerat răspândirea virusului; al doilea tur de scrutin a fost amânat. Serbia, România și Macedonia de Nord și-au amânat alegerile. Până și Rusia și-a amânat referendumul pentru extinderea mandatului președintelui Vladimir Putin.

Și Polonia de ce nu? Un președinte disciplinat, dispus să-i ștampileze automat manevrele neconstituționale, e esențial pentru modul de guvernare al PiS. Actualul președinte provenit din PiS, Andrzej Duda, conduce în sondaje. Dar PiS se teme că sistemul de sănătate, prost finanțat, va ceda sub presiune și dl Duda va plăti prețul. Cadrelor medicale li s-a pus deja în vedere să nu vorbească public despre condițiile din spitale. Vin vremuri grele. Deci trebuie să se meargă mai departe cu votul.

Aici, problemele sunt evidente. Riscurile de sănătate sunt reduse prin votul prin corespondență, dar tot rămân considerabile. Trebuie înființate peste 20.000 de comisii electorale locale, iar membrii lor instruiți. Sute de mii de alegători vor trebui să călătorească la domiciliul oficial pentru a-și ridica buletinele de vot. Aproximativ 16 milioane de buletine de vot, fiecare dintre ele potențial purtător al virusului, vor trebui livrate, deschise și numărate de mână. Va fi nevoie de echipamente de protecție, de care spitalele poloneze duc deja lipsă. Dacă votul va intra în al doilea tur, toate acestea se vor repeta, fix în momentul în care e prognozat vârful pandemiei.

Mai sunt și alte probleme. Polonia nu are nici o experiență a votului prin corespondență și numai o lună la dispoziție pentru a organiza unul. Deci frauda electorală va fi ușor de comis și greu de detectat. Mai sunt și obstacolele din calea campaniei electorale. Măsurile de urgență au interzis întrunirile cu mai mult de două persoane. În aceste vremuri extraordinare, atenția presei va înclina inevitabil către oameni aflați deja în funcție. Acestea nu sunt condiții favorabile pentru desfășurarea unor alegeri libere, corecte și informate.

O cale perfect adecvată și deplin legală de amânare a scrutinului există. Constituția poloneză interzice alegerile în cursul stării de urgență și pe o perioadă de trei luni după expirarea acesteia. Ar trebui declarată o stare de dezastru natural și ar trebui anunțate alegeri la o dată provizorie, peste șase ori 12 luni. E posibil ca și atunci să fie nevoie de o formă de vot prin corespondență ori electronică. Dar nu există vreo nevoie de a se grăbi lucrurile într-acolo.

Atât președintele PiS Jaroslaw Kaczynski cât și premierul Ungariei Viktor Orban au răspuns la criza Covid-19 în așa fel încât să-și sporească puterea. Cum era de așteptat, replica celorlalte guverne din UE a fost lipsită de vlagă. Nici unul nu a criticat fățiș Ungaria; nici unul nu a pomenit măcar de Polonia. Desigur, polonezii decid când și cum țin alegeri. Dar acest lucru nu înseamnă că restul UE ar trebui să întoarcă ochii atunci când se iau decizii care subminează principiile pe care blocul a fost construit. O reacție care nu ar face altceva decât să scoată în evidență ceea ce e știut deja ar putea înclina balanța într-o bătălie pe care PiS nu a câștigat-o încă.

Dl Duda ar putea câștiga un vot acum - dar el, sau oricine va câștiga, nu va avea un mandat credibil. Învingătorul va fi încoronat drept „Președintele Corona”. Ar fi dificil să-i strângi mâna.(Rador)

The Guardian: Da, așteptați-vă la mai multă supraveghere pe timpul crizei, dar păziți-vă de ea odată ce pericolul va fi trecut







Chiar vom dori să urmăm modelul Chinei, care folosește tehnologia digitală pentru control social?

„În această etapă nu vom verifica bunurile din coșuri și cărucioare de cumpărături pentru a vedea dacă sunt cu adevărat lucruri necesare”, avertiza săptămâna trecută Nick Adderley, șeful poliției din Northamptonshire, „dar dacă oamenii nu vor asculta avertismentele, vom începe să facem acest lucru”.

Era o vreme (de fapt, acum numai o lună) în care „poliția dietei” însemna doar puțin mai multe decât reclamele guvernamentale „cinci pe zi” [cinci porții de legume și fructe pe zi - n.trad.] sau indignarea lui Jamie Oliver față de „mamele junk food”. Acum suntem amenințați cu perspectiva unui polițist în carne și oase care va sta la casă și ne va cotrobăi în coșul cu cumpărături.

