Les Echos: Criza alimentară: cealaltă bombă cu ceas ● Coronavirus: Cei douăzeci și șapte tergiversează în privința planului european de relansare economică ● Efimerida: Ideea "paşapoartelor de sănătate", promovată în cadrul UE. Pe lista "neagră" a acestor acorduri vor fi italienii şi spaniolii ● La Stampa: Coronavirus: Anthony Fauci: "Epidemia va reveni în toamnă, dar vom fi pregătiți. Italia copleșită, noi nu vom ajunge așa" ● Alte știri pe scurt din Finlanda, Suedia, Austria și Vietnam.

HotNews.roFoto: Hotnews

Les Echos: Criza alimentară: cealaltă bombă cu ceas

Pandemia de coronavirus survine în cel mai prost moment pentru Africa, avertizează FAO și PAM. În 2019, înainte de această criză sanitară, 135 de milioane de persoane din întreaga lume din 55 de țări erau la limita foametei 2019. O cifră care ar putea exploda în acest an, din cauza pandemiei.

O altă bombă stă să explodeze: o foamete mondială. Odată cu destabilizarea lanțurilor de aprovizionare, în special prin răspândirea Covid-19, securitatea alimentară a Africii este amenințată. Situația este cu atât mai critică cu cât miniștrii agriculturii din G20 s-au angajat „să coopereze strâns și să ia măsuri concrete pentru a proteja securitatea alimentară și nutriția în lume”.

Urgența este acolo. Marți, un raport comun al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul Mondial Alimentar (PAM), transmis Consiliului de Securitate, avertiza că aproximativ 135 de milioane de oameni din întreaga lume din 55 de țări afectate de conflicte și probleme climatice au fost pe punctul de a muri de foame în 2019. Aceasta este cea mai mare cifră din cei patru ani de când se realizează acest raport. Și a fost realizat înainte ca epidemia Covid-19 să vină să complice și mai mult problemele.

• În cel mai prost moment posibil

De aici alerta PAM. Numărul de persoane aflate în pragul foametei este probabil să se dubleze în 2020, din cauza acestei pandemii. "Numărul de oameni care suferă de foame s-ar putea dubla [...] ajungând la peste 250 de milioane până la sfârșitul anului 2020", avertizează raportul. "Oamenii care aveau nevoie de ajutor vor avea nevoie de ajutor mai mult timp, iar persoane noi vor fi într-o nesiguranță alimentară din cauza Covid-19", a declarat pentru AFP Arif Husain, economist principal la PAM. „Această pandemie nu ar fi putut veni într-un moment mai rău”, a spus el, deoarece situația se deteriora deja.

Potrivit raportului comun FAO și PAM, numărul persoanelor aflate în prag de înfometare a crescut semnificativ în 2019, de la 113 la 135 de milioane de oameni. Și din nou Africa este cea care plătește cel mai greu preț pentru această situație de „insecuritate alimentară acută”, cu 73 de milioane de persoane afectate, adică mai mult de jumătate din total.

• Africa în prima linie

Printre țările a căror populație este afectată cel mai mult de acest flagel se numără Sudanul de Sud (61%), Yemen (53%), Afganistan (37%), dar și Siria, Haiti, Venezuela, Etiopia, Republica Democratică Congo, Sudan și partea de nord a Nigeriei. "Conflictele au fost principalul motor al crizelor alimentare în 2019, dar condițiile meteorologice extreme și șocurile economice au devenit din ce în ce mai severe", se arată în raport. Cornul Africii a fost la rândul său confruntat cu o invazie de lăcuste care au afectat grav culturile.

Marți, ONG-ul Oxfam, într-un alt raport dedicat acestei chestiuni, a subliniat faptul că 50 de milioane de persoane sunt amenințate de foamete în Africa de Vest din cauza pandemiei de Covid-19, care se adaugă la problemele cu seceta și la instabilitatea din regiune. Numărul de persoane aflate în criză alimentară s-ar putea dubla în trei luni, până la 50 de milioane în august față de 17 milioane în iunie, potrivit ONG-ului, citând estimări ale Comunității Economice din statele din Africa de Vest (ECOWAS).

• Prețurile cresc

În orașe, dar și în zonele rurale, în ciuda eforturilor statelor, populațiile au dificultăți privind accesul la piețele alimentare și se confruntă cu un început de creștere a prețurilor concomitent cu o scădere a disponibilității anumitor produse alimentare de bază, consecințe ale izolării sau a interdicțiilor de circulație, respectiv a închiderii frontierelor și a insecurității din anumite zone, mai precizează ONG-ul.

