Financial report Economia mondială primește cea mai mare lovitură de la Marea Depresiune. Finanțele Franței se degradează rapid, iar ce va fi după ieșirea din izolare rămâne în ceață. Bulgarii obligă marile lanțuri de magazine să vândă produse locale

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 15 aprilie 2020, 3:46 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: Pixabay
Financial Times: Economia mondială va primi cea mai mare lovitură de la Marea Depresiune încoace. Contracția globală din acest an va fi atât de puternică încât doar o mână de oameni din întreaga lume vor fi experimentat un eveniment similar în viața lor. ● Les Echos: Cea mai urâtă recesiune. Conturile publice se degradează în viteză iar ce va fi după ieșirea din izolare rămâne în ceață. ● Duma: Guvernul de la Sofia obligă marile lanțuri de magazine să vândă produse bulgărești. ● Presa lumii pe scurt.

Financial Times: Economia mondială va primi cea mai mare lovitură de la Marea Depresiune încoace




Criza coronavirusului va lovi economia globală cu o forță nemaiîntâlnită de la Marea Depresiune din 1930 și ar putea afecta Marea Britanie mai mult decât epidemia de gripă spaniolă și Primul Război Mondial, conform avertismentelor FMI și Biroului pentru Responsabilitatea Bugetară din Marea Britanie.

Estimările copleșitoare ale Fondului arată că pandemia va lăsa cicatrici economice adânci, cele mai multe țări suferind contracții ale producției cu 5% mai mici decât cele anterior estimate, chiar și după o redresare accentuată în 2021.

Contracția globală din acest an va fi atât de puternică încât doar o mână de oameni din întreaga lume vor fi experimentat un eveniment similar în viața lor. FMI a comparat recesiunea de acum cu Marea Depresiune de acum 90 de ani, în căutarea de a oferi comparații cu un eveniment similar.

Previziunea sumbră a fost întărită de Biroul de Responsabilitate Bugetară al Regatului Unit, care a emis un „scenariu de bază” în care producția națională scade cu 35% în al doilea trimestru în cazul în care lockdownul durează trei luni.

Deși evită unele dintre cele mai pesimiste calcule sosite din sectorul privat, FMI se așteaptă ca economiile avansate să se contracte cu 6,1%, iar cele emergente să se micșoreze cu 1% în acest an. Creștere pozitivă este totuși așteptată în India și China.

Chiar și după reculul puternic pe care FMI îl prognozează pentru anul viitor, producția rămâne în continuare cu 5% mai mică în 2021 decât arătau previziunile FMI făcute în octombrie anul trecut pentru economiile avansate. „Aceasta este o recesiune profundă. Este o recesiune care pune problema solvabilității firmelor și a șomajului în creștere substanțială, lucruri care lasă cicatrici”, a spus Gita Gopinath, economistul șef al Fondului.

Dacă blocajele extinse vor continua în al doilea trimestru al anului și vom asista și la o revenire a Covid-19 chiar dacă una de intensitate mai redusă, impactul economic va fi de două ori mai mare, a estimat FMI.

Chiar și în acest scenariu de bază, performanța economică globală va fi puternic afectată, a spus FMI. S-a estimat că producția mondială va scădea cu 3% în 2020, cu 6,3 puncte procentuale mai redusă față de prognoza de creștere de 3,3% pe care FMI o avea anterior.

Având în vedere scăderea mare a producției, șomajul va crește brusc, chiar dacă multe țări au adoptat programe prin care să păstreze locurile de muncă, iar veniturile oamenilor vor scădea în 9 din 10 țări.

În SUA, se estimează că șomajul va crește de la 3,7% în 2019 la 10,4% în acest an și va scădea ușor la 9,1% în 2021. Este probabil ca în zona euro creșterea șomajului să fie de 10,4% de la 7,6% anul trecut și la 8,9% în 2021.

