România trebuie să transpună o directivă pe zona combaterii spălării banilor, așa că Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect în acest sens. Practic, se asigură înființarea Registrului central electronic, care permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN.
Reamintim că în februarie: Comisia Europeană a îndemnat România și alte 7 state membre să transpună cea de-a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor
Ce conține proiectul Ministerului privind combaterea spălării banilor(click pentru a deschide):
Înființarea Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN se realizează prin modificarea și completarea Codului de prodedură fiscală.
Astfel, se propune organizarea și operaționalizarea la nivelul ANAF a Registrului central electronic pentru conturi bancare și conturi de plăți identificate prin IBAN, reglementându-se totodată, categoriile de informații ce pot fi accesibile prin intermediul acestuia, precum și modalitatea și condițiile de accesare a acestuia.
Conform notei de fundamentare, acest acces poate contribui la combaterea utilizării abuzive a entităților corporative și a altor entități juridice și a construcțiilor juridice în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului atât prin acordarea de sprijin la investigații, cât și prin efectele asupra reputației, dat fiind faptul că oricine ar putea participa la tranzacții ar cunoaște identitatea beneficiarilor reali.
De asemenea, spune documentul, facilitează punerea la dispoziție în timp util și eficient a informațiilor pentru instituțiile financiare, precum și pentru autorități, inclusiv autorități din țări terțe, implicate în combaterea unor astfel de infracțiuni. Accesul la informațiile respective ar ajuta, de asemenea, investigațiile privind spălarea banilor, infracțiuni principale asociate și finanțarea terorismului.
Proiectul de act normativ reglementează situațiile referitoare la aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei de către entitățile raportoare, în cazul relațiilor de afaceri sau tranzacțiilor care implică țări terțe cu grad înalt de risc.
Monedele virtuale
Conform notei de fundamentare, întrucât apariția monedelor virtuale constituie un fenomen relativ recent, cele mai multe state membre ale Uniunii Europene (asemenea majorității statelor lumii) nu dispun de legislație specifică în domeniu, care să reglementeze monedele virtuale.
Directiva (UE) 2018/843 definește monedele virtuale drept „o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată în mod electronic”.
Aceeași directivă, într-un considerent al preambulului, expune funcțiile/utilizările monedelor virtuale, respectiv: alături de cea de mijloc de plată, mijloc de schimb, de investiție, produs de stocare a valorii sau pentru utilizare în cazinouri online.
Din aceste motive, proiectul de act normativ introduce noi concepte și definiții pentru moneda virtuală și furnizor de portofel digital și extinde sfera entităților raportoare prin introducerea următoarelor noi categorii:
-furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare
-furnizorii de portofele digitale.
Totodată, sunt incluse în sfera entităților raportoare:
- persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele este de 10 000 EUR sau mai mult;
- persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfășurată de zone economice libere, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele este de 10.000 euro sau mai mult.”
Proiectul de ordonanță de urgență propune și unele intervenții asupra Legii nr. 129/2019 în vederea asigurării unei transpuneri cât mai corecte a Directivei (UE) 2015/849.
Astfel, se propune completarea regimului de reglementare și supraveghere al emitenților de monedă electronică și prestatorilor de servicii de plată autorizați în alte state membre care desfășoară activitate pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire sub altă formă decât prin intermediul unei sucursale, în sensul impunerii stabilirii unui punct unic de contact, responsabil cu asigurarea respectării cerințelor legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru activitatea derulată de toţi agenţii/distribuitorii acestora din respectivul stat membru.
5
7
