Mihai Copaciu, BNR: Trăim deja din nou într-o lume bipolară. E curios cum o expansiune a influenței Chinei va fi contracarată de SUA și UE/ Ce învățăm individual din aceasta criză? Îmi e teamă că nu multe

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 20 aprilie 2020, 9:26 Economie | Finanţe & Bănci


Mihai Copaciu
Foto: Arhiva personala
Semnalarea unor vulnerabilități în funcționarea statelor (de exemplu, sistemul medical) îl văd ca pe un punct pozitiv al acestei crize și sper ca măsurile necesare să fie luate. Similar pentru multe firme, scurtarea lanțului de aprovizionare va fi o prioritate, spune într-un dialog cu HotNews.ro despre cum va fi România și lumea de după coronavirus, Mihai Copaciu, Directorul adjunct al Direcției Modelare și prognoze macroeconomice din cadrul BNR. De asemenea, adaugă el, abia acum se vede importanța cercetării.

”Toate sondajele de opinie, și nu doar în România, plasează în topul încrederii specialiștii din sănătate. Fauci, Rafila sunt nume care până acum câteva luni erau total necunoscute. Doar că, mai ales în România, a fost cronic subfinanțată, organizată prost, fără a se încuraja performanța. Și rezultatele le culegem acum și mult timp de acum înainte”, crede Copaciu.

Copaciu, care este promotorul unor serii de seminarii prin care aduce în România cercetători români din alte bănci centrale dar și laureați Nobel în economie sau alți cercetători de vârf pentru a ține conferințe, a stat de vorbă cu noi despre ce efecte va avea această pandemie pe piața locală a muncii, care ar putea fi consecințele în plan social ale crizei, cum și când ne vom reveni sau ce sectoare economice vor ieși mai repede din criză.

Impactul pe piata muncii a românilor întorși acasă va fi unul redus. Cei care s-au intors au in majoritate calificari cel mult medii, cu contracte de munca temporare sau care au lucrat la negru


Rep: Înainte de a intra în vria indusă de Covid19, piata locală a muncii era tensionată, pe fondul migrației externe, a sporului natural negativ și a necorelării dintre cererea și oferta de muncă. Acum, bună parte din emigranți s-au întors acasă ca urmare a lockdown-ului. Crezi că acest reflux al emigranților va rezolva tensiunile din piața muncii? Se vor re-calibra si salariile în anumite sectoare?
Mihai Copaciu: Am citit si eu informatiile privind aceasta intoarcere, asa zis masiva a emigrantilor. Si pentru ca am avut unele dubii legate de magnitudinea cifrelor vehiculate, am mers spre datele furnizate zilnic de Politia de Frontier ape site-ul sau si le-am contabilizat pentru ultimele cateva luni. Intr-adevar, de la depistarea primului caz in Romania in 26 februarie anul curent, au intrat in tara in jur de 1,4 milioane de persoane. In acelasi timp insa, au iesit in jur de 1,2 milioane. Implicit, vorbim de intrari nete de aproximativ 200 000 de persoane. Daca largim intervalul, si adaugam si restul lunii februarie, cifra este mai mult decat injumatatita. Daca adaugam si supozitia ca multe din aceste intrari/iesiri au fost dublate de iesiri/intrari la nivelul aceleiasi persoane (ex. locuri de munca in imediata apropiere a frontierei dar in tara vecina; activitati de transport marfa), concluzia din punct de vedere economic este aceea ca influxul, cel putin la momentul actual, este unul redus. Impactul acestui influx pe piata muncii va fi de asemenea unul redus. Speculez ca cei care s-au intors sunt in majoritatea lor persoane cu calificari cel mult medii, care au avut contracte de munca temporare sau au lucrat la negru.