În cazul unui blocaj de trei luni în Marea Britanie, OBR a estimat că împrumuturile guvernamentale vor crește de la 218 miliarde lire sterline la 273 miliarde lire sterline în 2020-21. Aceasta ar duce deficitul la 14% din produsul intern brut, cel mai ridicat de la cel de-Al Doilea Război Mondial și mult peste cel din vârful crizei financiare, când fusese de 10%.

Ministrul de Finanțe Rishi Sunak a declarat că raportul OBR nu este „o previziune, ci un posibil scenariu”, adăugând că este important ca publicul să fie avertizat cu privire la lovitura economică a coronavirusului. „Sunt vremuri grele care încă nu s-au sfârșit”, a spus Sunak. Întrebat dacă consideră că coronavirusul va lăsa cicatrici în economie pentru încă o generație, el a spus: „Sper foarte mult ca măsurile pe care le-am luat ne vor permite să ne revenim economic”

Allan Monks, economist britanic la JPMorgan, a declarat că estimările OBR cum că actuala criză nu vor produce prejudicii de durată este ”prea optimistă”. „Bănuim că se vor produce daune structurale din cauza pierderilor de locuri de muncă, falimentelor și tăierilor de investiții”.

Deși istoria ne arată că recesiunile au lăsat cicatrici mai profunde decât estima anterior Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară, Torsten Bell, directorul Resolution Foundation, un think tank independent, spune că asta nu ar trebui să conducă la ridicarea prea devreme a restricțiilor. „Cauza reală [a recesiunii] este focarul de coronavirus în sine”, a spus el, care a forțat guvernul să închidă o mare parte a economiei din Marea Britanie.

OBR a subliniat că aceste măsuri ar trebui să contribuie la limitarea daunelor pe termen lung, subliniind că „în mod cert costurile în cazul inacțiunii ar fi fost mai mari”.

Les Echos: Cea mai urâtă recesiune. Conturile publice se degradează în viteză iar ce va fi după ieșirea din izolare rămâne în ceață




Oficial, guvernul prezintă miercuri cea de-a doua rectificare bugetară post-coronavirus pentru 2020. În realitate, aproape că am putea spune că este a treia, având în vedere că cifrele utilizate pentru această rectificare nu seamănă cu cele de săptămâna trecută.

Astfel, recesiunea este estimată acum la 8% anul acesta (era de 6% joia trecută), deficitul fiscal la 9% (7,6% în urmă cu cinci zile) iar datoria publică la 115% din PIB (112% înainte), potrivit anunțurilor făcute marți de Bruno Le Maire, ministrul Economiei, și Gérald Darmanin, ministrul conturilor publice.

Pentru a înțelege amploarea șocului, trebuie reținut faptul că din ” memoria fiscală” a Guvernului, care se întinde în trecut până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, situații comparabile găsim doar în criza din 2009, deși atunci PIB-ul a scăzut „doar” cu 2,9% când deficitul public a fost „doar” 7,2%.

Seismul din 2020 este de o altă amploare, a cărui adâncime probabil nu a fost încă stabilită integral. Gérald Darmanin a recunoscut că ultimele cifre sunt „orientative”. Într-o notă publicată marți, Albéric de Montgolfier, raportorul pentru bugetul din Senat, a arătat că, în funcție de scenariul de redresare a economiei franceze, recesiunea poate varia astfel între - 5% și - 14% în anul 2020.

În ciuda acestei cețe persistente, executivul a decis în orice caz să-și revizuiască în grabă bugetul. O decizie dictată de anunțul făcut luni seară de Emmanuel Macron de a nu ridica măsurile de izolare înainte de 11 mai. În total, cel puțin 8 săptămâni de izolare, deși inițial fusese vorba de 6 săptămâni. Iar asta este un alt motiv pentru ca creșterea să mai scadă puțin, iar veniturile fiscale ale statului să se reducă în continuare (până acum, pierderile sunt estimate la 43 de miliarde de euro).