În Burkina Faso, în câteva zile „sacul de 100 kg de mei a ajuns de la 16.000 la 19.000 de franci CFA, iar prețul litrului de ulei de gătit aproape s-a dublat. Cu virusul în plus, mă întreb cum va fi trecută luna Ramadanului în acest an”, a declarat Amadou Hamadoun Dicko, președintele Asociației pentru Promovarea Creșterii Animalelor din Sahel și Savană (APESS).

Deoarece au promis „conlucrarea pentru a garanta că alimente suficiente, sigure, accesibile și hrănitoare vor continua să fie disponibile și accesibile în timp util, în siguranță și în mod organizat tuturor oamenilor, inclusiv celor mai săraci, mai vulnerabili și strămutați”, miniștrii agriculturii G20 trebuie să își suflece mânecile, căci au mult de lucru. (Rador)

Alte articole din Les Echos:

Coronavirus: Cei douăzeci și șapte tergiversează în privința planului european de relansare economică

Liderii europeni au susținut joi după-amiază o conferință video dedicată crizei sanitare și, în special, modalității de susținere a economiei europene după recesiune. Un subiect asupra căruia dezacordurile sunt flagrante, chiar dacă încep să apară unele puncte de convergență. La mai puțin de o lună de la videoconferința anterioară, care s-a încheiat printr-o dispută, liderii europeni ar fi trebuit, cu orice preț, să găsească un ton mai conciliant. În mod paradoxal, puteau conta pe faptul că niciun acord nu părea să se contureze în chestiunea centrală: forma pe care ar putea-o lua un plan european de relansare. Prea multele divergențe existente între statele membre au făcut ca diplomații să fie precauți: niciun compromis nu va putea fi realizat înainte de începutul verii - în cel mai bun caz, subliniau înainte de conferință. Un motiv în plus pentru a avea o discuție mai largă pe acest subiect, în încercarea de a găsi un cadru convenabil.

• Puncte de convergență

În acest peisaj incert, bunii cunoscători ai obișnuitei lentori a mașinăriei europene au insistat, joi, asupra faptului că au apărut unele semne de consens pe anumite puncte. Cel mai important se referă la legătura foarte probabilă dintre viitorul pachet de relansare și bugetul multianual pentru 2021-2027, care se presupune că va fi votat rapid. "Pare dificil să eviți un acord ”la pachet”, deoarece cele două discuții sunt legate", notează o sursă europeană.

Cu toate acestea, mai mulți diplomați recunosc că nu se poate ajunge în mod rezonabil la niciun compromis cu privire la viitorul buget multianual fără o întâlnire fizică a șefilor de stat. Altfel spus, îmbunătățirea situației sanitare pare a fi o precondiție necesară pentru a se ajunge la un compromis global, inclusiv la un plan european de recuperare.

• Dispozitiv hibrid

O altă idee care apare treptat din dezbatere: pachetul de relansare va fi probabil de natură „hibridă”, notează o sursă a Consiliului. Documentele ajunse către presă de la Comisia Europeană, dar care nu au fost aprobate de președinția instituției, oferă o idee despre conceptele care circulă în prezent. Se vorbește despre un amestec de mai multe dispozitive. Unele sunt de ordin bugetar, altele constituie împrumuturi, și o doză de creativitate ar putea permite mecanisme de îndatorare puse în comun. "Termenul de datorie comună nu poate apărea într-un text oficial, dar ne putem gândi la soluții foarte apropiate", rezumă o sursă de prim plan european.

În acest context, discuția privind viitorul buget european, care, în ciuda urgenței sale, a fost împinsă pe planul doi de criza sanitară, devine din nou centrală. Joi, ea a fost dinamizată de cuvintele Angelei Merkel rostite în Bundestag. "Ar trebui să fim gata, într-un spirit de solidaritate și pe o perioadă limitată de timp, să contribuim mai mult la bugetul european", a spus cancelarul german în fața parlamentarilor. "Un program european de creștere ar putea susține o redresare economică în următorii doi ani, iar noi vom lucra la asta", a adăugat ea.