Cred ca majoritatea celor care au plecat din Romania nu se vor intoarce, nici macar pe parcursul acestei crize. Date fiind calificarile lor si surplusul relativ mai mare pe care angajatorii il extrag din relatia contractual cu ei (implicit salariile relativ mai mici), s-ar putea ca efectul asupra lor sa fie unul relativ mai redus. Iar relocarea, daca va avea loc, se va intampla cam in acelasi spatiu geografic cu cel actual. Pana la urma, problemele care au generat plecarea lor din tara nu si-au gasit rezolvare, astfel incat spatiul romanesc, inafara de prezenta celor apropiati, sa devina atragator.

Asta nu inseamna insa, ca impactul emigrantilor asupra economiei domestice nu exista. Lucram inainte de inceperea crizei actuale cu o serie de date furnizate de INS pentru perioada 2007-2012 in investigarea caracteristicilor gospodariilor care primesc bani de la rudele sau membrii familiei care lucreaza in strainatate. Asa cum probabil se va intampla si acum, sumele trimise pe timpul crizei catre familia ramasa in tara vor scadea. Gospodariile care primesc astfel de sume sunt relativ mai numeroase, cu mai multi copii, cu o varsta medie mai redusa cu aproximativ 10 ani comparativ cu cele care nu au primit remitente, dar cu aproximativ acelasi nivel mediu de educatie precum restul familiilor. Venitul net al celor care primesc este mai ridicat, cu remitentele reprezentand aproximativ 50% din acesta. Si cheltuielile sunt mai ridicate, cu o pondere relativ mai importanta a celor de investitii, astfel incat ratele economisirii sunt relativ asemanatoare. Daca la nivel urban-rural distributia este aproximativ egala, la nivel de judete si regiuni, se remarca judetele din regiunea Nord-Est.

În general, si mai ales in sectoarele grav afectate de lipsa cererii, puterea de negociere se va muta relativ mai mult inspre angajator


Rep: Care crezi că vor fi efectele crizei acesteia asupra pieței muncii? Cum ar putea ea să arate odată ieșiți din izolare (am în vedere trendul telemuncii, eventuale dislocări ale centrului de putere între angajat/angajator etc)?
Mihai Copaciu: In general, si mai ales in sectoarele grav afectate de lipsa cererii, puterea de negociere se va muta relativ mai mult inspre angajator. Aceasta tendinta va fi reflectata in cresterea ratei somajului si o scadere a numarului locurilor de munca vacante. Astfel, ajustarea costurilor companiilor se va realiza prin concedieri, inghetari sau reduceri ale salariilor, reducere ale altor beneficii.

La nivel agregat, evolutia pietei muncii va fi una in tandem cu evolutia agregata a economiei. Evolutii care nu sunt caracteristice doar economiei romanesti ci majoritatii economiilor de piata. Recesiunea ce va veni va fi urmata de o noua perioada de avant, si tot asa. Generatia noastra trebuie sa se obisnuiasca cu ciclurile economice. Iar politicienii sa invete ca in vremuri bune sa puna deoparte pentru vremuri grele, astfel incat sa reduca amplitudinea fluctuatiilor. Nu au facut-o nici de data aceasta, iar acest aspect ne creeaza o serie constrangeri destul de mari asupra carora o sa revin.

Ideal, ar trebui regandita relatia dintre companie si angajat, in sensul crearii unei relatii de lunga durata, de fidelizare, de impartire mai uniforma a surplusului pe parcursul ciclului economic.

In ceea ce priveste telemunca, ea exista si dinainte, intr-o proportie mult mai scazuta insa. Cred ca aceasta va ramane la valori mai ridicate chiar si dupa criza actuala. Evidentele empirice arata deja ca efectele telemuncii asupra productivitatii sunt in general pozitive asupra job-urilor creative, si negative asupra celor de rutina.

As prefera un scenariu de revenire economica rapida, in care dupa ridicarea restrictiilor sa dam toti iama in a consuma, in a investi, etc. Dar cred ca este unul putin probabil. Aproape imposibil


Rep: Care sunt sectoarele economice care își vor reveni cel mai greu? Dar cel mai devreme?
Mihai Copaciu: Sectoarele care raspund unor nevoi de baza in conditiile actuale de distantare sociala au fost putin sau chiar deloc afectate de criza. Si aici vorbim de exemplu de comertul cu bunuri alimentare, de sectorul telecom.