Toate pozițiile fiscale au fost revizuite: s-a decis adăugarea a 4 miliarde de euro la schema parțială de șomaj (în total 24 de miliarde, două treimi fiind asigurate de stat, restul de Unédic), un miliard la cheltuielile pentru sănătate și 1,5 miliarde la fondul de solidaritate pentru IMM-uri și angajați independenți. Pentru aceștia din urmă, contribuția asigurătorilor va crește de la 200 la 400 de milioane. De asemenea, va fi necesar să se adauge ajutoare excepționale pentru familiile cu venituri mici, asta însemnând aproximativ un miliard. Nu în ultimul rând, cele aproximativ 30 de miliarde provenind din amânări fiscale de care beneficiază hotelurile și restaurantele ar putea fi anulate pur și simplu.

Proiectul de rectificare va fi dezbătut începând de vineri în Adunarea Națională. Deja unii parlamentari au indicat că vor fi mai interesați de ceea ce nu se spune în proiect decât de ceea ce conține acesta. „Ce contează cifrele bugetare? Știm deja că vor fi repede schimbate și ele. Adevărata întrebare nu este cât de adânc te scufunzi, ci cum faci să ieși de acolo”, a spus Eric Woerth (LR). Președintele comitetului de finanțe al Adunării, care solicită „un plan strategic clar unde să se arate cum și când se va reporni fiecare lanț economic economic național”. "Acest lucru lipsește, precum și modul în care vom asigura siguranța angajaților și a angajatorilor care nu ar trebui să se teamă că vor ajunge în faliment înainte de reluarea activității", a mai declarat fostul ministru al Bugetului.

Duma: Guvernul de la Sofia obligă marile lanțuri de magazine să vândă produse bulgărești







Marile lanțuri de magazine trebuie să ofere produse bulgărești, de la producătorii autohtoni, potrivit unei decizii a guvernului bulgar, adoptate în cadrul unei ședințe video extraordinare.

Documentul introduce obligativitatea ca unitățile comerciale, reprezentate de lanțurile de magazine, să ofere produsele bulgărești ale producătorilor locali (regionali) în magazinele lor. Locurile de vânzare ar trebui să aibă o suprafață suficientă pentru prezentarea și vânzarea produselor alimentare respective, precum și să fie marcate în mod corespunzător, de unde să fie evident faptul că produsele oferite sunt din producția autohtonă.

În aceste locuri urmează să se ofere lapte și produse lactate bulgărești, pește și produse din pește, carne proaspătă și ouă, miere, fructe și legume proaspete de sezon, produse de producătorii regionali.

S-a introdus cerința ca produsele lactate să fie produse integral din lapte crud bulgăresc. Modificările adoptate nu presupun o modificare a ordinii de până acum a livrărilor în magazine, sigurul obiectiv fiind acela de a se oferi posibilitatea prezentării unei producții autohtone (regionale).

Producătorii regionali sunt producători sau grupuri/organizații ale producătorilor cu locul de desfășurare a activității pe teritoriul regiunii administrative în care se află respectiva unitate comercială, ori pe teritoriul unei regiuni administrative vecine, aflate la granița cu aceasta.

Drept regiuni administrative vecine ale Sofia-oraș și Sofia-regiune sunt considerate a fi regiunile din imediata apropiere a Sofia-regiune, precum și regiunea Plovdiv. Producătorii trebuie să fie înregistrați în conformitate cu Legea privind susținerea producătorilor agricoli sau să aibă o unitate înregistrată conform Legii privind alimentele. Decretul adoptat își propune să sprijine micii producători bulgari pentru a își asigura traiul. Produsele autohtone bulgare sunt mai proaspete și mai cunoscute, fac parte din cultura tradițională bulgară. Consumatorii bulgari trebuie să aibă acces la producția autohtonă, iar ei vor decide ce anume preferă.