Trebuie să avem grijă să nu ne lăsăm atrași într-o panică morală provocată de altă panică morală - adică, tot așa cum acțiunile câtorva care nesocotesc restricțiile carantinei sunt transformate într-o cruciadă națională contra indisciplinaților, și declarațiile câtorva polițiști un pic prea bățoși n-ar trebui să ajungă să fie luate drept normă. Declarația lui Adderley a fost atacată de secretarul de interne, Priti Patel, și retractată de poliție.

Totuși, declarația lui urmează un anumit tipar, unul în care poliția începe să se vadă pe sine nu doar drept gardian al legii, dar și gardianul nostru moral, de la folosirea dronelor pentru a rușina plimbăreții dintr-un parc național pustiu până la a defini ce înseamnă deplasare esențială. Iar întrebarea care se impune aici nu privește doar limitele intruziunii polițienești în toiul pandemiei, ci și la ce ne-am putea aștepta din perspectiva poliției în lumea post-pandemie.

Începe să se discute despre care ar putea fi strategia de ieșire din carantină a guvernului - cum și când vom reveni la starea normală a lucrurilor? Răspunsul depinde parțial de ce înțelegem prin „normalitate”. Iar când vine vorba de poliție, s-ar putea foarte bine să ne confruntăm cu o „nouă normalitate”.

Acum un an, sistemul Chinei bazat pe un scor de credit social și programul ei de spionaj în masă erau considerate în Vest „orwelliane”. Acum sunt privite ca asigurând instrumente esențiale în lupta cu virusul.

Supravegherea în masă a permis Chinei să urmărească deplasările celor suspecți de contagiere cu coronavirus și să-i identifice pe cei cu care veniseră în contact. Când carantina s-a relaxat în orașe precum Wuhan, au fost introduse aplicații pentru telefon care clasifică fiecare cetățean printr-un cod colorat - roșu, galben sau verde - care indică riscul de contagiere și determină cine are voie să călătorească sau să aibă acces la spațiul public.

Alte țări au început să adopte tehnici similare. Coreea de Sud a fost lăudată pentru programul ei de testare în masă. Însă acel program se bazează pe un sistem intruziv de monitorizare, care se folosește de o combinație de date de localizare de la telefoanele mobile, filmări de la camerele de supraveghere și istoricul cardurilor bancare pentru a reface traseele oamenilor.

UE are cea mai strictă legislație din lume pentru protejarea intimității. Ceea ce nu a împiedicat Comisia Europeană să le ceară companiilor de telecomunicații să-și predea datele pentru a permite guvernelor să urmărească deplasările populației. În Regatul Unit NHS [sistemul public de sănătate - n.trad.] lucrează acum la o aplicație care va depista contactele apropiate ale contagiaților cu coronavirus și le va recomanda acestora să se autoizoleze. Ar putea fi folosită și la acordarea „pașapoartelor de imunitate” pentru cei care nu mai sunt considerați a fi un risc. Sistemul se baza pe voluntariat, dar ridică multe întrebări legate de etică și de libertățile individuale.

Acestea nu sunt vremuri normale și există argumente solide pentru o poliție mai băgăreață și măsuri de supraveghere pentru limitarea pandemiei. Dar soluțiile temporare pentru anumite urgențe au năravul de a deveni permanente, mai ales atunci când, după cum observă istoricul Yuval Noah Harari, „există mereu o nouă urgență care pândește undeva la orizont”. Nu trebuie să privim mai departe de atentatele de la 11 septembrie 2001 pentru a vedea cum au generat o serie de politici de spionaj în masă care au devenit între timp noua normalitate.

Guvernele și companiile private folosesc de multă vreme datele de la telefoane pentru a urmări indivizi, însă practica a fost dintotdeauna contestată. Ușurința cu care datele au circulat între entități în timpul pandemiei ar putea indica o modificare a percepțiilor. Similar, disponibilitatea politicienilor de a face publice detaliile medicale private ale unor indivizi, de la listele cu persoane infectate publicate online în Coreea de Sud până la mesajul de pe Twitter al primarului din New York, Bill de Blasio, despre un individ bolnav de Covid-19, care a conținut suficiente detalii pentru ca presa să-l poată da de gol, arată că se trece peste o linie până acum roșie.

Toate acestea se întâmplă în timp ce relația dintre societate și stat este reconfigurată. De la măsurile economice anunțate de ministrul britanic de finanţe Rishi Sunak pentru ameliorarea impactului carantinei și până la discuțiile despre un nou „contract social”, vedem începuturile unei dezbateri despre modificarea rolului statului în lumea post-pandemie. Ar fi multe de salutat aici, de la recunoașterea acordată muncitorilor prost plătiți până la posibilitatea unui sistem mai robust de asistență socială. Dar, cu un stat mai expansiv, mai cu seamă pe fondul unei mișcări sindicale mai slabe și a unei societăți civile mai pasive, este foarte probabil să vină de asemenea și o supraveghere mai mare și o poliție mai băgăreață - pentru propriul nostru bine, firește.