Modificarea comportamentului de consum, o inclinatie mai ridicata spre economisire cauzata de incertitudinea ce va persista chiar si dupa relaxarea restrictiilor va genera o scadere a cererii pentru bunuri durabile si parte din servicii.

In plus, acele sectoare care se bazeaza pe prezenta simultana a multor persoane vor fi puternic afectate si dupa relaxarea masurilor de distantare sociala. Multe vor trebui sa se reinventeze pentru a putea supravietui pana la obtinerea imunizarii. Spre exemplu, chiar in lipsa masurilor de distantare sociala, vom mai merge la cinema, in sali alaturi de sute de persoane? Probabil nu, in forma actuala. Dar la fel de probabil, vom merge vara aceasta la cinema de tip drive-in, in care interactiunea e minima. Sau cine stie, la un concert rock drive-in.

Rep: Ce tip de scenariu privind revenirea preferi: L, V, W...? De ce?
Mihai Copaciu: Nu prea sunt adeptul invocarii anumitor litere, nu de alta dar se creeaza confuzii destul de mari legate de momentul revenirii (trimestrul III 2020, 2021, etc.) in functie frecventa datelor si a ratelor de crestere utilizate.

Normal ca as prefera un scenariu de revenire rapida, in care odata cu inlaturarea restrictiilor sa dam toti iama in a consuma, in a investi, etc. Cred ca este unul putin probabil. Aproape imposibil.

Familiile isi vor restrange consumul, vor incerca sa economiseasca, precautia va creste. Investitiile la nivelul sectorului privat vor fi amanate. Cel putin anul acesta va fi unul de supravietuire, nicidecum de expansiune. Sectoarele care se bazeaza pe prezenta simultana a multor persoane vor fi grav afectate. Pe termen mediu vor exista repercusiuni si la nivelul sectorului financiar. Atat timp cat va exista incertitudine ridicata din cauza factorului medical, aceste efecte vor fi resimtite in economie.

Este un exemplu de comportament optim la nivel individual, dar deloc dezirabil la nivel agregat. Rolul autoritatilor, pe langa masurile anuntate, e sa contribuie la diminuarea incertitudinii, atat in plan medical, cat si economic. Sa ia deciziile, inclusiv cele de sustinere a economiei, in functie de cel mai rau scenariu posibil. Sa comunice si sa ofere perspectiva unei solutii. Sa explice clar conditionalitatile de care depinde aceasta perspectiva. Sa fie consistente dinamic, mai plastic spus “sa spuna ce fac si sa faca ce spun”. Din punctul acesta de vedere un dialog intre medici si economisti cred ca e dezirabil, pentru a reduce si efectele asupra economiei. Daca el exista deja, foarte bine.

Nu doar acum, ci intotdeauna sloganul corect a fost: “reusim impreuna sau esuam individual”.


Rep: Care crezi tu că e jumătatea plină a paharului acestei crize (digitalizarea poate fi una din variantele de răspuns, dar poate vezi și altele...)?
Mihai Copaciu: Continui sa spun ca 45 de ani de comunism si 10 de tranzitie haotica nu au facut decat sa anuleze masiv sentimentele de apartenenta la comunitate, de empatie, au distrus spiritul civic. Ce exemplu mai clar de dezradacinare decat numele de cartiere din orasele industrializate din Romania comunista: Micro 1, Micro 6.

Individualism, in sens negativ, dus la extrem, cu o lipsa de respect fata de reguli, pe fondul unor autoritati care au incurajat asta. Mai mult, in Romania cred ca fost un genocid de capre. Ale vecinului, normal.

In ultimul timp insa, si mai mult in criza actuala, mobilizarea unei parti crescande a oamenilor mi s-a parut fantastica. Sper ca importanta comunitatii sa fie resimtita mai mult dupa criza. Nu doar acum, ci intotdeauna sloganul corect a fost: “reusim impreuna sau esuam individual”.