Măsura adoptată se referă la unitățile comerciale reprezentând lanțuri de magazine cu autoservire, vânzarea cu amănuntul a alimentelor și produselor nealimentare, care au puncte de desfacere în mai mult de trei regiuni administrative din întreaga țară.(Rador)

Presa lumii pe scurt:

  • În timp ce bilanţul cazurilor cunoscute la nivel mondial de Covid-19 se apropie de două milioane, „în Statele Unite şi alte ţări greu lovite, unele guverne analizează modalităţi de relaxare a restricţiilor pentru combaterea pandemiei, iar altele le prelungesc de teama unei noi creşteri” a numărului de infectări, scrie Wall Street Journal. În Europa, „după Spania unde ‘hibernarea’ economică a luat sfârşit, Franţa fixează data de 11 mai pentru începutul ieşirii din izolare”, în vreme ce „Italia şi SUA preconizează şi ele o ieşire progresivă din criză”, constată Le Figaro. Sub titlul „Speranţă şi smerenie”, Le Monde comentează în editorialul său discursul adresat francezilor de preşedintele Macron referitor la perspectiva ieşirii din carantină. „Retorica războinică a lăsat locul modestiei şi compasiunii”, şeful statului francez recunoscându-şi „neputinţa de a prevedea sfârşitul epidemiei, în măsura în care imunitatea colectivă nu a fost atinsă”, observă cotidianul parizian. În Germania, Der Spiegel informează că Academia germană de ştiinţă Leopoldina recomandă redeschiderea şcolilor. De asemenea, adaugă ziarul german, ar trebui reluată treptat activitatea afacerilor şi a autoritătilor publice, iar „călătoriile ar trebui permise în anumite condiţii”. În România, „spre deosebire de mai multe ţări europene care deja preconizează o revenire treptată la normal”, „izolarea se prelungeşte cu o lună”, relatează AFP, citându-l pe preşedintele Klaus Iohannis. „Aceste măsuri ‘au afectat inevitabil sectoare întregi ale economiei’, a recunoscut” şeful statului român, care a „asigurat că guvernul va veni în ajutorul angajaţilor şi companiilor aflate în dificultate”, adaugă agenţia franceză de presă. Bloomberg atenţionează asupra riscului întoarcerii românilor plecaţi să muncească în străinătate, cu ocazia sărbătorii Paştelui ortodox. Bloomberg evidenţiază totodată că „România, unde decesele de coronavirus depășesc cifele de oriunde altundeva în estul Europei, a extins controlul militar asupra spitalelor” în condiţiile în care „anii de corupție și gestionare defectuoasă au lăsat unitățile medicale nepregătite” pentru această provocare. Iar pe de altă parte, tot Bloomberg notează că decizia României de a interzice exporturile agricole a generat dezaprobarea Comisiei Europene, care „a anunţat că în prezent evaluează impactul potenţial al acestei decizii asupra comerţului din interiorul pieţei unice”.
  • Dificultăţile provocate de criza coronavirusului în domeniul economiei sunt un alt motiv de îngrijorare pentru lumea întreagă. Sub titlul „Economia globală va suferi cea mai gravă lovitură de după anii 1930, avertizează FMI”, Financial Times reliefează că „majoritatea economiilor naţionale vor fi cu cel puţin 5% mai restrânse, chiar şi după redresare”. Printre ţările cel mai grav afectate, Regatul Unit s-ar putea confrunta cu o contracţie trimestrială de 35% a PIB-ului, în cazul menţinerii carantinei, atenţionează The Guardian. În încercarea de a combate efectele negative, Comisia Europeană planifică să direcţioneze fonduri de coeziune suplimentare către ţările cel mai grav lovite de coronavirus, scrie EUobserver. Iar din Euractiv aflăm că „în Parlamentul European s-a constituit o alianţă informală ca urmare a apelului a 12 miniştri ai mediului din UE care au semnat un apel la lansarea unei redresări ‘verzi’ din pandemia de Covid-19”. Într-un apel la solidaritate îşi unesc vocile şi Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, care îi îndeamnă pe liderii lumii să-şi coordoneze mai bine acţiunile în vederea stabilirii unui plan unitar privind criza declanşată de coronavirus, consemnează Wall Street Journal.
  • Presa internaţională îşi îndreaptă atenţia şi asupra efectelor de altă natură ale pandemiei. Cotidianul elveţian Le Temps scrie că „pentru a mai decongestiona închisorile, Ankara adoptă o lege privind eliberarea deţinuţilor”, însă care este denunţată de ONG-urile de apărare a drepturilor omului, întrucât „îi exclude pe deținuții condamnați în virtutea controversatelor legi antiteroriste, pe numeroșii jurnaliști și pe opozanții politici”. Sub titlul „Virusul reînvie conflictul de clasă care zace în sângele societăţii”, The Times constată că alături de coronavirus, în lumea întreagă „se răspândeşte o altă molimă, mai familiară dar nu mai puţin contagioasă: cea a tensiunilor de clasă. Căci modul în care trec prin această epidemie bogaţii şi săracii este foarte diferit, creând şi intensificând diviziuni sociale care vor persista probabil mult timp după ce flagelul în sine se va fi dus”, remarcă ziarul londonez. Ca o exemplificare, Washington Post informează că „modificările fiscale din pachetul de asistenţă pentru coronavirus” anunţat de guvernul american „vor fi în măsură covârşitoare în beneficiul milionarilor”. Şi în timp ce America rămâne ţara cel mai greu lovită, preşedintele „Trump transformă sesiunea zilnică de informare într-un prilej de a-şi apăra agresiv răspunsul ezitant” şi a-şi denunţa criticii, evidenţiază New York Times. Preşedintele insistă că „numai el” poate decide asupra ieşirii din izolare a Americii, comparând eforturile statelor federale de a-şi coordona acţiunile în vederea sfârşitului carantinei cu o revoltă, consemnează ziarul new-yorkez. „Revendicarea fără precedent a puterii absolute de către preşedinte s-a confruntat cu replica imediată a unor democraţi şi republicani” care au invocat Constituţia SUA, punctează USA Today. Iar Washington Post relatează că fostul preşedinte Barack Obama şi-a declarat sprijinul pentru candidatura fostului său vicepreşedinte la alegerile din toamnă, în cel mai recent demers de unire a Partidului Democrat în spatele lui Joe Biden. (Rador)