Nu vă va inspecta niciun polițist coșul de cumpărături, dar fără nici o îndoială spionajul digital va fi mai intens. Atât autoritățile, cât și forțele de poliție locale utilizează deja tehnici de minerit al datelor pentru a clasifica indivizii și a prezice tot felul de situații viitoare, de la care copil ar putea fi în pericol până la unde ar putea avea loc o infracțiune. Asemenea tehnici nu vor prinde decât rădăcini și mai adânci în lumea post-pandemie.

China a demonstrat cum se poate folosi tehnologia digitală pentru a impune controlul social. Democrațiile liberale adaptează aceste tehnici în propriile lor scopuri. Acest lucru ar putea transforma următoarea criză de sănătate publică într-o chestiune de ordine publică, însă nu va opri următoarea pandemie. Un serviciu de sănătate și unul de asistență socială concepute și finanțate cum trebuie, testarea în masă și concediul medical plătit decent și asigurat prin lege ar ameliora mai mult impactul unei pandemii. Dar controlul social va face democrațiile liberale mai puțin liberale, mai puțin democratice, mai supravegheate și mai polițienești.(Rador)

La Stampa: Coronavirus: Ursula von der Leyen: "Așteptați înainte să rezervați vacanța de vară. Vârstnicii, acasă până în decembrie"




"Vă recomand să așteptați înainte să rezervați vacanța de vară. Pentru iulie și august, nimeni nu poate face previziuni fiabile în prezent", a declarat Ursula von der Leyen într-un interviu acordat, duminică, publicației germane "Bild". Președinta Comisiei UE a comentat, apoi, decizia guvernului german de a oferi vouchere de călătorii, care nu pot fi efectuate din cauza pandemiei de coronavirus: "În toată Europa se pot cere bani sau vouchere, însă, în această criză, solidaritatea este necesară pentru toți: pentru cei care au posibilități financiare aș spune să nu ceară banii, astfel încât să ajute companiile care activează în sector să depășească aceste săptămâni dificile".

Persoanele în vârstă "trebuie să-și limiteze mult timp contactele", probabil "până la sfârșitul anului", a continuat președintele Comisiei UE, care a subliniat: "Trebuie să rămânem disciplinați și să fim foarte răbdători, va trebui să învățăm să conviețuim cu virusul până atunci când sper să fie gata un vaccin". "Știu că singurătatea este dificilă și apăsătoare, dar este vorba despre viață", a mai declarat von der Leyen.

În Europa "a revenit voința de a susține împreună impactul pandemiei de coronavirus", se arată în interviul acordat publicației germane "Bild". "La început, exista un pericol foarte mare de sciziune în UE: a existat o lipsă de solidaritate, fiecare vedea doar propriile probleme, granițele au fost închise fără consultări cu ceilalți".

După câteva zile, nu numai traficul de marfă a început să aibă de suferit, ci şi mai multe țările membre care au observat că problemele lor în acest fel s-au agravat. Acum, însă, "se găsesc soluții care, până acum șase săptămâni, erau de neconceput: așa cresc simțul comunității și încrederea", a spus von der Leyen. În ceea ce privește revenirea treptată la normal, von der Leyen reiterează că "trebuie să procedăm cu mare atenție, pas cu pas".

Nu vorbește despre date, "pentru că țările membre traversează diferite etape în pandemie și fiecare țară decide pentru ea". În această privință, von der Leyen a adăugat "că nu vrea să decidă la nivel central, având în vedere că la Milano situația este foarte diferită de Münster, la fel cum este diferită în zonele de oraș de cele din mediul rural. Dar puterea Europei este că nu decide o singură persoană. Putem învăța multe unii de la alții și să începem în regiuni pas cu pas. De exemplu, danezii deschid acum școlile și grădinițele. Oamenii de știință verifică ce efect are această hotărâre asupra virusului. Și toate țările beneficiază de acest lucru", a mai declarat președinta Comisiei UE.