• Rapiditate

Acest lucru nu a împiedicat-o pe doamna cancelar să-și reitereze opoziția față de crearea de datorii comune („coronabonduri”), deoarece consideră că acestea ar presupune o modificare a constituției europene pentru a putea transfera o parte a autorității bugetare naționale către UE. "Ar fi un proces lung și dificil și nu ar ajuta în mod direct pe nimeni în situația actuală", a spus ea, avertizând că ”astăzi este necesar să punem la dispoziție rapid instrumente pentru a atenua impactul crizei”.(Rador)

Efimerida: Ideea "paşapoartelor de sănătate", promovată în cadrul UE. Pe lista "neagră" a acestor acorduri vor fi italienii şi spaniolii

Efimerida: Ideea "paşapoartelor de sănătate", promovată în cadrul UE.

Şase ţări UE promovează acorduri bilaterale, cu încălcarea normelor europene, pentru crearea unor coridoare turistice deschise pentru cetăţenii unor ţări "alese". Comisia Europeană, în rol de observator. Pe lista "neagră" a acestor acorduri este de aşteptat să se afle în primul rând italienii şi spaniolii.

Spre crearea unui mini Schengen se îndreaptă şontâc-şontâc Uniunea Europeană, în perspectiva ridicării treptate a măsurilor restrictive, oferind ceva speranţe pentru salvarea sezonului turistic de anul acesta. Invocând motive de protejare a sănătăţii publice, unele state membre îşi propun să permită, prin acorduri bilaterale, intrarea pe teritoriul lor doar a cetăţenilor din ţările comunitare "pe placul lor". Cetăţenilor ţărilor afectate în mod deosebit de pandemia de coronavirus le va fi interzis să treacă graniţele.

Începutul a fost făcut de Austria, al cărei guvern a anunţat că se află în discuţie cu Germania - cu cine alta?- pentru încheierea unui acord bilateral. Prin acest acord dintre Viena şi Berlin, turiştii germani vor putea vizita în mod liber Austria. Acelaşi lucru va fi valabil şi pentru cetăţenii austrieci care doresc să viziteze Germania. În desfăşurare se află, de asemenea şi discuţiile pe care Croaţia, care deţine preşedinţia UE până la sfârşitul lunii iunie, le poartă cu Cehia, Austria şi Ungaria pentru crearea unor "coridoare sanitare" pentru turiştii din sezonul estival, coridoare de care vor beneficia cetăţenii unor state-membre "alese".

Pe lista "neagră" a acestor acorduri este de aşteptat să se afle în primul rând cetăţenii italieni şi spanioli. Acest lucru reprezintă însă o încălcare flagrantă a normelor UE cu privire la interzicerea discriminărilor între cetăţenii statelor-membre. Cu toate acestea, Comisia Europeană, care se presupune că a preluat coordonarea măsurilor pentru combaterea coronavirusului, nu a avut nicio intervenţie pe această temă, doar promite că va propune o serie de linii directoare şi în general se limitează la recomandări generale, ascunzându-se în spatele statelor-membre.

Ideea deţinerii de către fiecare turist a unui certificat de sănătate sau a unui paşaport sanitar, aşa cum l-a numit mai elegant ministrul grec al turismului, Harry Theocharis, se loveşte de impedimente de natură practică. Cum va fi posibilă eliberarea unor astfel de certificate într-un timp atât de scurt pentru milioane de turişti? (Rador)

La Stampa: Coronavirus: Anthony Fauci: "Epidemia va reveni în toamnă, dar vom fi pregătiți. Italia copleșită, noi nu vom ajunge așa"

Anthony Fauci, medic american specializat în imunologie: "Colegii noștri sunt competenți, dar nu a fost posibil să limiteze sosirea virusului și acum infecția este un tsunami".

"Sunt convins că epidemia de coronavirus va reveni la toamnă, dar vom fi mai bine pregătiți. Dacă va fi mare sau mică va depinde de răspunsul nostru", a declarat Anthony Fauci, virolog coordonator al grupului de lucru anti-coronavirus din SUA și unul dintre cei mai importanți experți din lume în domeniul epidemiilor, care a tras semnalul de alarmă cu privire la sosirea unei noi pandemii. Cu aceste cuvinte, Fauci a dorit să avertizeze conducerea politică faţă de riscul subestimării puterii de răspândire a virusului în timp. În special, virologul l-a contrazis pe președintele Statelor Unite, Donald Trump, care încă de la începutul pandemiei a subestimat gravitatea situației și și-a exprimat frecvent optimismul cu privire la gravitatea virusului. Luna trecută a afirmat chiar că "va dispărea".