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





9443 vizualizari

  • -2 (8 voturi)    
    depresiunea (Miercuri, 15 aprilie 2020, 5:23)

    nelu_bananieru [utilizator]

    Ati lipsit si la ora de economie, si la ora de geografie. Probabil si la religie, ca altfel v-ati face cruce de la asa greseli. Marea Depresiune? :)))
    • +5 (9 voturi)    
      d-lui Nelu Bananieru (Miercuri, 15 aprilie 2020, 5:38)

      Dan Popa [anonim] i-a raspuns lui nelu_bananieru

      Va multumesc pentru observatie, d-le Nelu.

      Cu permisiunea Dvs, am sa transmit obiectiile Dvs legate de sintagma "Marea Depresiune"si celor din Banca Nationala, care insista sa o utilizeze.

      Vezi aici: https://www.bnr.ro/Reglementare-si-dereglementare-10552-Mobile.aspx

      sau aici:
      https://www.bnr.ro/Alocu%C8%9Biune-in-cadrul-evenimentului-Asocia%C8%9Biei-Generale-a-Economistilor-din-Romania-19152-Mobile.aspx

      sau aici:
      https://www.bnr.ro/Discurs-sustinut-la-sedinta-comuna-a-Camerei-Deputatilor-si-Senatului-din-31-mai-2011,-cu-ocazia-prezentarii-Rapoartelor-anuale-ale-BNR-pe-anii-2008-si-2009-10332-Mobile.aspx

      Inca o data, multumiri pentru vigilenta. O zi frumoasa in continuare! :)
      Dan Popa
    • +2 (4 voturi)    
      Da, Marea Depresiune...... (Miercuri, 15 aprilie 2020, 9:53)

      Seby30 [utilizator] i-a raspuns lui nelu_bananieru

      asa este numita criza economica in cartile de specialitate. Nici una din crize nu a avut însă intensitatea celei din 1929 – 1933, cunoscută sub numele de „Marea Depresiune”.Vine din "The Great Depression"!!!! Poti cauta in carti de economie, de istorie, documente, reviste istorice etc. Inainte sa critici, verifica!
  • +1 (7 voturi)    
    impactul este poztiv (Miercuri, 15 aprilie 2020, 8:40)

    Dedalus [utilizator]

    Acum avem de-a face cu o intrerupere a activitatii economice. Si aceasta, relativa. A scazut turismul, de acord, dar au crescut confectiile (masti), produsele cosmetice (dezinfectante), industria aparaturii medicale - asta ca sa numesc doar cateva sectoare in crestere,

    Deocamdata impactul pozitiv nu se vede, pentru ca e nevoie de ceva timp pentru re-orientare.