Semnalarea unor vulnerabilitati in functionarea statelor (ex. sistemul medical) il vad iarasi ca pe un punct pozitiv si sper ca masurile necesare sa fie luate. Similar pentru multe firme, scurtarea lantului de aprovizionare va fi o prioritate.

Nu in ultimul rand, importanta cercetarii. Toate sondajele de opinie, si nu doar in Romania, plaseaza acum in topul increderii, specialistii din sanatate. Fauci, Rafila sunt nume care pana acum cateva luni erau total necunoscute. Cat de importanta a devenit cercetarea (medicala) dintr-odata. De fapt a fost tot timpul. Doar ca, in special in cazul Romaniei, a fost cronic subfinantata, organizata prost, fara mecanisme de incurajare a performantei. Si rezultatele le culegem acum si mult timp de acum inainte.

Inchei cu un exemplu. O prietena a initiat in 2016 un proiect de cercetare care permitea, pe baza raportarilor de TVA ale firmelor, reconstructia retelei si legaturilor dintre firme la nivelul economiei nationale. Era folositor la acest moment sa stim care sunt efectele si cine este afectat de exemplu de decizia de stopare temporara a productiei de catre Ford la uzina de la Craiova? Era. Nu stim insa, pentru ca, incepand cu 2017, colaborarea a fost intrerupta.

Cele două căi: consolidarea veniturilor (de preferat prin cresterea colectarii inclusiv prin digitalizare) si/sau optimizarea cheltuielilor


Rep: E nevoie de o re-așezare a aparatului bugetar? Și, mai ales, poate fi ea făcută în criză? Care sunt argumentele tale pro si respectiv, contra?
Mihai Copaciu: Argumente pro: aparatul administrativ e supradimensionat relativ la serviciile oferite, digitalizarea, chiar fortata in conditiile actuale, nefacand decat sa accentueze asta. Multe din aceste pozitii sunt in sarcina adminstratiilor locale. Dependenta lor de venituri din restribuire de la bugetul central, ceea ce genereaza un puternic hazard moral, trebuie redusa.

Argumente contra: reasezarea in criza nu va face decat sa o prelungeasca si sa o adanceasca, prin diminuarea cererii agregate.

Si acum realitatea: deficitul pe care il poate realiza guvernul e limitat, chiar daca datoria publica este relativ scazuta. Spatiul era mai mare daca guvernul anterior era mai responsabil din punct de vedere fiscal. Dar dupa cum am zis, “dupa noi potopul”. Lipsa unei limitari si chiar inceput de reducere a deficitului odata ce varful epidemiei va trece va conduce la o crestere a costurilor aferente imprumuturilor necesare pentru finantare, cu efecte negative asupra cadrului macroeconomic. Implicit, este optim ca aceasta limitare si apoi consolidare sa fie inceputa cat mai devreme.

Si aici vorbim de doua cai: consolidare venituri (de preferat prin cresterea colectarii inclusiv prin digitalizare) si/sau optimizare de cheltuieli. Acestea vor fi solutiile chiar si in conditiile accesarii unor surse de finantare din afara pietei.

Pana la urma decizia este una politica, pe care guvernul trebuie sa si-o asume. Cu cat mai devreme cu atat mai bine.

In Romania, politica a fost una cu caracter populist, manata de dorinta de a castiga voturi de la un scrutin la altul


Rep: Tu ce crezi: criza coronavirozei va duce la un avans sau mai degraba la un recul al populismului? Cum argumentezi?
Mihai Copaciu: O sa iti raspund precum un economist. Depinde. Un rol important il va avea raspunsul autoritatilor. Sa dau exemplul Italiei. Prognoza FMI pentru anul acesta privind rata de crestere a PIB real in cazul Italiei este de -9.1%, o rata medie a somajului de 12,7% si un deficit bugetar de 8,3%. O prognoza optimista asa cum insasi seful FMI, Kristalina Georgieva, a declarat. Prezenta Italiei singura pe piata pentru a finanta deficitul acesta probabil va genera costuri ridicate de imprumut care vor accentua recesiunea si ar putea conduce la o noua criza a datoriilor, avand insa in prim plan o tara cu o importanta sistemica pentru zona euro.