În ultimele zile, Trump a făcut presiuni ca națiunea să repornească economia. Dar, în ultimele ore, președintele american pare să fi ascultat oamenii de știință și că a înțeles riscurile, așa că adoptă o politică mai prudentă. Trump i-a spus guvernatorului republican al statului american Georgia că nu este în favoarea redeschiderii anunțate, deoarece prea multe vieți sunt în pericol.

După părerea lui Fauci, redeschiderea în Statele Unite "ar trebui să fie făcută atent", relaxarea rapidă a regulilor de distanțare socială ar avea probabil efectul de a accelera infecțiile cu noul coronavirus. În ceea ce privește modalitățile de transmitere a virusului, Fauci a spus, comentând pozitivitatea la virus a celor două pisici de casă din New York, că "totul este posibil", dar "nu există dovezi de contaminare de la animal la om".

Între timp, din spusele lui Fauci se pare că Italia, la nivel internațional, a devenit acum un element de comparație negativ. Cu siguranță este pentru Statele Unite, care se află, ca distanţă temporală, în urmă față de Peninsulă în răspândirea virusului. Intervievat de "Face the Nation", virologul Fauci a comparat Statele Unite cu Italia. "Dacă ne uităm la dinamica Italiei, nu știm de ce suferă atât de mult", a spus Fauci.

Părerea pe care și-a făcut-o virologul american este că la această situație a contribuit faptul că nu a știut să blocheze sosirea infecției din China și din alte părți ale lumii, încă de la început: "Nu știm foarte bine cum se întâmplă asta, dar știm că odată ce virusul a intrat, acesta se răspândește exponențial și nu se poate ține pasul cu acest tsunami. Asta s-a întâmplat cu prietenii noștri italieni. Sunt foarte competenți, știu ce să facă".

Fauci consideră că Italia a fost copleșită la început și acum nu reușește să țină pasul cu infecția: "Cred și sper că nu vom fi în această situație, deoarece am reușit să frânăm la început. Vom fi afectați, nu există dubii. O vedem la New York, care suferă teribil. Dar cred că separarea fizică și împiedicarea intrării de noi cazuri (face referire la blocarea zborurilor decretată de președintele Trump față de China și Europa) pot evita ceea ce s-a întâmplat în Italia".

Fauci vorbește despre New York și despre California ca despre cele două zone în care oamenii suferă din lipsa de dispozitive și echipamente medicale. Coronavirusul, ca toate virusurile ARN, prezintă mutații. Și chiar o face. Nu s-au observat încă modificări în ceea ce privește modul de contaminare, dar oamenii de știință au observat că virusul, în Europa, afectează tinerii mult mai mult decât a făcut-o în China. O problemă cu care se vor confrunta și Statele Unite. (Rador)

Alte știri pe scurt:

Finlanda

• Banca Finlandei a publicat o serie de analize referitoare la efectele economice ale crizei coronavirusului și a politicii economice conexe care arată că menținerea restricțiilor pentru o lungă perioadă de timp crește riscul șomajului, iar după ridicarea restricțiilor, creșterea numărului de angajați va fi un obiectiv esențial. Potrivit Băncii Finlandei, durata și profunzimea crizei economice globale depind de măsurile restrictive necesare și de succesul politicii economice în lupta împotriva falimentelor și a șomajului. Potrivit Băncii Finlandei, economia se va redresa mai repede atunci când politicile fiscale și monetare funcționează în paralel. O recesiune este, de asemenea, în curs de desfășurare în Finlanda, iar în faza acută, supraviețuirea companiilor și a gospodăriilor aflate într-o situație în care se reduc veniturile este esențială. Potrivit lui Ollie Rehn, falimentele corporative pe scară largă și șomajul ridicat ar fi în detrimentul perspectivei pe termen lung pentru economie. Banca Finlandei subliniază, de asemenea, că multe probleme vechi vor rămâne și după criză. Durabilitatea economică și potențialul productiv trebuie să fie în continuare susținute, trebuie făcute investiții pentru combaterea schimbărilor climatice și trebuie acordată atenție educației, condițiilor de cercetare și dezvoltare și luptei împotriva excluziunii. (Sursa: www.yle.fi, preluare sinteză MMACA)
  