    +++

    Seamana cu situatia de dupa inventarea automobilului: au scazut sectoarele de sei, potcoave, hamuri, productia de roti de caruta.

    ===

    Si mai este un efect pozitiv: reaparitia mecanismului fundamental morcovul si batul. Pana la coronavirus, din ce in ce mai multe persoane profitau de protectia sociala si de posibilitatea de a-si vinde votul pe venirturi ridicate, a caror sursa finala era imprumutul de stat.

    Altfel spus, puturosii traiau bine pe seama fraierilor, vanzandu-si voturile.

    Imprumtul de stat va deveni mult mai dificil, cheltuielile vor trebui restranse si astfel principala sursa a puturosilor se va restrange.

    Asta va readuce economia pe fagasul ei normal, acela in care cine se straduieste obtine venit mai bun decat cine vrea sa profite de sistem, iar cine nu se straduieste ajunge sa traiasca mai prost.
    • +1 (3 voturi)    
      Parțial adevărat (Miercuri, 15 aprilie 2020, 10:15)

      Tescovin [utilizator] i-a raspuns lui Dedalus

      Până la semnul cu „trei egaluri”, ===, e posibil să aveți dreptate. Timpul va demonstra, dar comparația pe care o invocați e rezonabilă.
      La partea cu sfârșitul traiului pe vătrai v-aș contrazice. Virusul chinezesc va trece, dar socialismul va rămâne la fel de puternic înrădăcinat în conștiința occidentală. Deja efectele se văd - se aruncă cu bani și pomeni în toată lumea. Până și Trump, campionul libertarianismului economic, aruncă cu bani cash în populație. Deci traiul pe vătrai public are un viitor luminos.
      • -2 (2 voturi)    
        Sa-i lasam sa moara (Miercuri, 15 aprilie 2020, 11:30)

        mihai32 [utilizator] i-a raspuns lui Tescovin

        Ca sa triumfe ideologia conservatoare. Ai descris perfect aceasta molima a mintii.
  • -1 (5 voturi)    
    se schimba lumea: (Miercuri, 15 aprilie 2020, 10:14)

    victor L [utilizator]

    de la Marea Recesiune s-a ajuns la Marea Depresiune.
  • +1 (3 voturi)    
    GUVERNUL BULGARIEI POATE ... (Miercuri, 15 aprilie 2020, 12:59)

    jidanul [utilizator]

    ... guvernul Romaniei de ce nu poate ? Pentru ca guvernul Bulgariei se numeste si este guvern iar guvernul Romaniei este orice, numai guvern nu este, de fapt nu=i nimic sau e degeaba. In Romania, in toate magazinele, market-urile si supermarket-urile trebuie sa se vanda, in special, produse romanesti sau produse pe teritoriul Romaniei si noi, romani, trebuie sa cumparam, in primul rand, produse romanesti. "CUMPARA ROMANESTE"
    • +2 (2 voturi)    
      Care produse romanesti? (Joi, 16 aprilie 2020, 5:15)

      Seby30 [utilizator] i-a raspuns lui jidanul

      Nu fabricam nimic, iar ce se face are o calitate slaba. Am cumparat niste masti "romanesti", dupa 30 de secunde s-a rupt elasticul, scuze ata, ca nici elastic nu pun ai nostri. Am niste masti chinezesti si le folosesc de o luna. Sa invete ai nostri sa fabrice ceva bun si vom cumpara, pana atunci nu avem ce discuta. Si eu as cumpara produse romanesti si mi-ar face placere, dar de la dorinta la realitate e cale lunga.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by