Lipsa unei solutii transparente, care sa induca la nivelul cetateanului obisnuit, ideea de solidaritate, asa cum ar fi eurobondurile, nu va face decat sa ofere sansa populistilor de a avansa din nou. Exista un pericol mare sa ridicam ziduri in Europa din nou.

In Romania, politica a fost una cu caracter populist, manata de dorinta de a castiga voturi de la un scrutin la altul, cu exceptia unor proiecte importante (NATO, UE) sau momente in care ajustarile au fost impuse in general de piete. De asta si ciclul economic in Romania este unul cu puternice influente politice (eng. “political business cycle”), sau mai plastic spus “dupa noi potopul”. Totul cu gandul la urmatoarele alegeri, interese de grup si niciodata Romania pe primul loc. Din nou, optim la nivel individual, rau pentru tara. De ce ai construi institutii puternice, cu experti care sa iti ofere pareri obiective la problemele care apar? Se prefera influenta politica si o marginalizare, de multe ori autoimpusa, a oricum putinilor specialisti.

Data fiind situatia, sunt totusi optimist in cazul Romaniei. Si asta din cauza a ceea ce s-a intamplat in ultimii 4-5 ani. Unele institutii s-au consolidat, domnia legii a avansat, desi loc mai exista, iar din ce in ce mai multi oameni isi dau seama de puterea pe care o au si isi exercita drepturile lor ca cetateni. Iar presiunile sunt binevenite si au reusit si vor reusi sa zadarniceasca raspandirea populismului.

Ce invatam individual din aceasta criza? Imi e frica ca nu multe. Macar sa ramanem cu spalatul des pe maini


Rep: Ce alte schimbări economico-sociale crezi tu ca ar putea aduce această criză?
Mihai Copaciu: Normal, astfel de crize au efecte pe termen foarte lung, ulterioare gasirii unui vaccin, insa unele canale specifice in general pandemiilor nu se vor mai manifesta. De exemplu, efectele provenite din reducerea fortei de munca, prezente in alte pandemii, vor fi relativ mai reduse acum, data fiind natura virusului.

Echilibrul fragil existent in multe tari, va face ca avansul populismului sa se produca, mai ales acolo unde institutiile statului sunt deja slabite si unde raspunsul la criza actuala va fi sovaielnic si necorepunzator. Avantajul insa e ca populistii, in general, nu rezista mult, nefiind capabili sa livreze ce au promis. Ideali ar fi ca si alegatorii sa invete ceva din greseli, sa isi reduca gradul de miopie.

Imi permit sa speculez, date fiind si lecturile recente, si asupra unui aspect, care probabil va fi mai pregnant in viitor. Este clar ca traim deja din nou intr-o lume bipolara. E curios cum o expansiune a sferei de influenta a Chinei, care in trecut nu a putut fi realizata din cauza lipsei mijloacelor tehnologice necesare si a concentrarii resurselor pentru rezolvarea problemelor interne, va fi contracarata de SUA si UE (cel mai probabil chiar si de catre Rusia). Avansul tarilor occidentale castigat incepand cu revolutia industriala s-ar putea sa se fi evaporat. In cartea sa “Despre China”, Henry Kissinger ne ofera chiar la inceput aceasta statistica interesanta: “In realitate, in 18 din ultimele 20 de secole, China a contribuit la PIB-ul mondial mai mult decat orice societate occidentala. Pana in 1820, ea producea peste 30% din PIB-ul mondial - o cantitate care depasea PIB-ul Europei de Vest, al Europei de Est si al Statelor Unite la un loc.” Aceeasi proportie a fost de sub 5% in 1950, ajungand insa la peste 19% la sfarsitul lui 2019.