• În perioada ianuarie - martie, un număr de 772 falimente au fost înregistrate în Finlanda, ceea ce reprezintă cu 14% mai mult decât în aceași perioadă din 2019, conform Statistics Finland. Numărul total de angajați din companiile care au depus documentele pentru faliment a fost de peste 3.400. Statistics Finland afirmă că efectele crizei coronavirusului nu se remarcă încă în primul trimestru al anului. Același număr de falimente a fost înregistrat în martie ca și anul trecut. Numărul falimentelor a crescut în industrie și activități miniere, construcții, comerț, cazare și servicii alimentare și alte servicii. Cea mai mare creștere a fost la categoria alte servicii, care includ activități imobiliare, activități administrative și de servicii de asistență, educație, sănătate și muncă socială și arte, divertisment și recreere.(Sursa: Daily Finland, preluare MMACA)

SUEDIA

• Parlamentul suedez a convocat conducerile unor companii publice pentru a explica și justifica măsurile, considerate inadecvate, adoptate pe durata crizei coronavirus. Comisia pentru Industrie și Comerț a parlamentului a convocat conducerile unor companii de stat (Vattenfall, Swedavia, Jernhusen) cu scopul de cere explicații pentru deciziile adoptate pe perioada crizei. Mai mulți parlamentari consideră că respectivele companii au acționat incorect în relația cu mediul privat, urmărind creșterea profitului lor și contribuind, astfel, la agravarea dificultăților cu care se confruntă firmele private. Se menționează că printre practicile neloiale folosite de companiile publice se regăsesc: solicitări ultimative căte furnizori privați de diminuare a prețurilor (Vattenafall – energie); refuzul de a accepta diminuarea chiriilor, conform recomandării guvernului (Swedavia – administrare aeroporturi, Jernhusen – căi ferate). Opoziția consideră că guvernul nu a adoptat măsurile necesare pentru a determina companiile publice să respecte recomandările, să devină un model de urmat pentru mediul privat și să contribuie, astfel, la reducerea efectelor negative ale crizei.
  

• Programul guvernului suedez de suspendare sau reducere a ratelor la creditele ipotecare, pe durata crizei, a fost accesat de 50.000 de persoane. Autoritatea Suedeză de Supraveghere Financiară (FI) a adoptat decizia de a se permite suspendarea plăților ratelor ipotecare, sau diminuarea acestora, pentru perioada 14 aprilie 2020 – iunie 2021, pentru a se evita ajungerea la incapacitate de plată a datornicilor. Specialiștii FI estimau că totalul solicitărilor de suspendare sau diminuare a plății ratelor la creditele ipotecare va fi de cca 2 miliarde coroane (200 milioane euro), până în iunie 2021. Se consideră că solicitările primite până în prezent (doar 50.000) reprezintă o dovadă a faptului că foarte puțini cetățeni suedezi consideră utilă accesarea acestei facilități oferite de guvern, la ea recurgând doar cei aflați cu adevărat în imposibilitatea de a plăti ratele actuale. (preluare sinteză MMACA)
  

AUSTRIA

• Planurile operatorului aerian AUA după criză. Austrian Airlines(AUA) va renunța la 20 de aeronave după criză (un sfert din flotă), primele vizate fiind avioanele mici și mai vechi. Prognoza pentru anul acesta este pesimistă, estimându-se o reducere a cererii cu 25%-50%. La sfârșitul anului 2021, sectorul aviatic va recupera maxim 75% din nivelul de dinainte de criză. În prezent se negociază reducerea numărului de angajați. Unul dintre obiectivele conducerii AUA este continuarea colaborării în sistem de normă redusă, eventual în cadrul modelului care funcționează în prezent finanțat din bugetul de stat.

• Redresarea economiei va avea loc cel mai probabil în 2022. Conform studiilor efectuate de Universitatea din Viena, IHS și Wifo, PIB-ul Austriei va reveni la valoarea actuală cel mai devreme la sfârșitul anului 2022. În cazul ridicării măsurilor restrictive la mijlocul lunii mai, PIB-ul va scădea cu 4,1%, dacă nu, se va reduce cu cel puțin 6%. „Pandemia costă circa 2 miliarde pe săptămână”, a declarat șeful IHS.
  