Tot în interviul acordat ziarului german, într-o analiză a cadrului european, președinta Comisiei UE a spus că este "gata să acționeze împotriva lui Orban, dacă măsurile luate în Ungaria vor depăși măsura". Referirea este la puterile depline pe care premierul le-a primit din partea Parlamentului pentru a înfrunta urgența coronavirusului: "În acel moment, țara riscă o procedură pentru încălcarea tratatelor", explică Ursula von der Leyen, potrivit căreia în principiu nu este exclus să fie decretate măsuri de urgență, "dar trebuie să fie măsuri adecvate, limitate în timp, controlate democratic". Von der Leyen mai spune că "în cazul Ungariei observăm situația cu o atenție deosebită, având în vedere experiențele critice din trecut". (Rador)

Știri pe scurt:

  • ”Biserici pustii, ceremonii religioase fără credincioși, liturghii la televizor: un week-end pascal inedit, în spatele ușilor închise” – astfel descrie Le Monde atmosfera de claustrare în care peste un sfert din populația globului a serbat Paștele anul acesta. ”Biserica Catolică a făcut uz de toate mijloacele pentru a putea celebra Învierea lui Cristos, respectând în același timp interdicțiile privind adunările publice”, scrie cotidinul central francez, reamintind că peste jumătate din populația globului se află în carantină. ”În tradiționalul mesaj Urbi et Orbi – transmis, ca și restul celebrărilor pascale, din bazilica Sf. Petru lipsită de credincioși – Suveranul Pontif a îmbrățișat în mod ideal toate rănile omenirii, cea care se confruntă în aceste săptămâni cu pandemia de coronavirus” – notează la rândul său La Stampa. Cotidianul torinez reține cuvintele adresate de Pontif Bătrânului Continent: ”După cel de-Al Doilea Război Mondial, Europa a putut să renască printr-un spirit concret de solidaritate. Acum, Uniunea trăiește momente cruciale, deoarece se confruntă cu o provocare de care depinde nu doar viitorul său, ci al lumii întregi”. Mesajul de speranță al acestei sărbători, care anunță ”victoria vieții asupra morții”, după cum reamintește Osservatore Romano, este dublat de știrile încurajatoare venite din Italia, unde datele arată că epidemia stagnează sau chiar dă înapoi. Corriere della Sera anunță că cifra îmbolnăvirilor și a deceselor din Peninsulă este cea mai scăzută din 18 martie încoace, spitalele din nordul țării fiind acum mult mai puțin aglomerate. Cu toate acestea, precizează cotidianul italian, autoritățile sunt decise să prelungească starea de urgență, deoarece în mod evident măsurile de izolare în casă au dat rezultate: ”Renunțările de astăzi vor aduce roade mâine”, după cum a subliniat și premierul Giuseppe Conti.
  • The Guardian face o analiză amplă a viitorului post-izolare și întredeschide o fereastră către pericolele unui stat totalitar într-un moment de criză. ”Acestea nu sunt vremuri normale și există argumente solide pentru o poliție mai intruzivă și măsuri de supraveghere severe pentru limitarea pandemiei. Dar soluțiile temporare pentru anumite urgențe au obiceiul de a deveni permanente. Să ne amintim de atentatele de la 11 septembrie 2001 care au generat o serie de politici de spionaj în masă devenite între timp noua normalitate”, avertizează The Guardian. Un subiect asemănător abordează Washington Post, care remarcă faptul că Rusia profită de pandemie pentru a răspândi opinii antioccidentale prin mass media guvernamentale. Și nu este singurul stat care procedează astfel: un studiu recent al specialiștilor de la Oxford arată că presa din Rusia, China, Iran și Turcia lansează periodic teme ce subminează coeziunea europeană și eforturile globale de a lupta cu pandemia, de la conspirații mondiale privind originea virusului și până la acuzații de incompetență sau imoralitate pentru liderii sau structurile altor țări, care să vină în contrast cu generozitatea sau clarviziunea propriilor lideri. Printre aceste teme, subliniază Washington Post, se numără și atacurile la adresa OMS, pe care le-a lansat chiar președintele Donald Trump.
  • Încheiem cu un articol publicat de Chicago Tribune, care face o analiză a cursei internaționale pentru un tratament eficient împotriva virusului Sars Cov 2. Concluziile sunt încurajatoare și descurajatoare în același timp. Pe de o parte, există mai multe scheme de tratament – și deci medicamente – care dau rezultate, pe de altă parte niciun tratament nu s-a dovedit că ar face mai mult bine decât rău – un aspect deseori ignorat de unii medici care au promovat presupusele beneficii ale anumitor substanțe. Cercetătorii urmăresc ceva și mai important decât medicamentele în vederea localizării și eradicării pandemiei: un vaccin care îi va proteja pe cei care nu au contractat boala, dar, subliniază publicația americană, apariția unui vaccin s-ar putea semnala peste un an, dacă nu chiar mai mult, sau poate niciodată, așa cum nu există încă un vaccin pentru virusul HIV. În aceste condiții, și în absența unor studii pe termen lung, medicii din prima linie nu pot decât să își împărtășească unii altora experiența clinică imediată – conchide Chicago Tribune.(Rador)








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





11708 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by