Ce invatam individual din aceasta criza? Imi e frica ca nu multe. Macar sa ramanem cu spalatul des pe maini, cum imi spunea o persoana draga.

Cărți, filme recomandate


Rep: Mihai, ce cărți ai citit în perioada asta? Ce filme ai văzut?
Mihai Copaciu: Carti citite/incepute in aceasta perioada:

Non-economice
◦ Stejarel Olaru: Maria Tanase : artista, omul, legenda
◦ Henry Kissinger: Despre China
Economice
◦ Richard Baldwin, Beatrice Weder di Mauro (editori): Mitigating the COVID Economic Crisis: Act Fast and Do Whatever It Takes
◦ George Akerlof, Robert Shiller: Animal Spirits: how human psychology drives the economy, and why it matters for global capitalism

Filme/seriale vazute in aceasta perioada:
• Darkest Hour
• Fargo (seria 1)
• Unorthodox
• Occupied (seria 3)
• La Casa de Papel (seria 4)


Disclaimer: Opiniile prezentate în această lucrare aparțin autorului și nu implică sau angajează în vreun fel BNR.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





19848 vizualizari

  • -2 (4 voturi)    
    ce ne aratat criza? care gandire??? cercetare??? (Luni, 20 aprilie 2020, 12:21)

    ..13 [utilizator]

    Ca suntem niste primate, relativ recent coborate din copac, si ca nu avem inca dezvoltata capacitatea de a gandi - a gandi pentru sine si a gandi pentru un bine colectiv. Ce sa mai vorbim despre cercetarea stiintifica in RO??? Daca lucrurile marunte nu sunt practicate ca de exemplu gandirea logica, studiul individual, ascultarea altor pareri si asimilarea celor pertinente???

    Ca nu gandim pentru fiecare dintre noi inseamna ca atunci cand primim niste instructiuni le respingem categoric - suntem mai presus de orisicine zic unii - asta ne arata ca inca nu ne-am coborat cu ambele picioare din copac. Doar ce am pus un singur picior jos si oscilam intre a ne urca din nou sau a coborari definitiv pe pamant...Nu trebuie sa vina nici o autoritate sa iti atraga atentia ca protectia individuala iti apara tie viata si implicit scuteste de niste necazuri si pe altii, daca ar exista reflexul de a gandi cu capul tau.

    Liderii nostri ne-au aratat ca si ei fac parte dintr-o turma, este adevarat mai putin numeroasa, dar la fel de voioasa, dornica sa escaleze copacii. Daca unii zic #stayhome hop si noi, tine-o nene asa pana cand zic ailalti altceva..

    Comportamentul individului evident ca va fi schimbat - cel putin a celor care gandesc.

    Sanatatea va fi sau ar trebui sa fie pentru o buna bucata de vreme prima noastra preocupare.
    Consumul ar trebui sa fie unul care sa fie alocat pe ceea ce este necesar plus o rezerva decenta, dar vom vedea.

    Unde nu sunt de acord cu dl. Copaci este ca industria de entertaiment ar trebui sa isi reia cat mai curand posibil activitatea - cred ca poat opera in conditii de siguranta - pentru ca reduce stresul, relaxeaza, da o stare de bine si in acelasi timp, chiar daca se respecta social distancing rezolva nevoia permanenta a omului de apartenenta la un grup, la o mica comunitate alta decat cea cu care sunt obisnuiti: familie, co-locatari, prieteni, colegi de serviciu. Nu cred ca este posibil sa avem drive in cinema prea curand, dar poate ca ma insel eu
  • 0 (2 voturi)    
    EXCELENT interviu. (Luni, 20 aprilie 2020, 21:29)

    hanu [utilizator]

    si am sa revad darkest hour :)
  • 0 (2 voturi)    
    dar mericanii? (Marţi, 21 aprilie 2020, 6:33)

    Toni_Romania [utilizator]

    Nu zice nicaieri de rolul S-ua in crearea monstrului China de azi? Ca S-ua au bagat-o in WTO in 2000? Desi era rogue state?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by