• O treime din forța de muncă a Austriei este în șomaj sau în programul de muncă redus. Vineri erau înregistrate aproape 900.000 de persoane în programul de muncă redus finanțat de guvernul austriac, însă se pare că nici măcar 5 miliarde de euro nu vor fi de ajuns pentru a susține un număr atât de mare de angajați. Luni a început a doua fază a programului de fonduri pentru situații dificile, prin intermediul căruia firmele mici pot beneficia de maxim 2000 de euro lunar pentru o perioadă de trei luni. Băncile au amânat până acum plata ratelor pentru 113.000 de credite. (sursa: preluare sinteză MMACA)
  

VIETNAM

• Vietnam dă startul redeschiderii economiei într-un “nou normal” creat de Covid-19. Vietnamul a dat startul redeschiderii economiei pe 23 aprilie 2020, după trei săptămâni de distanțare socială. Urmarea reuniunii de mierscuri, prezidate de Prim-Ministrul, Nguyen Xuan Phuc, toate localitățile, cu excepția districtelor Me Linh și Thuong Tin din Hanoi, care sunt încă în categoria „risc ridicat”, își vor ridica restricțiile sociale și asupra activităților de business impuse la 1 aprilie, cu excepția unor servicii considerate neesențiale, care vor rămâne încă închise. Premierul solicită localităților și ministerelor să faciliteze redresarea economică, punând accentul pe producție, comerțul cu bunuri și crearea de locuri de muncă, îndemnând oamenii să fie vigilenți și să accepte un „nou normal” de a trăi în această perioadă. Ministerul Transporturilor intenționează să crească numărul de zboruri interne începând cu 23 aprilie, până la sfârșitul lunii. Activitățile de cultură, sport și divertisment rămân total interzise, iar cerințele privind purtarea măștilor medicale în locuri publice, practicarea distanțării sociale și evitarea mulțimilor, rămân intacte. Președinții consiliilor populare și conducerea provinciilor urmează să înainteze Premierului ce sectoare și servicii vor trebui să revină la normalitate, cu condiția ca acestea să respecte măsurile implementate pentru controlul infecției Covid-19. (Sursa Hanoi Times /VOV, preluare sinteză MMACA)
  

ELVETIA

• Cotidianul economic Handelszeitung HZ – Lipsa unui acord cu UE privind energia electrică poate fi fatală pentru Swissgrid Articolul din cotidianul economic HZ informează că operatorul elvețian de rețele electrice de distribuție Swissgrid a obținut în anul 2019 un profit de 28,8 milioane CHF, inferior celui raportat în anul 2018 - 65,6 milioane CHF. Swissgrid explică diminuarea câștigurilor din anul precedent prin prisma lipsei unui acord cu UE în domeniul energiei electrice și a costurilor de cca 34 milioane CHF aferente testului de sistem comandat de Comisia Federală Elvețiană pentru Energie Electrică (ElCom). Managementul Swissgrid consideră că neîncheierea acordului privind energia electrică dintre Elveția și UE reprezintă o provocare pentru activitatea companiei, care se vede exclusă de la procesul decizional ce privește piața europeană a energiei electrice. Conform reprezentanților Swissgrid, rolul operatorului elvețian în arhitectura energetică europeană este din acest motiv neclar și de aceea, un acord cu UE ar limpezi mai multe probleme, cum ar fi cele privind soluționarea disputelor sau distribuirea costurilor de tranzit al energie electrice. HZ informează despre progresele înregistrate de proiectele liniilor de înaltă tensiune din cantonul Valais, importante în contextul transportului energiei electrice generate de hidrocentrale.

• Portalul Nau.ch și comunicatul de presă al Băncii Naționale a Elveției: SNB a înregistrat pierderi de 38,2 miliarde CHF în primul trimestru al anului Articolul informează că pe fondul crizei pandemice, în primele 3 luni ale anului Bănca Națională a Elveției a înregistrat pierderi semnificative, datorate în principal evoluțiilor înregistrate pe piețele financiare internaționale și aprecierii francului elvețian. Cele mai afectate au fost pozițiile în valute străine, care s-au soldat pentru SNB cu pierderi de 41,2 miliarde CHF. Pe de altă parte, aprecierea prețului aurului a determinat un câștig al SNB de 2,8 miliarde CHF. S-a înregistrat totodată, o creștere cu 0,3 miliarde CHF la pozițiile în franci elvețieni. De menționat că economiștii grupului financiar bancar UBS estimau inițial o pierdere trimestrială pentru BNS de aproximativ 30 miliarde CHF, cifră mult sub cea reală raportată la finalul primului trimestru.(preluare sinteză MMACA)